Cu fata la alegatori: Ludovic Orban, în cursa pentru Cotroceni: „Niciunul dintre candidați nu se compară cu experiența mea”. Ce părere are despre situația PNL
Cum a ajuns Mihai Razvan Ungureanu in situatia asta? De unde in urma cu doar doua luni declansa marea emulatie printre romani si astepta hoardele de dezamagiti sa-l impinga la castigarea alegerilor, MRU a ajuns astazi abia sa se faca vorbire despre el.
Chiar si marii promotori ai dreptei din presa romaneasca se cam jeneaza sa il mai ridice in slavi. Este un ceva care spune oricarui om de buna credinta ca steaua fostului premier a apus deja.
Ma mir sincer ca istoricul Mihai Razvan Ungureanu nu vede picajul si nu simte apusul. Poate de vina sa fie inadecvarea domniei sale la realitatile dambovitene, unde daca lumea simte ca ai pierdut jocul, te scoate in suturi din teren. Ma mir foarte mult, de asemenea, ca MRU nu sesizeaza ridicolul situatiei. Sa mergi prin fabrici si uzine ca sa iti faci campanie pentru un ONG, cand toata tineretea ai crescut printre rafturile cu carti si mai apoi printre baietii cu casti pe urechi specializati in ascultat. Ce soarta cruda si nedreapta!
MRU ar trebui sa isi gaseasca forta sa admita ca drumul care i-a mai ramas e o fundatura. Nu doar ca nu duce nicaieri, dar ii falimenteaza si restul de imagine cu care a mai ramas. Probabil ca Ungureanu inca traieste si se hraneste din seara in care il umilea pe Gadea, chiar la el acasa, in studioul Antenei 3. Insa nu te ajuta la nimic sa pui la punct pe cineva sarac cu duhul, cand tu te proiectezi salvatorul natiunii. Trebuie sa ai resurse si proiecte de dimensiuni nationale, daca vrei sa cuceresti poporul. Si, mai important, trebuie sa ai carisma, sa atragi lumea, nu sa o alungi.
MRU are ghinionul ca emana o aroganta antipatica la maximum. Pana si in momentele sale cele mai calde, fostul premier emana raceala. Iar cetateanul simte. Insa eroarea cea mai mare, greseala tactica profunda care a stat la baza esecului proiectului cu care a dorit sa salveze Romania, PDL si pe Traian Basescu a fost chiar faptul ca s-a lasat aruncat in lupta de presedinte ca o roata de rezerva, intr-un moment crucial in care seful statului, in primul rand, simtise ca pierduse lupta - protestele din strada si toate marile orase din tara.
Intrarea in scena a lui MRU s-a dorit sa fie colacul de salvare atat pentru pedelisti, cat si pentru presedinte. Ar fi trebuit sa-i credibilizeze ambele tabere si, mai ales, sa declanseze o emulatie nationala in jurul unui proiect virgin si reformator.
Din nefericire pentru el, odata cu demiterea din Parlament a pierdut toate sansele. Si, in ciuda unor opinii in acest sens, nu pierderea functiei de premier i-a interzis viitorul, ci tocmai erorile pe care le-a facut taman in timpul scurtului sau mandat de prim ministru al Guvernului Romaniei.
Alocarea celor 160 de milioane de euro din fondul de rezerva aproape exclusiv catre primariile detinute in tara de catre coalitia de guvernare, aroganta administrativa - "am nevoie de trei luni ca sa demonstrez ca am reusit in administratie" - plus toate celelalte inconsecvente si incoerente la nivel politic si ideologic, toate i-au taiat putin cate putin sansele pe care ar fi putut sa le aiba acum.
Nu in ultimul rand, obedienta complice cu Traian Basescu a pus cruce definitiv unui mandat care ar fi putut sa-l propulseze in fruntea unui partid cu care cel putin un sfert din voturile romanilor la alegerile din toamna. Fie ca formatiunea politica s-ar fi numit PDL sau una nou infiintata.
Mihai Razvan Ungureanu a pierdut din pacate o uriasa sansa. Si pentru noi, si pentru el. Dintr-un proiect care ar fi putut deveni credibil a ajuns un colac de salvare deja spart si rasuflat pentru un PDL aproape inecat.
E pacat ca si-a abandonat si cariera academica, a renuntat si cea diplomatica, a dat cu piciorul si la SRI. Fara sa aiba rabdare prea mult niciunde, a vrut rapid tot mai mult. E si asta o forma destul de primitiva de parvenire.
Intelectialitatea romaneasca de top, va urma pe... Vezi tot