Autodenuntul guvernarii PSD-ALDE. O crestere a fiscalitatii similara cu atacul de la Hiroshima

Autor: Mircea Cosea , profesor universitar
Vineri, 30 Iunie 2017, ora 15:28
28322 citiri

Noul program de guvernare asumat de catre noul prim-ministru al coalitiei PSD-ALDE este un autodenunt prin care aceasta recunoaste ca se face vinovata de minciuna si de aducere a economiei nationale in pragul unei crize de tip grecesc.

Noul Program recunoaste ca vechiul Program cu care PSD a castigat alegerile era o inselatorie, o minciuna frumos ambalata intr-un text cu veleitati literare prin care, aidoma basmelor lui Ispirescu, era indeajuns ca guvernul sa atinga cu nuielusa fermecata economia pentru a o transforma dintr-o biata cenusereasa a Europei intr-o zana dadatoare de bunastare cu salarii si pensii nemaiintalnit de mari.

Minciuna si inselatoria

Multi dintre romani au crezut in posibilitatea unui astfel de miracol, mai ales ca nici un alt partid nu a avut competenta de a prezenta un program alternativ sau macar de a explica concetatenilor mai putin educati si informati ca nici economia nu este un basm si nici PSD nu are puteri de Fat-Frumos.

Minciuna si inselatoria sunt, tocmai din acest motiv, si mai condamnabile, deoarece s-a mizat cu cinism pe lipsa de alternativa electorala a cetatenilor, ceea ce i-a transformat in victime sigure ale unei propagande manipulatorii.

Citeste si Modificari radicale in programul PSD, cu impact major pentru firme si populatie: Nu mai scade TVA, se introduc impozitul pe cifra de afaceri si taxa de solidaritate

Noul program este plin de amanari si renuntari. Cresterile de salarii si reducerile de TVA sunt amanate, alte masuri de reducere a fiscalitatii au disparut. Am putea recunoaste ca, din acest punct de vedere, noul program este mai realist si mai mult orientat spre intelegerea posibilitatilor reale, concret istorice pe care le are actuala economie romanesca, dar "sporul de realism" nu mai are nicio importanta, deoarece raul care s-a facut nu mai poate fi indreptat.

Este un "rau" de incredere si de predictibilitate cu efecte profunde atat in interiorul, cat si in exteriorul tarii.

Minciuna bine ticluita a programului initial a creat la nivelul cetateanului speranta de mai bine dar care, nici dupa o jumatate de an, s-a transformat in dezamagire, apoi in neincredere fata de cei care ne conduc.

Fenomenul de neincredere al cetateanului fata de competenta si, mai ales, fata de responsabilitatea guvernarii este una dintre cele mai importante cauze ale degradarii raportului dintre stat si cetatean, conduce la pierderea motivarii si a interesului populatiei fata de problematica general-nationala, reduce considerabil posibilitatea crearii unui parteneriat intre stat si cetatean, in vederea realizarii unor obiective strategice ale dezvoltarii.

Orice "corectie" ar aduce noul program pe linia realismului, minciuna initiala a miracolului psd-ist de crestere a bunastarii cat ai bate din palme, cu salarii mari si impozite mici, lasa urme adanci asupra credibilitatii actului de guvernare, ducand la adancirea starii de incordare si tensionare sociala.

Pe planul extern al relatiilor economice, trecerea "fara probleme" de la primul la al doilea program de guvernare genereaza o evidenta lipsa de predictibilitate, element inhibator al dezvoltarii relatiior economice si al fluxului de capital.

Noul program dezvaluie insa si un lucru mai grav decat cinism, manipulare si minciuna.

Cu voia sau fara voia sa, acesta ne arata ca in realitate este un program de criza, al unei crize de tip grecesc, ale carei premize s-au creat in prima jumatate a acestui an, tocmai ca urmare a aplicarii primului program.

Urmarind raportul Ministerului Finantelor Publice privind realizarile pe primele cinci luni, imaginea cea mai graitoare privind lipsa de performanta a guvernarii o reprezinta deficitul de 2,2 miliarde lei (0,27% din PIB), care pune sub semnul intrebarii posibilitatea finantarii din resurse bugetare a cresterilor promise ale salariilor si pensiilor.

Desi ingrijoratoare, aceasta cifra de deficit nu este grava, existand posibilitatea, macar teoretica, de corectie pana la sfarsitul anului.

Gravitatea situatiei apare insa din corelarea triunghiulara a dinamicii altor indicatori. Astfel, avem o crestere enorma a cheltuielilor de personal (19,2%) ca si o crestere mare a cheltuielilor de asistenta sociala (10,1%).

Raportand aceste cresteri la indicatorii de venituri (scaderea incasarilor din accize cu 9,4% si a incasarilor din TVA cu 5%), avem de a face cu o situatie mai grava decat cea a deficitului, tradusa prin aparitia asa-numitului "trend de micsorare a gradului de sustenabilitate bugetara", caracteristic perioadei premergatoare crizei grecesti (pentru cei interesati fac trimitere la articolele publicate in perioada 2004-2006 de catre fostul ministru de Finante grec Yanis Varoufakis).

La aceasta mai trebuie adaugat esecul atragerii fondurilor europene si ponderea extrem de mica a investitiilor in perioada primele cinci luni (0,5% din PIB).

Insuccesul guvernarii PSD-ALDE in prima jumatate a acestui an poate fi explicat politicianist prin "lipsa de comunicare intre Grindeanu si ministri", dar adevarata explicatie este data nu numai de incompetenta ministeriala, dar si de efectele aplicarii unor masuri de politica economica (legea salarizarii) nu prin respectarea principiilor de functionare a sistemului pietei libere (vezi raportul dintre productivitate si salariu sau cel de interconditionare intre sectorul public si cel al productiei materiale), ci prin argumente de ordin clientelar sau electoral.

Distrugeri cu caracter catastrofal pentru economie

Cei care au elaborat al doilea program par a fi sesizat pericolul intrarii iminente si in scurt timp intr-o varianta de criza greceasca, ceea ce i-a determinat sa propuna masuri (inspirate tot de ideile lui Varoufakis) de imbunatatire imediata a colectarilor la buget, printr-o crestere a fiscalitatii similara cu atacul de la Hiroshima, adica tinand seama doar de amplitudinea efectului imediat si nu de consecintele acestuia in timp.

Propunerea de impozitare a cifrei de afaceri, de exemplu, poate aduce venituri imediate, dar si distrugeri cu caracter catastrofal ale economiei private, mai ales la nivelul IMM-urilor, ca si un atac direct la clasa mijlocie.

Panica intrarii in criza cauzata de propria incapacitate de guvernare a condus si la aparitia unor idei absolut inacceptabile, cum ar fi desfiintarea Pilonului II (doar nu ne indoim de sinceritatea ministrului de Finante, ci doar de inabilitatea sa politica) si impozitarea zaharului considerat produs nesanatos, desi este un element nelipsit din consumul celor mai sarace categorii ale populatiei.

Constientizarea la nivelul coalitiei de guvernare a faptului ca a creat conditiile de criza ca si a faptului ca nu dispune de capacitatea intelectuala si operationala de a o evita fara mari daune politice si electorale este evidenta si prin propunerea taxei de solidaritate, uzitata cu precadere in perioada crizei ca instrument de detensionare sociala.

In ansamblul sau, al doilea program de guvernare nu este numai o recunoastere implicita a falsitatii si inconsistentei primului, dar si o dovada a recunoasterii la nivelul conducerii coalitiei a pericolului de criza pe care l-a creat propria guvernare.

Este un program al disperarii unei guvernari care s-a incurcat in propriile minciuni si care incearca sa supravietuiasca politic printr-o noua minciuna, caci noul program este si el o minciuna, prin faptul ca este prezentat ca o solutie infailibila a succesului.

Chiar daca Guvernul va lucra non-stop, dupa cum spunea noul prim-ministru, probabil inspirat de programul unor supermarketuri, succesul nu este sigur pana cand nu se intelege ca economia nu accepta demagogia, dar nici improvizatia.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.



Citeste si:
Șefii USR au descins la Mogoșoaia. Mesajul transmis către PNL și PMP: "România nu tolerează violența și bădărănia" VIDEO
Șefii USR au descins la Mogoșoaia. Mesajul transmis către PNL și PMP: "România nu tolerează violența și bădărănia" VIDEO
12 membri din structurile de conducere ale USR, în frunte cu Dacian Cioloș și Dan Barna, au mers la Mogoșoaia în după-amiaza zilei de vineri, 28 ianuarie. Dacian Cioloș, împreună cu...
Reacția lui Cătălin Drulă la măsurile ridicole luate de PNL după scandalul din Mogoșoaia: ”Manevră clasică la șmecherie”
Reacția lui Cătălin Drulă la măsurile ridicole luate de PNL după scandalul din Mogoșoaia: ”Manevră clasică la șmecherie”
Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a criticat vineri, 28 ianuarie, decizia PNL de a-l suspenda din partid pe liderul din Ilfov, Hubert Thuma, care a agresat-o pe colega sa din USR...