Ziare.com

INTERVIU Marian Preda, rectorul Universitatii Bucuresti: "Cazul Baranga nu ar fi fost posibil fara afilieri politice si administrative"

de Daniela Ratiu, Senior Editor
Joi, 22 Octombrie 2020, ora 00:01

   

INTERVIU Marian Preda, rectorul Universitatii Bucuresti: "Cazul Baranga nu ar fi fost posibil fara afilieri politice si administrative"
Rector ales in decembrie anul trecut, prof.univ.dr. Marian Preda conduce Universitatea Bucuresti, a doua universitate ca marime din Romania. Preda a fost ales rector succedandu-i lui Mircea Dumitru care, spre deosebire de alti rectori care au speculat legea suspendandu-si al doilea mandat pentru a putea accede la un al treilea, nu a mai candidat.

Membru in Consiliul National al Rectorilor, Marian Preda considera ca este esential ca scolile doctorale sa fie evaluate, iar CNATDCU nu ar trebui desfiintat pentru ca sistemul academic nu are inca mecanisme de control in interiorul facultatilor atat de puternice incat sa se regleze singure. In plina pandemie, intreg sistemul de invatamant a trebuit sa isi regandeasca programele de educatie. Sociolog de profesie, Marian Preda crede ca, desi este devreme pentru concluzii, pandemia fiind un proces in desfasurare, costurile vor fi serioase la nivelul societatii, atat economic, cat si social.


Ziare.com: Anul trecut, in decembrie, ati devenit rectorul Universitatii Bucuresti. Pe harta scandalurilor din educatie, universitatea nu figureaza, insa nu este rupta de sistemul de educatie. Avem in tot sistemul subfinantare si politizare. Exista o legatura intre acestea doua. Reforma din Educatiei nu mai vine. Pe harta asta, avem patru rectori si foarte multi inspectori scolari care sunt cu acte si bagaje in politica. V-as intreba de ce sistemul accepta o atari stare de fapt care nu este benefica?

Marian Preda: Nu este o intrebare simpla. O sa incerc sa va raspund nu din calitatea de rector, ci de sociolog, de persoana care preda organizatii sau comportamente organizationale. Cred ca problema este ca partidele politice au tot interesul sa valorifice/sa foloseasca vectori de imagine inexistenti in partide si existenti in zona academica, in cultura, oameni cu imagine buna, sau rectori ai unor universitati care aduc si brandul univeristatii validand partidul, pe de-o parte. Pe de alta parte, cred ca este un interes si de partea cealalta, si anume cred ca fost o strategie a unor universitati cautand sa isi reprezinte interesele mai bine in mediul politic, dar economic atat de volatil.

Intr-un mediu in care sistemele, procesele, deciziile nu sunt atat de bine institutionalizate, pentru ca lucrurile se schimba prea repede si te trezesti cum ne-am trezit noi in 2017 - 2018 cu taierea din pix a 300 de locuri buget. In astfel de situatii cred ca a fost bine pentru unii sa aiba reprezentantii lor in zonele administrative unde se iau decizii. Din acest punct de vedere, eu pot sa inteleg ratiunea. In ceea ce priveste Universitatea Bucuresti, noi am pus in carta universitatii o prevedere clara - rectorul nu poate avea o functie de partid, cat priveste membu al unui partid politic, pana la urma este un drept cetatenesc. Eu nu sunt membru de partid, dar prevederea despre care vorbesc statueaza ca rectorul nu poate avea o functie de conducere intr-un partid.

Eu cred ca este un mare semn de intrebare in privinta autoritatii in fata careia raspunzi pentru ca interesele pot fi conflictuale. Sa va dau un exemplu - tara, guvernul, trece printr-o criza si atunci trebuie restranse drepturile, si se restrange, spre exemplu, finantarea pentru universitati. Daca rectorul are in acelasi timp o functie la nivelul conducerii unui partid, cred ca vorbim despre un conflict de interese. Are de ales intre a urma interesul public al tarii in timp ce altul este interesul universitatii al carei rector este. Apoi daca ne gandim la pozitia cuiva care e ministru si rector, o situatie de asemenea conflictuala, desi cei care au fost in astfel de situatii s-au suspendat din functia de rector. Acum, imi e greu sa zic ca rectorii care au fost implicati in politica, ca au fost parlamentari si au fost in comisii de educatie, ar fi adus prejudicii universitatilor lor. Eu personal cred ca e mai bine sa separam cele doua functii. Mai ales ca vorbim despre universitati autonome care trebuie sa respecte principiul echidistantei, al evitarii unor puncte de vedere diferite, iar a fi reprezentantul unui partid politic implica promovarea unei anumite ideologii. Nu cred insa ca asta e cea mai mare problema, ci mai degraba incompetenta unor decidenti care a lovit universitatile pe cale de consecinta.

Ziare.com: Vom ajunge si la acest subiect al incompetentei, dar v-as intreba, pentru ca nu demult au avut loc alegerile pentru Consiliul National al Rectorilor - castigatori au iesit Sorin Cimpeanu si Mihnea Costoiu, contestati de catre dl. Pricopie, insa disputa a aratat mai degraba politica decat educationala?

Marian Preda: Poate, insa eu nu as dori sa comentez disputele individuale pentru ca au fost dispute si discutii in spatiul public. Fac parte din Consiliul National al Rectorilor, problema pe care eu am ridicat-o este ca universitatile, indiferent de marime, importanta, clasamente nationale sau internationale, au un vot egal in consiliu, iar egalizarea aceasta nu este deloc echitabila. De multe ori ceea ce este egal nu e si echitabil, iar in ceea ce priveste invatamantul superior trebuie sa mai scapam de ideea asta a egalitatii in sens de identitate. Daca suntem in zona de invatamant superior trebuie sa mergem pe ideea de merit/rezultate. Ma refer aici la numarul de studenti atrasi, de cantitatea de publicatii stiintifice pe care le are, de valoarea acestora, de prestigiu stiintific, de partea de cercetare. Cu tot respectul pentru universitatiile mai mici, care pot avea importanta majora de nisa, dar atunci nu poti pune semnul egal cu o universitate cum suntem noi cu 33.000 de studenti, sau aproape 40.000 - Universitatea Babes-Bolyai Cluj, si votul sa fie egal cu al unei universitati cu un numar sub 1.000 de studenti. Nu este in regula pentru colegii nostri, pentru studentii nostri pe care ii reprezentam in CNR. Consider aceasta problema drept o inechitate majora, sub acest aspect cred ca CNR ar trebuie reformat.

Ziare.com: Exista o discutie aplicata, punctuala, de reformare a CNR?

Marian Preda: Am pus aceasta problema si in anii trecuti cand eram presedintele Senatului Universitatii Bucuresti, dar si impreuna cu rectorul de atunci, Mircea Dumitru, si cu alti colegi din Consortiul Universitaria, cu presedintele CNR, Sorin Cimpeanu, in mandatul anterior, presedinte ale consiliului si in acest mandat. Cred ca discutiile trebuie purtate in CNR. Ori iesi cu totul din CNR ca universitate si faci o alta forma de asociere alternativa, ori daca universitatea este in CNR - rectorul trebuie sa isi faca cunoscute acolo punctele de vedere. Am acceptat sa fiu in biroul CNR nu pentru ca ar fi trebuit, ci pentru ca Universitatea Bucuresti trebuie sa fie reprezentata in toate forurile care privesc invatamantul academic. Suntem a doua universitate ca marime, suntem o institutie de prestigiu, cu o intreaga istorie, suntem cea mai diversa si veche din Bucuresti. Altfel, despre disputele politice intre persoana din si in afara CNR nu vreau sa comentez.

Ziare.com: Pentru ca vorbeati despre aceasta "dictatura a majoritatii" in cadrul CNR, toate universitatile au vot egal si nu ar fi corect, m-as referi la inca proaspatul scandal Baranga - sau cum este posibila ascensiunea in sistemul universitar cu diplome false, cu plagiate. Baranga coordona doctorate in USAMV unde rector este Sorin Cimpeanu. In vreme ce ascensiunea universitara este complicata pentru "neafiliati", iata, pe linie politica este posibil. Retelele acestea impanzesc intregul sistemul universitar. CNR a iesit zilele trecute cu un comunicat de presa referitor la "gravele deficiente ale sistemului si cadrului legal actual cu privire la eliberarea actelor de studii". Ca se impun masuri ferme! CNR sustine infiintarea unui Registru Unic National Integrat al Diplomelor si Actelor de Studii. Credeti ca va rezolva problema?

Marian Preda: Acum sunt doua aspecte aici. Cazul particular, odata, si apoi prevenirea fraudelor, pentru ca au fost fraude acolo. In orice sistem exista fraude. Va dau un exemplu din domeniul meu si anume despre sisteme de politici sociale in Marea Britanie in care frauda si erorile insumate se ridica la procentual la 1,5% din numarul de plati, dar adunat vorbim despre un sfert de miliard de lire la un singur beneficiu. Falsuri au fost si sunt oriunde in lumea asta, pentru ca sunt persoane care isi asuma riscurile, apoi sunt vulnerabilitati in sistem.
Trebuie rezolvate aceste vulnerabilitati, iar o astfel de masura ar fi buna. De asemenea, cred ca transparenta in sine si publicarea cu respectarea drepturilor la imagine si a datele personale, publicarea in cercuri suficient de largi pentru a se face verificarea documentelor este absolut esentiala. De ce nu, chiar incurajarea unui spirit civic de raportare a unor astfel de cazuri. Pana sa facem noi tot felul de sisteme de verificare si control, ma intreb cand l-au vazut fostii colegi de liceu, cand l-au vazut pe acest domn pe care eu nu il cunosc, dar cocotat in tot felul de pozitii, universitare si politice, cum de nu a sesizat nimeni ca nu isi terminase liceul. Acestea cred ca erau informatii cunoscute. Pe de alta parte, ar trebui sa avem un sistem de baza de date bun, nu birocratie.

Ziare.com: Dosarul cu sina...

Marian Preda: Da, arhive uriase de dosare, cand totul poate fi accesat electronic ca orice informatie. As face totusi un amendament la afirmatia dumneavoastra potrivit careia retele impanzesc universitatile: nu sunt de acord. Stiu bine Universitatea Bucuresti. O fi avand si universitatea probleme, chiar am definitivat strategia pentru urmatorii ani, am indentificat si punctele bune si cele slabe, probleme de rezolvat. Le recunoastem, dar a spune ca peste tot sunt "retelele" nu e corect.

Ziare.com: Probabil, in acest interviu, pare ca sunteti pus la zid si punem tirul pe dumneavoastra, insa, de fapt, vorbim despre sistemul, nu doar despre Universitatea Bucuresti, iar spatiul public abunda in relatari, stiri despre, iata, plagiate, retele, impostura. Nu e ca si cum jurnalistul vrea sa arate doar mizeria, ci vorbim totusi de un fenomen al imposturii.

Marian Preda: Pe de o parte, nu cred ca exista mediu unviersitar uniform, perfect. Reprezint Universitatea Bucuresti si oricand dau socoteala pentru institutie, dar stiu ca nu existe coruptie, vorbind de coruptie generalizata, institutionalizata, poate exista cazuri izolate, de abia astept sa le aflam si sa le analizam in Comisia de Etica. Cand va spun asta eu va garantez ca am facut studii in universitate legat de toate aceste aspecte, chiar legat de notarea studentilor, relatia cu secretariatele.

Afirm ca nu exista coruptie generalizata in Universitatea Bucuresti in niciun fel, dar in acelasi timp va spun ca ideea aceasta - prezenta in intreaga societate romaneasca, dar si la nivel global, accentuata de media, tendinta de a extrapola de la propria experienta, de la ce vedem in jur, de la cateva cazuri, de ce anume vedem la televior, extrapoland la sisteme mari, organizatii, intreaga societate. Pot intelege asta din punctul de vedere al unor oameni neavizati, dar nu este acceptabila din punctul de vedere al unui sociolog care stie ce inseamna statistica, datele exacte. In Universitatea Bucuresti sunt 1232 de titulari, cadre didactice, si 5-6000 de contracte care includ si pe cei din administratie si profesorii asociati, apoi, daca luam la nivelul intregului Bucuresti sunt probabil 10 -15.000 de cadre didactice, daca luam la nivel national, cifrele cresc si mai mult. Atunci, haideti sa numaram cate cazuri stim de diplome false in invatamantul superior. Nu imi aduc aminte de niciuna, in afara cazului de acum, Baranga. Daca sunt abuzuri, este ca si in problema plagiatelor - au fost cateva zeci de plagiate dovedite si sanctionate, iar noi chiar am fost in prima linie.

Dar ce inseamna zeci sau sute de plagiate, dar fata de doctorate acordate pe bune, atunci aceasta par mai degraba exceptii. Imaginea publica, da, este aceasta, insa ma gandesc ca daca domnul Baranga nu avea si afilieri politice, admnistrative, probabil ar fi fost ignorat, ar fi ramas un numar intr-o statistica. De aceea spun, plagiatele despre care vorbiti au fost inregistrate tocmai la persoane care aveau functii publice, si nu intamplator. Nu este asa peste tot. Eu as spune ca persoanele care fac doctorate in timp ce exercita functii publice nu prea au timp de doctorat.

Ziare.com: Universitatea din Bucuresti este printre putinele institutii de invatamant superior ai caror rectori in functie termina cel de-al doilea mandat si nu candideaza pentru al treilea mandat, fostul rector nu a mai candidat. Aceasta posibilitate este speculata in sistem - pentru ca LEN 1/2011 spune ca "O persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete" (asa cum prevede alineatul 7 al Articolului 213 din LEN 1/2011, modificat in 2014 de ministrii Remus Pricopie si Mihnea Costoiu, astazi rectori pentru al treilea mandat consecutiv chiar cu ajutorul acestui articol, dar avem si cazul Marilen Pirtea/UVT, simplu - suspendand al doilea mandat, pui mana de al treilea. S-a vorbit mult despre lipsa de etica a acestui demers, dar cam atat. Din pacate, pozitiile aceastea sunt vinate pentru ca sunt ravnite. Ce crede sistemul? Ce credeti dumnevoastra?

Marian Preda: Pot sa va spun ce cred eu, nu ce crede sistemul. Pentru ca trebuie sa imi definiti "sistemul".

Ziare.com: Sistemul - locul deja comun...

Marian Preda: Da, vedeti folosim aceste locuri comune, automatisme, precum "sistemul", "statul paralel". Sunt obisnuit cu defintii clare, operationale, pentru ca trebuie sa stim clar ce definim, ce masuram. Eu va spun ca noi am revolvat aceasta problema in Universitatea Bucuresti printr-o prevedere clara in Carta universitatii pe care nu o poate modifica oricine isi pune in cap, si anume - nicio persoana nu poate ocupa functia de rector mai mult de opt ani.
Daca se suspenda pentru o perioada va putea mai apoi sa candideze pentru o perioada de sase luni sau un an, si va dati seama ca comunitatea noastra academica nu ar accepta o asemenea candidatura. In acelasi timp, cazurile pe care le-ati prezentat exprima vointa unor majoritati din universitatile respective. Nu stiu situatiile concrete, ce competitori au fost pentru aceia, cum au reusit, dar stiu ca au existat procese de vot, desi nu este ilegal, dar, desigur, raman niste semne de intrebare privind modificarea unei legi si legatura cu consecintele ei.

Ziare.com: Ca vorbim despre UVT, domnul Pirtea nu a avut niciun contracandidat.

Marian Preda: Da, as dori sa adaug ceva. Eu nu am o problema in a vorbi despre aceste lucruri, nu evit subiectele acestea, dar nu as dori sa vorbesc despre alte persoane. Din perspectiva CNR pot vorbi, dar din perspectiva unei unviersitati alta decat cea pe care o reprezint nu pot vorbi. As lasa totusi universitatile sa isi rezolve problemele lor, in virtutea autonomiei universitare. Dar doresc sa va spun ca noi suntem parte din CIVIS, consortiul european impreuna cu alte sapte unviersitati de prestigiu din capitale europene. Una dintre universitatile din Italia, Universitatea Sapientzia din Roma, cea mai mare din Italia, cu aproape 80.000 de studenti. Rectorul este ales pentru un singur mandat de 6 ani. Atat. Discutand cu rectorul acestei universitati aceste spunea ca este multumit cu acest sistem, pentru ca fara presiunea unui nou mandat pe care trebuie sa il obtina nu mai are nicio constrangere sa faca totul pentru a pastra voturile colegilor, un timp necesar cat sa isi puna in aplicare programul, fara pericolul de a cadea in capcana masurilor populiste, populare. Cred ca e un sistem interesant. Nu spun ca trebuie aplicat in Romania, dar este o tema de discutie si cred ca e important ca rectorul sa fie ales democratic, dar si sa abia timpul necesar pentru a-si pune in aplicare ideile, planul managerial cu care a castigat.

Ziare.com: As reveni la subiectul plagiatelor. Conduceti UB, prima institutie care a dat primul verdict de plagiat anuntat impotriva unui prim-ministru in functie. Si cu toate acestea, la distanta de ani de zile, plagiatul, doctoratele plagiate luate pe genunchi, impostura sunt modalitatii sigure de ascensiune in mediul univertiar care se traduce, finalmente, in bani. Ati declarat la un moment dat ca veti pune in discutie propunerea Consiliului Rectorilor de a organiza un referndum pe tema eliminarii Ministerul Educatiei din procedura de acordare a titlului de doctor si a atestatului de abilitare. Dar aceasta propunerea este considerata controversata?

Marian Preda: A fost o discutie mai larga despre cine da doctoratele, cine da decizia formala de "doctor", CNATDCU, ministrul Educatiei, doar aceeasi institutie poate retrage titlul. O astfel de initiativa/schimbare trebuie pregatita pentru ca unii dau titluri de doctor prea usor. Este esential de a avea un sistem international de acreditare a scolilor doctorale. Afirmatia dumneavoastra ca se continua ...

Ziare.com: Trebuie spus ca a mai scazut productia plagiatelor...

Marian Preda: Dupa pararea mea a scazut mult. Cazurile actuale de plagiate sau doctorate isi au originea mai degraba in peroada de dinainte de 2011, 2013 sau 2014. Cred ca intre timp s-au constientizat regulile. Sunt zone, precum facultatea mea, unde lucururile aceastea erau clare, cunoscute, inca dinainte ca discutia sa ocupe spatiul public. A existat aceasta practica a sanctionarii la studenti a tot ce nu era citat, in ghilimele. Si vorbim de o perioada mult inainte de 2011. Din nefericire, alte institutii de invatamant superior nu au dezvoltat astfel de practici, poate nu li s-a explicat, nu stiu, dar mai putem gasi circumstante atenuante, dar care nu se justifica oricum plagiatul, dar vorbesc despre o practica, despre acuratete in citari, trimiteri.

De cativa ani, ministerul a introdus obligativitatea cursurilor de etica si scrierea academica. Cum se fac e de vazut, dar se intampla. Tezele de doctorat, era sa spun de "plagiat", ca tot vorbim, vedeti ce inseamna automatismele, deci tezele sunt toate afisate intr-o baza de date cu conditia ca, daca doresc, autorii tezelor de doctorat pot ca, intr-o perioada de doi ani, sa isi publice teza la o editura, iar daca nu, atunci scolile de doctorat sunt obligate sa puna in acea baza de date tezele, devenind publice. In aceste conditii toata lumea are acces la aceste teze, publice vreme de doi ani dupa sustinere. Mai mult, a devenit si obligatoriu ca aceste teze sa fie accesibile in bibiotecile universitatilor. Daca mai apar astfel cazuri de plagiate nu pot sa spun decat ca vorbim despre oameni inconstienti, insa s-au facut modificarile necesare pentru a se preintampina astfel de practici, si e bine sa le mentionam.

Ziare.com: Pentru ca ati mentionat despre scolile doctorale, se vorbeste inca din 2011 despre necesitatea evaluarii scolilor doctorale, dar nu s-a facut nimic. L-as cita pe fostul ministru al Educatiei, Daniel Funeriu, care declara la un moment dat ca "Legea 1 din 2011 prevede [...] evaluarea, odata la 5 ani, a calitatii scolilor doctorale in vederea acreditarii lor, pe baza unei metodologii stabilite de minister. [Si] controlul continuu al respectarii eticii universitare, in caz de nerespectare sanctiunea fiind desfiintarea scolii doctorale. Nici prima evaluare (cf. art. 158), nici a doua evaluare nu au fost facute". De ce credeti, sau stiti, ca nu se realizeaza aceasta evaluare? Cine are de castigat?

Marian Preda: Este foarte simplu: scolile doctorale foarte slabe care in cazul unei evaluari ar fi desfiintate.

Ziare.com: Chiar domnul Baranga, ca tot am vorbit despre domnia sa, conducea o scoala doctorala.

Marian Preda: Incredibil. Va spun sincer, nu stiam. Nu am urmarit foarte atent povestea in afara titlurilor, nu prea dau mare atentie, ma intereseaza regulile sistemului, mai putin cazurile in sine. Insa trebuie spus ca aceast caz este un semnal de alarma. Universitatea Bucuresti a facut si face presiuni pentru ca aceasta evaluare sa inceapa. Este esentiala evaluarea acestor scoli. Sunt bani multi care sunt in sistem, s-a ajuns la un mecanism cam simplut de infiintare a lor. Isi iau abilitarea, sigur, sunt criterii, dar se gasesc trei oameni, ii gasesti poate chiar in afara insitutiei, si, gata, faci astfel o scoala.

Insa trebuie sa fie evaluata din exterior. De aceea noi am cerut cat mai urgent evaluarea scolilor, dar ARACIS, care ar fi trebuit sa demareze procesul, nu a facut-o, pandemia, reglementarile nu sunt suficiente. Noi asteptam evaluarile cu interes. Intrebarea mea este: de ce nu am face evaluarea internationala pe criterii europene? Noi chiar ne-am dori asta, pentru ca altfel se vor face evaluari cu persoane din interiorul institutiilor, credibile, desigur, dar e greu pentru oameni care se cunosc sa fie obiectivi. Pot interveni atatea situatii, poate sunt polite de platit, si astfel am avea de fapt evaluari subiective. As merge pe aceste evaluari internationale.

Ziare.com: Intrebarea este: in pixul cui sta acesta semnatura de a da drumul la evaluarea scolilor doctorale?

Marian Preda: Cine a semnat documentele anterioare pentru proceduri, trebuie sa semneze si pentru evaluare. Cred ca ar fi de consultat si CNATDCU, ministerul, ARACIS. Cand nu s-a facut ceva, e mai greu sa institutionalizezi, sa pornesti masina. Criteriile si validarea, cine taie si cine da doctoratele, trebuie definitivata metodologia. Trebuie sa tinem cont de diversitate, apoi, daca vorbim despre specific, unele scoli cum sunt cele din arta nu pot fi evaluate precum cele stiintifice. Nu e o decizie simpla. Criza sanitara a venit cu costuri mari de resurse si timp. Am pierdut timp.

Ziare.com: Se vorbeste chiar de desfiintarea CNATDCU, se invoca faptul ca institutia ar fi de "tip sovietic". Noul CNATDCU va trebui sa analizeze sesizari de plagiat precum ale lui Bogdan Licu/procuror general, Bogdan Despescu/secretar de stat in Ministerul de Interne. Trebuie spus ca CNATDCU este organismul care decide conditiile pentru a deveni profesor universitar, pentru a deveni doctor, evalueaza universitarii care vor sa conduca doctorate, decide infiintarea de scoli doctorale. Avand in vedere ce am vorbit pana acum despre problemele sistemului, neevaluarea scolilor doctorale, ce a pazit CNATDCU?

Marian Preda: Care dintre ele?

Ziare.com: Sa spunem ca ii acordam credit celui proaspat ales, dar cel anterior?

Marian Preda: Am fost in CNATDCU care a discut primele teze plagiate, inclusiv cea a celui care era atunci prim-ministru, Victor Ponta, atunci cand s-a dat verdictul. Povestea in sine e una foarte interersanta, s-a intrerupt curentul in miezul zilei, am printat documentele intr-o alta cladirea aflata in apropiere. Am fost chiar desfiintati.

Ziare.com: Daca va veti hotori vreodata sa va scrieti memoriile, povestile de culise, iata un bun inceput de carte.

Marian Preda: Da, nu eram doar eu in povestea asta. Atmosfera a fost intr-adevar foarte incinsa, dar raportul despre plagiatul in sine era clar, documentat, nu incapea nicio indoiala ca aveam de-a face cu un plagiat. De aceea spun ca nu trebuie amestecate lucrurile, viata academica cu politica, sau nu prea mult. Apoi a fost numit un nou CNATDCU, apoi la un moment dat s-a extins atat de mult cu membrii noi care nu indeplineau criteriile necesare de a fi parte in consiliu si cu toate acestea puteau lua decizii, incat nu e de mirare ca in anumite perioade lucrurile au devenit atat de fluide si au luat forma vaselor in care au fost puse.

Per total, CNATDCU a avut un rol pozitiv pentru ca totusi la varf au fost persoane care, chiar daca au trebuit sa se mai adapteze, nu traga de timp, sau nu au avut majoritati, au tinut drumul drept. Eu nu pot sa spun ca CNATDCU ar trebui desfiintat, dimpotriva, trebuie tinut cu dinti de el o vreme. Putem discuta cum se constituie, cum se aleg membri si conducerea, criteri, dar pana cand vom avea o societate suficient de avansata incat sa aiba mecanisme suficiente de control din interior de la nivelul facultatii, la nivelul societatii civile, atunci cand se pune in discutie un plagiat si dovezile sa fie clare, sa existe o baza de date, similitudini, sa nu mai stam sa tragem de timp, ci sa fie urmate de demisii, retragere de titluri. Pana atunci cred ca e bine sa nu il desfiintam, pentru ca ar duce la mai multe musamalizari si abuzuri.

Ziare.com: Daca ar fi sa reducem aceasta poveste a doctoratelor/plagiatelor, de fapt este vorba despre bani.

Marian Preda: Da, de aceea am tot spus ca ar trebui eliminate toate avantajele materiale directe care decurg din obtinerea unui titlu de doctor. Ar trebuie sa nu existe spor la salariu. Sigur ca titlul trebuie sa fie o conditie, si asa trebuie sa ramana, pentru accederea in mediul universitar, sau o pozitie in cercetare. Ar trebuie sa fie o pozitie care sa nu genereze bani pentru cei care au titlul si nu functioneaza in mediul unviersitar/de cercetare. Va asigur nu ar mai fi cursa aceasta pentru doctorate daca nu ar insemna bani/sporuri pentru, spre exemplu, un functionar public, din armata, politie. Acolo ar trebui sa conteze competentele si abilitatile profesionale, concursurile pentru titularizare pe post.

Ziare.com: Cum face fata UB pandemiei care obliga la regandirea sistemul de educatie? Cum stam cu digitalizarea? Pandemia scoate in evidenta si mai tare disfunctionalitatile din sistemul de educatie, jalea mare este in invatamantul primar/preuniversitar.

Marian Preda: Nu m-as grabi sa fac evaluari, e defect profesional. Noi sociologii suntem obisnuiti sa nu generalizam, dar evaluarea mea este ca sunt intr-adevar probleme mari in preuniversitar, in unele comunitati, in mediul rural, in comunitati izolate. In mediul rural e o concentrare mai mare de probleme pentru ca sunt mai putine resurse materiale, umane. Multi profesori suplinitor, nu exista resurse de spirjinirea scolilor. Atata timp cat directorii de scoli intr-un fel depind de autoritatile locale si nu va avea un proces de numire a lor independent de inspectorate si de primarii, cred ca vom mai asista la mediocri care sa conduca insititutii, chiar si de invatamant superior. Daca te conduc incompetentii, si deciziile vor fi proaste. Sunt si zone in care se intampla lucruri bune datorita profesorilor, directorilor, pedagogi exceptionali. Pandemia este un turnesol. In unviersitate ne-am adaptat destul de bine. Exista un sentimet de insatisfactie, si la noi si la studenti. Oricat ne-am face treaba de bine, calitatea interactiunii scade, ne-am adaptat bine, daca va uitati pe site-ul nostru am avut inca din primele saptamani o pagina speciala pentru pandemie cu informatii, nu doar pentru comunitatea acadedmica, ci si pentru exterior.

Ziare.com: Pentru ca sunteti la "baza" sociolog, ce modificari vedeti in sistem, in societate, in comportamentul social?

Marian Preda: E greu sa evaluezi procese in plina desfasurare pentru ca sunt pe ici-colo mici certitudini, dar exista si multa incertitudine. Dar nu stim cand si cum se va termina, cand va intra in ultimele etape, care sunt efectele secundare, dar criza economica va avea varful abia anul viitor. In Romania caderea este certa, de 10% cadere economica pe anumite industrii, dar trebuie sa vedem daca va fi de scurta sau lunga durata. Criza economica va avea efecte sociale. Trebuie sa analizam post-factum. Avem colegi care deja au publicat studii despre pandemie, studii deja citate. Va fi esential sa analizam si nu putem trage acum concluzii despre cum s-a adaptat lumea si a luat decizii. Va dau exemplu de decizii in care sa accepti ca nu poti avea variante perfecte, ci sa alegi raul cel mai mic. Nu poti sa ieie decizi care sa salveze pe toata lumea, e trist, dar asa e. Trebuie sa analizam in context international deciziile care s-au luat, vom vedea ca deciziile de lockdown au fost potrivite. Lumea a invatat ca nu poti sa inchizi o tara pentru ca efectele sunt prea mari. A fost o decizie corecta sa inchidem la 3 la mie sau la 5 la mie? Inchiderea scoliilor si gradinitelor - a fost o decizie corecta, eu cred ca da. Apoi, comunicarea a fost un esec partial pentru ca au fost atat de multi care au negat pandemia.

Ziare.com: Poate comunicarea proasta a accentuat neincrederea si negarea.

Marian Preda: Oamenii trebuie sa fie consecventi, au nevoie de asta, iar schimbarile de mesaje, de decizii, creeaza neincredere in decidenti si asta s-a intamplat sistematic. Inchidem, apoi deschidem. Si nu e vorba doar despre Romania.

Ziare.com: Sunteti la primul mandat ca rector al Universitatii Bucuresti. Ati fost de asemenea presedinte al Fundatiei Miscarea Populara pe baza careia s-a construist PMP. Pentru ca vorbim in acest interviu despre ingerinta factorului politic in sistemul universitar, despre universitari in politica, acum fiind si rector, ati fost "ofertat" de partidele politice?

Marian Preda: Nu de curand si asta pentru ca probabil pentru ca am tot spus foarte clar ca atata timp cat voi fi rector nu voi fi in politica. Nu mi s-a propus pentru ca stiau ca nu voi accepta.

Zire.com: Sustineti de fapt teoria potrivit careia a fi rector nu se amesteca cu politica.

Marian Preda: Da, cred ca nu trebuie amestecate. Se spune ca si daca nu faci politica e tot politica. Oamenii pot avea si au opinii. In perioada aceea despre care spuneti, nu stiu dca as mai repeta-o, dar nu am fost membru al partidului, fundatia nu era partid, am increzut ca se pot schimba lucruri. Nu a fost asa. Cred ca ceea ce pot schimba este in zona ta de expertiza. Ca rector cred ca poti schimba lucruri. Am prieteni care fac politica, ma intalnesc cu oameni politici, insa cat timp voi fi rector nu voi amesteca lucrurile.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6811 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Rangile Republicii

Baranga e mic copil ! Pe linga el milioane de tampiti cu cite doua-trei facultati. Nu mai departe fosta prim sinistra, care nu parea sa depaseasca logica unui copil cu doua clase. Si totusi ea era listata cu liceul, facultate, masterate, la institutii de forta in Romania.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor