Efectele legii deputatului „Mitralieră” de la PSD: Mihail Boldea își negociază achitarea pentru evaziune cu judecătorii de la ICCJ

Fostul deputat PDL Mihail Boldea – primul politician penal căruia i-a venit ideea de a fugi în „țările calde” înainte de condamnare – ar putea scăpa basma curată în dosarul reabilitărilor „pe hârtie” a școlilor și a unităților medicale din Galați. Boldea este deja în pușcărie, unde execută 7 ani pentru înșelăciuni imobiliare.

În prezentul proces, Mihail Boldea se judecă într-un dosar trimis în instanță în 2016 alături de Valentin Boldea (fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi), Mircea Bivol (fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea), Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL. În același proces este judecat și fratele lui Mihail Boldea, Mircea Boldea.

Toți inculpații au declarat marți, 14 decembrie, că au achitat prejudiciile cu o majorare de 20%, astfel că se pregătesc de încetarea procesului penal.

O singură excepție a existat: Raluca Lucia Dobrea, „contabila” grupului infracțional, care a declarat că nu dorește să se prevaleze de noua lege care le dă dreptul evazioniștilor să scape de pușcărie dacă achită prejudiciul majorat cu 20%.

În sala de judecată, procurorul a „forțat nota” și a spus că inculpații pot beneficia de prevederile Legii 55 din 31 martie 2021 doar dacă achită și dobânzi și penalități, calculate de la comiterea faptelor până la plata prejudiciului majorat cu 20%.

Această poziție exprimată de reprezentantul Ministerului Public l-a iritat pe Mihail Boldea, prezent prin videoconferință din pușcărie.

„Sumele pe care mi le-au solicitat au fost achitate. Practic, am dublat (prin plată – n.r.) prejudiciul. Păi, acuma ce facem?!”, se isteriza Mihail Boldea din spatele monitorului.

Avocatul a continuat ideea lui Boldea, dar mai domol: „Tot ce am plătit...Noi nu am mai rămas cu nimic în conturi. Dacă vor și accesorii, noi nu mai avem”.

Instanța de judecată a dispus efectuarea unei expertize fiscale din care să rezulte dacă inculpații care au plătit prejudiciul reținut de procurori în sarcina lor plus majorarea de 20% pot beneficia de prevederile Legii 55 din 31 martie 2021, a cărei principală consecință este înlăturarea răspunderii penale.

Legea lui Mitralieră dă „muniție” evazioniștilor: plătesc doar în caz că sunt prinși și scapă oricum

Este vorba despre celebra lege promulgată anul acesta de președintele Klaus Iohannis, normă de drept care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul.

Legea, inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „Mitralieră”, a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020, în ultima zi a legislaturii trecute. Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.

Pe data de 31 martie 2021 au apărut în Monitorul Oficial prevederile Legii 55 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

• Articolul 10 aliniat 1: În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9 (n.r. – evaziune fiscală prin rambursări ilegale, pedepsită cu până la 15 ani de pușcărie), dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.ˮ
• Articolul 10, aliniat 1, indice 1: În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 (litera H prevede achutarea pe motiv că „există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege” - n.r.) privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
• Articolul 10, aliniat 1, indice 2: Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) și (1^1).

Decizia Curții de Apel București

Iată principalele extrase din minuta Curții de Apel București în ceea ce-l privește pe Mihail Boldea, decizie pronunțată pe data de 27 ianuarie 2020:

• Condamnă pe inculpatul Boldea Mihail la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracțional organizat
• Condamnă pe inculpatul Boldea Mihail la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la evaziune fiscală în formă continuată
• Achită pe inculpatul Boldea Mihail pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la complicitate la abuz în serviciu în formă continuată întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
• Achită pe inculpatul Boldea Mihail pentru săvârşirea infracţiunii de participație improprie la evaziune fiscală în formă continuată (…) întrucât fapta nu există.
• Contopeşte pedepsele de mai sus, inculpatul Boldea Mihail urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare în regim de detenţie şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor (…) de a ocupa o funcţie implicând exercițiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei principale rezultante.
• Interzice inculpatului exercitarea drepturilor (…): de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice și dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale rezultante.

Acuzațiile procurorilor în dosarul lui Mihail Boldea

Anchetatorii susţin că Mihail Boldea cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar, cu „dedicaţie” pentru fiecare şcoală în parte.

Mihail Boldea şi Mircea Bivol erau cei care se ocupau inclusiv de documentația necesară semnării contractelor. Procedeul a fost folosit la:

• Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”,
• Grupul Şcolar „Gh. Asachi”,
• Grădiniţa nr. 38 „Licurici”,
• Colegiul Tehnic „Paul Dimo”,
• Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”,
• Şcoala Gimnazială nr. 41,
• Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”,
• Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă”
• Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.

Astfel, fostul deputat i-a ajutat pe George Hristu, în calitatea lui de administrator al SC Geco Clean SRL, şi pe George Roşu, în calitate de administrator al SC Red Office Clean SRL, să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare.

Concret, Mihail Boldea sau apropiaţii săi mergeau la şcoli şi prezentau mai multe oferte, unele fiind fictive, iar restul aparţinând firmelor controlate de ei. Astfel, directorii de şcoli alegeau cea mai mică ofertă şi încheiau contractele. Firmele controlate de membrii grupului infracţional subcontractau ulterior lucrările la preţuri mult mai mici decât valoarea trecută în contract. Apoi, pentru a acoperi diferenţa de bani, prezentau diferite facturi fictive.

Dintre toate unităţile de învăţământ enumerate, cea mai mare sumă de bani a fost alocată pentru Şcoala Gimnazială Nr. 42 „Sf. Împăraţi”. La această unitate de învăţământ au ajuns, teoretic, 150.000 de lei, bani care se regăsesc însă doar în facturi, lucrările fiind mult mai ieftine.

Suma trebuia atribuită abia după o licitaţie publică, dar, conform declaraţiilor directoarei unităţii de învăţământ, Mihail Boldea a fost cel care a propus ca banii să fie defalcaţi pe două lucrări distincte. În acest mod nu mai era nevoie de licitaţie publică. Astfel, au fost emise două facturi, una de 74.787,79 de lei pentru sistemul de supraveghere video, şi cealaltă de 74.763,07 de lei pentru tâmplăria PVC şi diferite reparaţii.

„Rețeta” lui Boldea la reabilitarea școlilor, aplicată cu succes și în spitale

Pe lângă unităţile de învăţământ, afacerile ilegale ale grupului infracţional au vizat şi Direcţia de Sănătate Publică, condusă la acel moment de Valentin Boldea, fratele fostului deputat.

În urma anchetei, procurorii DIICOT susţin că, în 2011, Valentin Boldea, ajutat de Andrei Mădălin Petrea, administrator al SC Blue Office Clean SRL, şi-a îndeplinit defectuos obligaţiile de serviciu la încheierea a două contracte de reabilitare a unor unităţi sanitare aflate în subordinea DSP.

Pentru a-l ajuta pe Valentin Boldea, se pare că Mădălin Andrei Petrea fusese instigat chiar de Mihail Boldea şi de Mircea Bivol.

Şi în cazul reabilitărilor unităţilor sanitare a fost folosită aceeaşi metodă ca la şcoli, respectiv creşterea artificială a cheltuielilor, cauzând astfel Ministerului Sănătăţii un prejudiciu de 82.800 de lei. Acestea sunt motivele pentru care Valentin Boldea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu.

În acelaşi dosar este judecată şi Raluca Lucia Dobrea, care este acuzată de participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. Aceasta era persoana care îi ajuta pe ceilalţi membri ai grupării să înregistreze în contabilitate operaţiuni comerciale nereale aferente unor relaţii comerciale fictive.

Citește și:

Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București scapă de dosar prin prescripție. Elena Burlan Pușcaș își va lua salariile din urmă și va „savura” pensia specială

Judecătoarea Elena Burlan-Pușcaș de la Tribunalul București, condamnată pe fond la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o șpagă de 10.000 de euro pentru condamnarea cu...

Guvernul Tăriceanu, „motorul” alimentat cu șpăgi pentru licențele Microsoft. Martor: Așa funcționa și pe vremea lui Năstase!

Guvernul României a emis HG-uri pentru include și banii de șpagă în contractele Microsoft, urmare a demersurilor făcute între 2007-2008 de reprezentanții Fujitsu-Siemens pe lângă oamenii...