O inadecvare morală sau despre alianța româno-ungară împotriva Kievului

Autor: Sabina Fati (DW) - jurnalist Deutsche Welle
Luni, 30 Ianuarie 2023, ora 19:05
7157 citiri

Bucureștiul girează Budapesta într-o perioadă în care Ungaria se desparte tot mai mult de comunitatea europeană și tinde să se apropie de valorile fluturate la Kremlin.

Pe moment, alianța româno-ungară se desfășoară la instituțiile Consiliului Europei, dar cu asentimentul diplomației de la București. Totul a pornit de la noua Lege a minorităților promulgată înainte de Anul Nou de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar România și Ungaria exploatează această nișă unde consideră că au interese comune de ani de zile: practic de când Kievul a schimbat Legea educației, adică imediat după ce în 2016, Ucrainei i s-au deschis porțile UE și s-au liberalizat vizele. Această lege gândită pentru încurajarea folosirii limbii ucrainene în detrimentul celei ruse, limitează dreptul tuturor minorităților naționale de a se instrui în limba maternă. Conform recensământului din 2001, în Ucraina vorbitorii de limbă română sunt divizați artificial după cum consideră Ministerul Afacerilor Externe de la București: 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155.130 persoane s-au declarat români. Reprezentanții comunității românilor din regiunea Cernăuți unde peste 12% au ca limbă maternă româna s-au plâns în mod repetat că au avut parte de un regim mai prietenos chiar și în timpul Uniunii Sovietice. România a fost până acum destul de timidă față de politicile antiminoritare din Ucraina. De aceea par cu atât mai disonante răbufnirile patriotarde de la București într-o perioadă în care războiul de agresiune al rușilor se accentuează în Ucraina.

Ungaria nu e singura țară europeană care tinde să fisureze frontul de solidaritate cu Ucraina, dar asocierea cu România într-o chestiune atât de sensibilă nu doar că scoate Budapesta din izolare, ci dă și multă apă la moară naționaliștilor autohtoni și propagandei antioccidentale.

Senatorul PSD, Titus Corlățean împreună cu Nemeth Zsolt, membru al partidului conservator de guvernare FIDESZ, apropiat al premierului ungar Viktor Orban, și alături de Zita Gurmai, deputată socialistă, deci parte a opoziției de la Budapesta s-au coalizat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Cei trei au inițiat o moțiune în urma căreia comisia de monitorizare a acestui for a decis în unanimitate să ceară Comisiei de la Veneţia, să examineze recent promulgata lege a minorităților din Ucraina. Comisia de la Veneția a fost gândită la începutul anilor 1990 să asiste noile democrații în probleme constituționale, mai ales cu scopul eficientizării instituțiilor democratice și pentru protecția drepturilor omului în general și ale minorităților în special. Această instituție continuă să fie un reper pentru verdictele care le dă în domenii-cheie ale funcționării democrației. Cu toate că deciziile Comisie de la Veneția sunt consultative, ele reprezintă pârghii importante de presiune asupra guvernelor care deraiază.

Deputatul Zsolt Németh, șeful Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Ungariei a acuzat Ucraina că nu s-a consultat cu experții Comisiei de la Veneţia şi cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina, care şi-au exprimat între timp nemulţumirea faţă de legea recent adoptată. Titus Corlățean, care conduce Comisia de politică externă din Senatul de la București insistă la rândul lui că „România face eforturi foarte mari pentru a ajuta Ucraina, pe toate planurile, social și militar” și că „țara vecină este datoare să respecte drepturile minorităților naționale”. Senatorul Corlățean ține să avertizeze Kievul că protecția minorităților e condiție esențială pentru acceptarea Ucrainei în UE, sugerând că România, alături de Ungaria ar putea face front comun când va veni vremea deciziilor în acest sens.

De altfel, alianța româno-ungară împotriva Ucrainei într-un moment atât de nepotrivit nu e o inițiativă singulară a senatorului PSD, ci o strategie mai veche a diplomației de la București, care pare să funcționeze dincolo de asperitățile bilaterale. Încă din 2017, cele două ministere de Externe, de la București și de la Budapesta au convenit să lucreze împreună pentru drepturile minorităților din Ucraina.

După adoptarea Legii minorităților, înainte de Crăciun, un comunicat de presă al diplomației române considera regretabil faptul că „legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția” și făcea o analiză dură a legislației ucrainene care afectează drepturile minorităților din această țară.

Consolidarea relațiilor dintre România și Ungaria era benefică în urmă cu cinci ani, dar în acest moment, ideea atacării Ucrainei pe front diplomatic, în paralel cu atacurile rușilor depășește etica pragmatică și intră pe o cale a falselor perspective. E o inadecvare morală din partea Bucureștiului să pună la colț o țară care se luptă să supraviețuiască în plină iarnă cu ofensiva rușilor la ușă. Răfuielile bilaterale cu cei care acum sunt victimele unui război de agresiune merită, deci, amânate până când se instalează pacea.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Sistemul de rachete Patriot care se mută din Polonia în Ucraina va fi înlocuit cu un altul. Promisiunea președintelui SUA
Sistemul de rachete Patriot care se mută din Polonia în Ucraina va fi înlocuit cu un altul. Promisiunea președintelui SUA
După ce președintele SUA Joe Biden a declarat că vrea transferul unui sistem Patriot din Polonia în Ucraina, autoritățile de la Varșovia au anunțat joi, 13 iunie, că țara lor nu va...
Ce-au spus maghiarii după ce au analizat echipamentul României la Euro 2024: ”Econoamă”
Ce-au spus maghiarii după ce au analizat echipamentul României la Euro 2024: ”Econoamă”
Decizia luată de Federația lui Răzvan Burleanu de a nu schimba echipamentul naționalei pentru Euro 2024 a fost comentată în presa maghiară. România este doar una dintre cele două echipe...
#minoritati, #CE, #lege, #Ungaria, #Ucraina, #kiev, #Romania , #ungaria
  1. Tavanul unui mall din Cluj s-a prăbușit sub greutatea apei. Sute de oameni erau în zonă VIDEO
  2. Acord pe 10 ani semnat de Biden și Zelenski. Documentul este considerat ”o punte” spre aderarea Ucrainei la NATO VIDEO
  3. Tinerii români, atrași de Ministerul Apărării cu un serviciu militar voluntar. Se adresează și femeilor, și bărbaților
  4. Dat dispărut de familie, un bărbat din Alba a fost găsit de polițiști într-o râpă. Cum a ajuns acolo
  5. Potop în Mehedinți după codul roșu de furtună: Grindina a spart parbrize de mașini, șuvoaiele au inundat străzile din Drobeta Turnu Severin FOTO VIDEO
  6. Ikea pierdea 60.000 de angajați pe an. Cum a reușit să rezolve problema fluctuației de personal: modalitatea cheie de a-i face pe oameni să rămână
  7. Momentul cu Babasha, manelistul huiduit la concertul Coldplay, explicat de sociologul Alfred Bulai: „Interesul a fost să se creeze scandal”
  8. Republica Moldova cumpără sisteme de apărare antiaeriană cu 9 milioane de euro. De unde provin banii
  9. Primul sistem de drone Bayraktar, recepționat de Forţele Terestre Române. Când vor fi primele zboruri de instrucţie
  10. Răspunsul Moscovei la „deidolarizarea forțată“ a Rusiei de către SUA. ”Transformăm viaţa în Occident într-un coşmar complet“