Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori români contemporani, nu a fost ales membru corespondent al Academiei Române, obținând doar 73 de voturi din cele 74 necesare pentru a fi acceptat.
Această decizie a stârnit controverse și critici, în special din partea unor personalități, printre care Valeriu Matei și Nicolae Breban, care au adus acuzații grave împotriva lui Cărtărescu, citați de Hotnews.ro.
Valeriu Matei, scriitor și membru de onoare al Academiei Române, a explicat că s-a opus alegerii lui Cărtărescu din cauza unor afirmații pe care le consideră grave, făcute de scriitor în trecut. Matei a precizat că Mircea Cărtărescu a adus insulte poporului român, referindu-se la un articol din 2005, în care Cărtărescu traducea afirmația lui Hannah Arendt despre antisemitismul în România, afirmând că „în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei”.
Matei a explicat că aceasta „nu corespunde adevărului” și a subliniat că „nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit”. În plus, Matei a criticat opera lui Cărtărescu, susținând că în primul său volum, „Faruri, vitrine, fotografii…”, autorul a plagiat din lucrările altora, cum ar fi „Viața și opiniile lui Tristan Shandy” de Laurence Sterne.
„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele”, a declarat Valeriu Matei.
În plus, acesta a criticat stilul lui Cărtărescu, afirmând că romanele sale sunt „divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite” și conțin „conotații scatologice și pornografice, din romanele sale. Sunt jignitoare. Dacă ăsta e un stil, atunci ne explicăm de ce un asemenea stil, fiind premiat, încurajat, tradus, avem atâta literatură în ultimele generații cu expresii de acest gen. Nu aceasta este literatura”.
La rândul său, Nicolae Breban, romancier și membru titular al Academiei Române, a explicat că nu susține acceptarea lui Cărtărescu, deși îi recunoaște anumite calități. „Nu m-au sunat să mă întrebe, dar dacă m-ar fi sunat cineva, le-aș fi explicat că nu merită să intre în Academie. E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. Citindu-i întreaga operă, despre care nu se vorbește decât parțial, și toată reclama făcută cu mulți bani, bani care au venit pentru reclama sa de la ICR (Institutul Cultural Român – n. red.)”, a declarat Breban.
Acesta a subliniat diferența dintre Cărtărescu și marii scriitori ai literaturii universale, precum Dostoievski sau Thomas Mann, care au creat zeci de personaje complexe. „La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet”, a spus Breban. Acesta a continuat să explice că „Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul”.
Breban a încheiat afirmând că „Cărtărescu este semnul cel mai profund și mai alarmant al capacității sau al incapacității noastre de maturitate civică și psihologică, adică putem folosi materialele cele mai abjecte, cele mai nepotrivite, ca să facem bani. Este un bun scriitor, dar nu e un mare romancier, pentru că nu este capabil de ficțiune”.
Deși Cărtărescu a obținut numeroase premii internaționale și cărțile sale au fost traduse în peste 23 de limbi, contestarea sa continuă să fie un subiect de dispută în cadrul literaturii românești, ridicând întrebări despre valoarea și impactul operei sale în cultura contemporană.