EMA sau am pierdut ce n-am avut

Recent, forurile europene au hotarat relocarea Agentiei Europene a Medicamentului (EMA) de la Londra la Amsterdam, dupa ce au fost analizate mai multe candidaturi, printre care si cea a Bucurestiului. Este unul din efectele Brexit-ului.

Din capul locului, sansele noastre erau foarte mici, pentru multe motive, comentate toate in presa din ultimele luni. Totusi, unii isi facusera sperante sau, mai bine zis, iluzii.

Fireste, ar fi fost frumos pentru capitala noastra sa gazduiasca o mare institutie europeana, dar n-a fost sa fie. Problema se pune insa de ce? Ce conditie n-am indeplinit noi, dar o indeplinea metropola olandeza?

Oho, multe! Inainte de toate, nu numai Amsterdamul raspundea pretentiilor impuse de sediul unei asemenea agentii. Alegerea s-a facut prin tragere la sorti, dupa ce, din cele 19 orase candidate, au fost selectate Amsterdam si Milano.

Ce au aceste doua orase si nu avem noi? Nu-i un secret ca ele au de toate, iar noi nu avem nimic. Si, mai ales, nici nu vrem sa avem. Hai sa vedem cam ce ar fi trebuit sa avem noi intai si-ntai, pentru ca sa fascinam in asa masura organismele europene, incat sa fi ales Bucurestiul ca sediu pentru Agentia Europeana a Medicamentului?

Fara indoiala, ar trebui sa incepem cu locatia.

Guvernul nostru a crezut ca Europa se roaga de noi s-o primim in Bucurestiul nostru iubit si a oferit la repezeala un teren de langa statia de metrou Pipera. Europenii au ramas perplecsi si n-au replicat in niciun fel.

A replicat un europarlamentar roman, dl Siegfried Muresan, explicand la timpul sau dezavantajele amplasamentului: metroul greu accesibil la orele de varf, trafic infernal la suprafata, zona foarte aglomerata, intesata cu cladiri de birouri, total neatractiva. Era necesara o alta propunere, ca sa nu se rateze aceasta oportunitate.

Premierul a replicat imediat (pe 1 august 2017): "Un europarlamentar roman spune ca sediul nu e bun (...) Nu doresc sa discut cu dumnealui, dar am sa am o discutie cu liderii domniei sale. Am inteles, suntem cu totii romani, el reprezinta Romania acolo. Inteleg declaratii politice, ca nu-i place de cineva sau cum actioneaza cineva, e altceva. Dar cand prin actiunile domniei sale chiar aduce deservicii Romaniei si deservicii grave, poate cineva ii face un consult, nu stiu".

Cum gandeste deci dl Mihai Tudose, premierul Romaniei:

* Daca e europarlamentar roman, trebuie sa accepte orice bazaconie, venita de la Bucuresti. Adica, daca n-o accepta, inseamna ca nu mai e roman.

* Dl prim ministru nu discuta cu fistecine. La rangul domniei sale, discuta numai cu liderii altora (a propos, liderul dlui Muresan e dl Traian Basescu, iar dl Tudose se pare ca nu s-a tinut de promisiune. N-a discutat cu nimeni).

* Daca premierului i se pare ca actiunile unui europarlamentar "aduc deservicii Romaniei", atunci acel europarlamentar trebuie dus imediat la doctor, pentru consult.

Deci la acea data europarlamentarul Muresan ii atragea atentia premierului ca pierde orice sansa de relocare la Bucuresti a EMA, premierul ii raspundea cu ifos ca la rangul sau nu discuta decat cu liderii, iar acum Romania a pierdut partida.

Din vina cui? A europarlamentarului care atentiona asupra motivelor pentru care riscam sa o pierdem, sau a prim-ministrului, care se repezea cu capul in zid, inconstient ca nu avem nicio sansa?

Poate va spune cineva ca oricum nu aveam sanse, in concurenta cu Amsterdam sau cu Milano. Ei bine, nu. Bucurestiul avea totusi avantaje. Primul este acela ca Romania este unul din cele 5 state care nu gazduiesc nicio agentie europeana (Bulgaria, Croatia, Cipru, Slovacia, Romania). Ne avantaja principiul european, acela al distributiei echilibrate.

In plus, Romania are cea mai mare intindere geografica si cea mai mare populatie, fata de celelalte patru state candidate. Toate acestea sunt sanse.

Bucurestiul dispune de locuri atractive, unde se poate construi un sediu demn de asemenea institutii internationale. Toate ar fi fost incomparabil mai bune decat cel din Pipera.

Oricat de mici erau sansele Romaniei, Guvernul le putea folosi, si-ar putea face din europarlamentarii nostri aliati si sustinatori ai cauzei. Nu le-ar fi fost rusine sa faca hobby pentru propiul Guvern.

Dar cum sa faci hobby pentru un premier care a ales sa nu discute cu un demnitar european (europarlamentarul nostru), pentru ca nu-i de nivelul lui si nu-i destul de lider?

Ce semeni vei culege, spune intelepciunea populara. Prim-ministrul a semanat aroganta si indiferenta, iar Romania culege praful de pe toba, dupa ce documentatia pentru relocarea EMA la Bucuresti nici n-a fost luata in consideratie, cel putin din motivele aratate de dl Muresan.

Si iarasi ma intreb: cine-i de vina?

Mesaj ironic pentru extremiștii din AUR: ”Mihai Viteazul nu îi poate ajuta în negocierile din Parlamentul European”

Europarlamentarul Siegfried Mureşan a vorbit duminică, 21 aprilie, la lansarea candidaţilor PNL Maramureş pentru alegerile locale, despre faptul că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)...

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...