Diaconu: Ne implicam in repatrierea ramasitelor pamantesti ale lui Brancusi

Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a declarat, duminica, la Hobita, la casa parinteasca a lui Constantin Brancusi, ca ministerul pe care il conduce se va implica in repatrierea de la Paris a ramasitelor pamantesti ale marelui sculptor.

Aflat, duminica, in judetul Gorj, alaturi de scriitorul Laurian Stanchescu, care a initiat o campanie publica pentru repatrierea osemintelor lui Brancusi la Hobita, din cimitirul parizian Montparnasse, Mircea Diaconu s-a intalnit cu urmasi ai marelui sculptor si a vizitat casa memoriala in care a copilarit artistul.

Diaconu s-a oprit mai intai la biserica din Hobita, unde a fost primit cu paine si sare de catre stra-stranepoti de-ai lui Brancusi, un baiat si o fata fiind imbracati in costume populare gorjenesti.

"Sa fac lucrul asta pe care l-am vazut ca-l fac la televizor niste tovarasi toata viata lor? Nu prea-mi vine! Bine, multumesc mult", a spus ministrul Culturii, dupa care a rupt o bucata de paine pe care a inmuiat-o in sare, apreciind gestul gazdelor de a-l primi in acest fel.

Mircea Diaconu a intrat apoi pentru cateva minute in biserica din satul Hobita, dupa care a mers la "adevarata" casa a lui Brancusi. Constructia respectiva este considerata casa in care sculptorul a crescut si a copilarit, din ea ramanand in prezent doar niste ruine. Cateva barne vechi din lemn, care sunt inca aranjate ca ziduri, au in fata o gramada de nisip, inconjurata cu cauciucuri uzate de la diferite masini, ministrul Culturii remarcand "aranjamentul" respectiv, in interiorul constructiei crescand urzici si buruieni.

"De aici incepem si poate ne spalam obrazul. Locul insusi are semnificatie si trebuie sa devina un sanctuar. Fiecare grinda din asta inseamna ceva. Totul trebuie aranjat", a mentionat ministrul Culturii.

Mircea Diaconu a mers ulterior la Casa Memoriala Constantin Brancusi, unde turistii care vin in vizita intra intr-o casa de lemn taraneasca, ce le este prezentata drept casa in care a copilarit marele sculptor, locuinta fiind amenajata pe vremea regimului comunist dupa "adevarata" casa a lui Brancusi.

Ministrul Culturii s-a asezat in prispa Casei Memoriale, pe o banca din lemn si, dupa ce le-a oferit scaune, tot din lemn, urmasilor lui Brancusi a discutat cu acestia despre dorinta lor de a fi repatriate osemintele marelui sculptor.

"Cred ca nu e nimeni stapan pe osemintele cuiva, decat rudele si satul unde s-a nascut. Aici e tarana lui, aici a facut primii pasi", a spus Maria Brancusi, o stranepoata a sculptorului.

La randul sau, Mircea Diaconu a marturisit ca are si un motiv personal de a se implica in repatrierea osemintelor lui Brancusi pe meleagurile natale, sotia sa fiind din Targu Jiu. Ministrul a mentionat ca o ruda a sotiei sale i-a povestit ca, pe vremuri, aceasta avea in centrul orasului o pravalie, la care venea un client care in acele momente nu parea deosebit de restul consumatorilor.

"La ei venea foarte des la pravalie unul. Zugravul ii spuneau. Tanti Nela, ruda noastra, spunea ca omul acela se facea ca are de cumparat, isi tot facea drum la ei, dar, se pare, era indragostit de ea. Acela era Brancusi. Vedeti, fiecare are cate un motiv sa se implice in treaba asta", a spus Diaconu.

Ministrul Culturii a declarat ca situatia de la Hobita, in care lucrurile nu sunt deloc "in regula", se regaseste la multe alte obiective turistice si culturale din tara, motiv pentru care va face un inventar al acestor probleme pentru a incerca sa le rezolve impreuna cu alte ministere.

"Parerea mea e ca e o ordine a lucrurile si trebuie mai intai sa ne facem datoria aici. O repatriere inseamna sa-l aduci undeva, nu pe un camp, intr-o paragina. Daca facem asta aici si izbutim sa dam nivelul in ceea ce spun eu acum abia apoi putem cere, cu documente, sa-l aducem acasa. Ce am vazut aici nu m-a dezamagit pentru ca e in natural negativ al lucrurilor de la noi. Daca mergem la Sarmizegetusa, si o sa mergem saptamana viitoare acolo, la cetatile dacice, care sunt stanta pe care Dumnezeu a pus-o aici, e o talpa sfanta pusa aici, si noi ce facem cu ele? Noi ce facem cu ele? Acelasi lucru se intampla si aici si acolo!", a mai spus Diaconu.

Ministrul Culturii a precizat ca in situatia de acum s-a ajuns si pentru ca institutiile statului, dupa 1989, nu si-au facut treaba, in timp ce companii multinationale au impus alte valori.

"Companiile multinationale sterg si matura totul. Nu mai existam. Exista numai ei si noi nimic. Daca nu ne aparam e vina noastra, nu e meritul lor. Ei isi fac treaba, noi nu ne facem treaba. Acesta e nivelul interesului statului roman, care asa s-a comportat cu valorile. Brancusi va rezista in timp, indiferent cat de urat ne-am comporta noi cu el", a spus ministrul Culturii.

In timpul vizitei facute la Hobita, un localnic in varsta i-a povestit ministrului Culturii despre o incercare din 1953 a autoritatilor comuniste de a demola Coloana Infinitului. Regimul comunist a cerut atunci ca opera lui Brancusi sa fie legata cu cabluri si trasa la pamant cu ajutorul unui tractor de mare putere, lucru care a esuat insa.

"De aici pornim de fapt", a spus Diaconu, care a asigurat rudele si localnicii din Hobita ca va sustine demersurile de repatriere a osemintelor marelui sculptor.

Ministrul Culturii a fost invitat, spre finalul vizitei, in gospodaria unui localnic, pasionat de sculptura, care l-a servit pe Diaconu cu tuica facuta de el. Sateanul l-a apelat pe oaspetele sau strigandu-l "domnule ministru", Diaconu reactionand mai tarziu, cand a si spus ca nu s-a obisnuit ca lumea sa i se adreseze astfel.

Mircea Diaconu a apreciat insa tuica gazdei sale si a discutat apoi cu localnicii despre banii de pensii.

"De fapt, ce vi se va da inapoi acum e cat o tuica din asta, ca valoare. Nu e cine stie ce suma, e o chestie simbolica. De ce sa-i iei, domnule, omului tuica lui?", a intrebat, retoric, Diaconu.

Mircea Diaconu a vizitat, duminica, si Ansamblul Monumental Calea Eroilor, de la Targu Jiu, compus din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului, Ministerul Culturii urmand sa sustina si demersurile initiate de autoritatile locale pentru includerea acestor opere in patrimoniul UNESCO.

Duminica seara, Mircea Diaconu va primi, in cadrul acestei vizite in Gorj, premiul "Elvira Godeanu" din partea Teatrului "Elvira Godeanu" din Targu Jiu.

Repatrierea osemintelor lui Brancusi, o initiativa demarata anul trecut

Scriitorul roman Laurian Stanchescu a initiat, anul trecut, o campanie de strangere de semnaturi pentru aducerea osemintelor lui Constantin Brancusi la Hobita. Totodata, Laurian Stanchescu a demarat in acest an o alta initiativa simbolica pentru aducerea osemintelor lui Brancusi in Romania, respectiv Marsul Cultural "Constantin Brancusi", pe traseul Craiova - Paris, al carui scop a fost ca scriitorul sa refaca pe jos drumul celebrului sculptor din 1903 - 1904.

De asemenea, Laurian Stanchescu si o femeie romanca imbracata in port national au depus, pe 14 noiembrie 2011, la Palatul Elysee si la Parlamentul francez, un text prin care au cerut repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brancusi. Cei doi admiratori ai sculptorului roman au ajuns in capitala Frantei dupa un mars de 2.000 de kilometri, care a inceput pe 21 mai 2011, in Hobita.

Pe de alta parte, repatrierea osemintelor lui Constantin Brancusi a fost ceruta, anul trecut, si de un grup de 31 de deputati apartinand PDL, PSD, PNL si grupului minoritatilor, care au semnat in acest sens o scrisoare deschisa pentru a o adresa Parlamentului Frantei.

In schimb, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor a spus, intr-un raspuns transmis in noiembrie 2011 in urma unei interpelari parlamentare, ca, din punct de vedere diplomatic, statul roman nu poate intreprinde "un demers neamical" fata de statul francez, cerand repatrierea osemintelor lui Constantin Brancusi, in conditiile in care Romania a comis o greseala cand a refuzat donatia atelierului din Paris al artistului.

Ministerul Culturii preciza, intr-un raspuns semnat de ministrul Kelemen Hunor, ca sprijina orice demersuri de punere in valoare a memoriei lui Constantin Brancusi, dar sublinia ca masurile pentru o eventuala reinhumare la Hobita a osemintelor sculptorului roman pot fi facute numai cu acordul mostenitorilor de drept.

La randul sau, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis atunci ca, in urma unui memorandum al premierului din iulie 2003, "a initiat o serie de demersuri informale de tatonare a unor mari personalitati culturale franceze" in ceea ce priveste oportunitatea repatrierii osemintelor lui Constantin Brancusi, dar aceasta varianta a fost descurajata in absenta unei solicitari testamentare scrise.

"Repatrierea ramasitelor pamantesti ale unor mari valori ale culturii romanesti si universale trebuie sa tina cont de o serie de elemente de ordin istoric si cultural, vizand atat importanta pentru patrimoniul cultural universal al acestor personalitati cat si raportul pe care acestea le-au avut cu statul roman si cu tara de adoptie. Opera lui Brancusi face parte din patrimoniul cultural universal. Majoritatea lucrarilor sale fiind create in strainatate, nu putem vorbi doar despre o identitate culturala romaneasca. Dupa plecarea din tara, Brancusi a dobandit cetatenie franceza, alaturandu-se astfel galeriei personalitatilor vietii franceze. Este, deci, o dubla apartenenta culturala, romana si franceza, a operei sale", explica MAE intr-un raspuns transmis la aceeasi interpelare.

Constantin Brancusi, cel mai mare sculptor roman

Constantin Brancusi (nascut pe 19 februarie 1876, in localitatea Hobita, judetul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor roman cu contributii majore la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana. Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...