ANALIZA Bugetul zero pentru cercetare ameninta invatamantul superior din Romania. Cum a ramas Babes-Bolyai singura universitate din tara in clasamentul Shanghai

Luni, 24 August 2020, ora 17:00
4501 citiri
ANALIZA Bugetul zero pentru cercetare ameninta invatamantul superior din Romania. Cum a ramas Babes-Bolyai singura universitate din tara in clasamentul Shanghai
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj/Facebook

Bugetul zero de anul acesta pentru cercetare ameninta invatamantul superior din Romania dupa ce in topul Shanghai al celor mai bune 1.000 de universitati din lume, un top ce pune accent pe stiintele exacte, Romania mai are doar o singura universitate, Babes-Bolyai din Cluj.

Tari precum Ungaria sau Polonia au cinci sau chiar opt universitati in acelasi clasament. Mai mult, Universitatea Bucuresti, cea care a iesit in 2020 din clasament, nu se poate lauda nici macar cu o colaborare de succes cu autoritatile locale, precum e cazul primariei din Cluj si universitatea locala, primaria Capitalei ignorand de decenii expertiza si know-how-ul specialistilor de la UB.

Expertii in Educatie trag un semnal de alarma ca o astfel de politica, Romania fiind pe ultimul loc in Uniunea Europeana (UE) nu doar anul acesta, dar si in ultimul deceniu, vine cu costuri imense pe termen mediu si lung, nu doar in irelevanta domeniului cercetarii dar si al pregatirii fortei de munca viitoare. Mai mult, asa cum colaborarea de succes intre Babes-Bolyai si Primaria Cluj a aratat, o universitate cu un statut international nu este doar o emblema a unei mari metropole, dar reprezinta un motor de dezvoltare local si un magnet pentru companiile internationale.

Babes-Bolyai, singura universitate din Romania in clasamentul Shanghai

Anul acesta, Universitatea Babes-Bolyai este singura universitate din tara noastra ce intra in topul Shanghai al celor mai bune 1.000 de universitati din lume, ocupand pozitia 701-800. Clasamentul este unul dintre cele mai prestigioase, luand in considerare corpul academic dar si absolventii in ceea ce priveste premiile Nobel castigate, medaliile Fields in matematica, dar si numarul de articole in publicatiile de top precum Nature sau Science. Primele locuri in acest clasament spun totul: Harvard, Stanford, Cambridge, MIT, Berkeley, Princeton.

Daca in clasamentul din acest an Babes-Bolyai isi mentine pozitia din anul anterior, Universitatea Bucuresti, care in 2019 se afla pe pozitia 901-1.000, nu se mai regaseste printre primele 1.000 de pozitii. Spre comparatie, Polonia o tara cu un PIB dublu comparativ cu Romania, are nu mai putin de opt universitati in acest clasament, prima dintre ele, Universitatea din Varsovia aflandu-se pe pozitia 301-400. Ungaria, o tara cu un PIB sub cel al Romaniei dar peste tara noastra raportat pe cap de locuitor, are cinci universitati, doua dintre ele pe pozitiile 601-700. Grecia, o alta tara cu un PIB sub Romania are sase universitati in topul Shanghai, prima pe pozitia 301-400. Olanda, o tara al carui sistem de invatamant este unanim apreciat, are 13 universitati, patru dintre ele in top 100. Germania, are 49.

Bulgaria, cu un PIB de patru ori mai mic decat al Romaniei, nu are nicio universitate in acest clasament.

De altfel, anul acesta Cercetarea a avut cel mai mic buget din istorie, doar 0,13% din PIB, in scadere fata de anul trecut cand fusesera alocati 0,17% din PIB, procente mai mici decat cel alocat in perioada de criza economica (0,23% in anul 2009). Concret, din cele 1,453 miliarde destinate Cercetarii, 1,2 miliarde de lei reprezinta cheltuieli cu personalul.

Cifra este departe de tinta UE pentru investitiile in Cercetare & Dezvoltare, de 3% din PIB (1,5% statul si 1,5% mediul privat), in 2020, si la fel de departe de ceea ce Romania isi asumase: 2%, cu 1% fonduri publice si 1% investitii ale companiilor.

Diferenta este facuta de investitiile guvernamentale in cercetare

Fostul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru, este de parere ca aceste clasamente sunt importante pentru rolul lor in evaluarea performantei universitatilor din tara noastra, si subliniaza ca principala diferenta fata de tarile similare Romaniei, precum Ungaria sau Polonia, este facuta de nivelul finantarii cercetarii.

"Unii oameni din tara noastra, ma refer la cei care lucreaza in invatamantul superior, rectori, profesori, cercetatori, vorbesc despre caracterul relativ al acestor clasamente. Intr-adevar, dintr-un punct de vedere ele sunt relative, insa raman foarte importante pentru ca ne arata unde anume ne plasam folosind anumite metode de evaluare si analiza in raport cu alte universitati, care sunt oarecum comparabile, ca mediu geografic, ca dimensiune, insa care nu sunt comparabile cu Romania in ceea ce inseamna investitiile guvernamentale in invatamant superior si cercetare.

Marea deosebire fata de universitati din Cehia, Portugalia sau Polonia este data de nivelul absolut inacceptabil al subfinantarii cronice a cercetarii din Romania si mai ales in invatamantul superior. Spuneam acum cativa ani ca procentul la cercetare era 0,25 % PIB, ceea ce s-ar putea traduce prin "nimic virgula ceva". Daca zeroul acela este nimic, atunci avem nimic virgula ceva dupa virgula. O suma aproape nesemnificativa. Deci, o data, asta este marea deosebire. Ca la dimensiune egala, si la pregatire omogena a cercetatorilor - cei din Romania nu sunt mai rau pregatiti decat cei din Cehia sau Polonia, este vorba de resursele financiare pe care le ai, pe care trebuie sa le investesti in aparatura, in toate publicatiile internationale care costa foarte mult, in pregatirea logistica a cercetarii.

Nu e mai putin adevarat ca probabil in ultima vreme si in universitati, din cauza acestei lipse din partea guvernantilor cu privire la ce inseamna cercetarea de calitate, si nu doar o cercetare mimata, unde spunem ca am acordat acolo niste sume simbolice si oamenii pot sa-si desfasoare activitatea. Deci nu e mai putin adevarat ca profesorii din universitati sa fie mai putin motivati si sa intervina un fel de delasare, de lehamite din partea multora dintre ei cand vad ca eforturile lor individuale sunt foarte putin apreciate si sustinute. Si nu vorbesc doar de guvernul actual, este ce s-a intamplat in ultimii 20-30 de ani cu cercetarea in Romania. Stim bine cum au fost tratate institutele de cercetare, cum au fost finantate, granturi care la inceput au fost acceptate si finantate au fost apoi stopate din lipsa de fonduri sau alte motive cu caracter mai degraba politicianist", a declarat profesorul Mircea Dumitru.

In opinia acestuia o explicatie partiala pentru coeficientul mai slab obtinut de Universitatea Bucuresti consta in faptul ca marea majoritate a facultatilor UB au un profil umanist, segmente ce nu intra in metodologia alcatuirii clasamentului Shanghai.

"Inca o data, idea ca aceste clasamente sunt relative trebuie luata cu multa rezerva. Ele sunt foarte importante ca un instrument de cunoastere in relatie cu altii, din acest punct de vedere ele sunt relative, pentru ca nu ne cunoastem in mod absolut valoarea, ci ne cunoastem comparandu-ne cu ce fac altii, care lucreaza in domenii asemanatoare sau identice cu ale noastre.

Metodologiile sunt diferite, ratingul chinezesc Shanghai insista foarte mult asupra cercetarii stiintifice, asupra premiilor, asupra publicatiilor in cele mai importante reviste de profil stiintific si tehnic, mai ales in domeniile matematicii si stiintele naturii. In acest rating nu sunt luate in considerare, asa cum sunt luate in alte ratinguri, cum este QS de pilda, stiintele umaniste si cele sociale, si de aceea universitati competitive din Romania, cum este si Universitatea din Bucuresti nu au niste pozitii proeminente in acest rating. Noi la UB avem un segment foarte mare, cam 2/3 din facultatile si programele universitatii acopera stiintele sociale si cele umaniste. In clasamentul QS, filologia, lingvistica, limba engleza, cele ce tin de stiintele umaniste, sunt foarte bine pozitionate, chiar pe pozitiile 100-200. Filosofia apare iar foarte bine in acest rating", a mai precizat fostul ministru al Educatiei.

Bugetul Universitatii din Varsovia pentru cercetare, cat al intregii Universitati din Bucuresti

Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, sociologul Claudiu Tufis, cadru universitar la Facultatea de Stiinte Politice a UB, subliniaza faptul ca bugetul Universitatii din Varsovia este de patru ori cat al celei din Bucuresti, notand ca lipsa finantarii a dus la aceasta pozitie din clasamentul Shanghai pentru universitatea din Capitala.

"Din cate imi stiu colegii din UB si UBB si din cate stiu colegii din Polonia (am trait un an in Varsovia si am prieteni in universitatile poloneze), la nivel de cadre didactice diferentele dintre noi si ei nu sunt, in medie, semnificative. De ce diferentele din ranking-uri atunci?

Pentru ca la noi educatia e finantata cu 2,7% iar cercetarea e finantata mai mult din fonduri private decat de stat. Intre timp, in Polonia educatia e finantata cu 4,7% iar cercetarea cu 1,2%, pentru un total de aproape 6% din PIB.

Pentru ca 30 de ani de subfinantare cronica nu au cum sa duca la alte consecinte decat cele pe care le vedem acum. Pentru comparatie: Buget UB 2020 - 91,5 milioane euro din care 70% de la bugetul de stat si 30% din venituri proprii. Bugetul Universitatii din Varsovia - 310 milioane euro, de 3,4 ori mai mare decat al UB. 95 de milioane de euro este doar bugetul de cercetare-dezvoltare", a scris acesta pe Facebook.

Universitatile din Romania nici macar nu au buget pentru cercetare

Rectorul Universitatii Babes-Bolyai, profesorul Daniel David, este de parere ca, pe langa faptul ca universitatile din tara noastra nu au nici macar un buget pentru cercetare, nici legislatia in vigoare nu face posibila dezvoltarea centrelor de cercetare.

"Sunt mai multe cauze pentru situatia actuala, insa cateva sunt mai importante. Vorbim in primul rand de o legislatie foarte proasta, nu e absolut deloc flexibila in ceea ce priveste angajarea oamenilor si derularea in procesul de achizitie a proiectelor de cercetare. Apoi, bugetele - marea parte a bugetelor universitatilor romanesti merge pentru componenta de salarii, foarte putin ramane pentru investitii si pentru a sustine infrastructura de cercetare. Si trebuie spus foarte clar ca nici macar nu exista o fila de buget separata pentru cercetare. Ori asta arata ca universitatile romanesti nu sunt sustinute ca sa contribuie la generarea de cunoastere, ci mai degraba sunt vazute ca niste scoli superioare, care pompeaza resursa umana. Ori rating-ul Shanghai merge pe idea ca valorizeaza acele universitati care nu doar ca predau bine cunoasterea sau ca o utilizeaza antreprenorial destept, ci o si genereaza. Si asta da forta unei universitati, ca genereaza cunoastere noua, care dupa aceea este folosita si de catre altii", a declarat Daniel David.

In opinia rectorului UBB, impredictibilitatea finantarii cercetarii din universitatile noastre face imposibila o dezvoltare structurala, de durata a acestui segment, iar in aceste conditii, rezultatele obtinute de universitati pot fi considerate adevarate minuni.

"Noi la UBB tot ce avem pentru cercetare avem castigat prin competitie. Noi nu avem fila de buget pentru cercetare. Asta ne afecteaza foarte tare fiindca nu poti sa ai multi angajati pe perioada nedeterminata, nu poti sa sustii o infrastructura de cercetare. La noi toti banii pe care-i avem pentru cercetare sunt doar banii pe care-i castigam prin competitii. Si intr-un an castigi mai mult, in altul mai putin, in Romania sunt competitii, alteori nu sunt, totul este foarte impredictibil in ceea ce priveste cercetarea, si nu poti avea o dezvoltare cumulativa. Ori celelalte universitati, din Ungaria sau Polonia, au elementele astea foarte predictibile.

Si noi, la Babes-Bolyai, si Universitatea Bucuresti, in contextul legislatiei in vigoare si a modalitatii de finantare, pot spune ca performantele pe care le avem sunt extraordinar de bune. Adica uneori te si miri cum reusesti sa te mai vezi uneori in rating-uri tinand cont de conditiile in care functionezi", a subliniat profesorul Daniel David.

Iar, dupa cum subliniaza acesta, costurile pe termen lung ale unei astfel de politici sunt imense.

"Daca ne referim la costuri pe termen mediu si lung, atunci vorbim de faptul ca Romania a fost, ramane si va fi o colonie tehnologica si stiintifica. Adica, de cele mai multe ori, noi vom imprumuta cunoasterea descoperita de altii, poate ca o s-o predam bine, poate o vom putea utiliza in diverse businessuri, dar o vom utiliza dupa cei care deja au exploatat-o intr-o oarecare masura. Vom fi in linia a doua in ceea ce priveste impactul cunoasterii asupra calitatii vietii si a nivelului de trai. Asta se intampla intr-o tara care nu intelege ca trebuie sa investeasca in cercetare, si nu oriunde, ci acolo unde se poate produce cunoastere inovativa", a conchis acesta.

Studentii Universitatii Bucuresti, preferati de catre angajatori

Desi UB a iesit in acest an din clasamentul Shanghai, ea ocupa pozitii inalte intr-un alt clasament, QS, unde sunt ierarhizate domeniile de studiu si cercetare, unde, alaturi de Babes-Bolyai, are cele mai bune performante la nivelul sistemului de invatamant superior romanesc. UB este singura universitate din Romania in topul QS - Employability 2020, cu o pozitionare in marja 301-500, privind reputatia in randul angajatorilor, iar in clasamentul pe domenii fundamentale figureaza in 10 domenii: stiinte ale naturii (marja 401-450), limba si literatura engleza (251-300) iar pentru lingvistica este singura universitate din tara clasata in seria 201-250. Totusi, trebuie mentionat, ca pozitia generala ocupata in acest clasament, 801-1.000, la fel ca si Babes-Bolyai, reprezinta un regres fata de anul 2012 cand era situata pe pozitia 601-700.

Rectorul Universitatii Bucuresti, profesorul Marian Preda, a declarat ca pozitionarea slaba a universitatii in clasamentul Shanghai se datoreaza atat slabei finantari cat si faptului ca UB nu are in componenta sa facultatile tehnice, precum medicina, arhitectura sau economia, acestea fiind separate.

"Una dintre probleme este dimensiunea universitatii dar si structura ei. De exemplu, universitatile noastre comprehensive nu au medicina, acolo unde sunt foarte multe publicatii in reviste foarte bine cotate cu foarte multe citari. Facultatile de medicina au devenit universitati autonome in perioada comunista cand au fost scoase din marile universitati ale tarii. De asemenea UB nu are multe alte domenii, ce sunt universitati distincte, cum este cazul Academiei de Studii Economice, sau a universitatilor tehnice. De aceea, daca universitatile din acelasi oras, Bucuresti, Iasi, Cluj, si-ar pune resursele impreuna in forma unor universitati metropolitane, ele ar urca destul de mult in topuri. La fel de importanta este si dimensiunea universitatilor, va dati seama ca o universitate cu 80.000 de studenti are si un corp profesoral mai numeros, ceea ce inseamna mai multe publicatii, mai multe citari.

Dincolo de aceste cauze, UB a scazut putin in topuri in ultimii ani pentru ca au fost mult mai putini bani pentru cercetare, pentru ca multi dintre profesorii nostri cu foarte multe publicatii au ajuns la 65 de ani si nu mai sunt raportati. Va trebui sa investim mai mult in resursa umana de top. Este unul dintre obiectivele noastre. Publicatiile valoroase, cele care au scoruri bune in topurile internationale sunt rezultatul cercetarii, iar cercetarea este puternic subfinantata in Romania, fiind pe ultimul loc in Europa la procentul din PIB alocat cercetarii, si lucrul acesta se vede.

Din fericire UB sta inca foarte bine in topurile pe domenii, ce uneori sunt mult mai relevante, pentru ca nu mai comparam o universitate tehnica, alta de medicina cu una comprehensiva cu stiinte clasice si socio-umane. Topurile au importanta lor, ele nu trebuie neglijate, spun ceva important despre evolutia universitatilor, dar nici nu trebuie fetisizate", este de parere sociologul Marian Preda.

In opinia acestuia, UB se poate mandri inca cu aprecierile venite din partea angajatorilor pentru absolventii ei si cu rezultatele privind accesul in profesie. "Cel mai bun criteriu sunt rezultatele la examenele de intrare in profesie, in anul anterior, 43% din cei admisi al Institutul National al Magistraturii au fost absolventi ai UB, in conditiile in care sunt cam 50 de universitati care au intrat in competitie. UB mereu iese pe primul loc la nivel national in privinta evaluarii pe care angajatorii o fac universitatilor, ceea ce inseamna ca studentii nostri sunt foarte bine apreciati si cautati pe piata muncii", a mai precizat rectorul UB.

Primaria Bucuresti, neinteresata de potentialul de dezvoltare oferit de Universitatea Bucuresti

Investitiile in centrele de cercetare si in dezvoltarea universitatilor nu trebuie sa fie genul de investitie unde omul de rand nu vede imediat beneficiile acesteia. Aceste investitii nu trebuie sa reprezinte niste sume de bani alocate pentru ca unii cercetatori sa se poata dedica unor teme ce nu reprezinta un interes real si imediat pentru societate. O universitate de prestigiu nu reprezinta doar o emblema pentru un oras si un eventual magnet pentru companiile care cauta forta de munca inalt calificata, ci ele pot contribui activ chiar la dezvoltarea comunitatilor si a oraselor. Iar poate cel mai mediatizat exemplu in acest sens este modul in care specialistii de la Babes-Bolyai au elaborat strategia de dezvoltare a Clujului pentru primarie. Un model de colaborare de succes care, din pacate, a lipsit cu desavarsire la nivelul Primariei Bucuresti.

"In Bucuresti, Universitatii din Bucuresti si universitatilor in general din Bucuresti aproape ca nu le-a fost acordata nicio atentie de catre autoritatile locale. Din fericire, compensam prin colaborarea cu angajatorii. La Cluj, sprijinul primit de catre universitate din partea primariei, care poate nu intamplator este condusa de un cadru didactic de la Universitatea Babes-Bolyai, si sprijinul acordat tuturor universitatilor de acolo este foarte mare. Si acelasi lucru se intampla si in Iasi, Timisoara sau Brasov. In Bucuresti, desi noi furnizam forta de munca de foarte buna calitate, universitatile nu au fost niciodata implicate cu adevarat, de exemplu in elaborarea strategiilor municipalitatilor. In ultima vreme am avut un inceput de colaborare buna cu primaria din Magurele, unde avem Facultatea de Fizica. In rest nimic. Ni se trimite cate-o solicitare de statistici sau altceva, dar in niciun caz nu am fost implicati direct.

Altfel, specialistii nostri sunt implicati, prin intermediul Bancii Mondiale de exemplu, in proiecte pe care universitatea le-ar fi putut face la un pret extrem de mic in comparatie cu cat cere Banca Mondiala pentru a elabora strategiile Municipiului Bucuresti. Astea sunt realitatile, o intentie de colaborare nu poate veni dintr-o singura directie. Asteptam alegerile si noi cu interes si UB ramane deschisa la colaborarea cu Primaria Municipiului Bucuresti", a precizat rectorul Universitatii Bucuresti, profesorul Marian Preda.

"Proiectele noastre, ale Universitatii din Bucuresti cu primaria Capitalei au fost aproape egale cu zero. Aici nu este vorba numai de actualul primar, ci de o anumita viziune a administratiei locale intr-un oras mare, care are cateva zeci de universitati, si unde Universitatea Bucuresti nu a fost niciodata privita si tratata ca un fanion al invatamantului si al cercetarii in Romania. In timp ce la Cluj, fiind mai putine universitati, Universitatea Babes are un profil mai puternic, primarul orasului Cluj este el insusi profesor al UBB, relatiile acolo s-au construit altfel. In Bucuresti in ultimii 20 de ani, din cate stiu eu, relatiile universitatii cu primaria nu au fost niciodata in sensul dezvoltarii unor proiecte care sa propulseze si sa contribuie la rezolvarea problemelor universitatii si, ipso facto, sa sustina si anumite programe ale orasului ca atare, a dezvoltarii Capitalei", a declarat si profesorul Mircea Dumitru.

Citește și:
Sfat pentru părinții care mai taie din plăcerile copiilor și fac economii pentru viitorul lor: "A avut consecințe dezastruoase pe termen lung"
Sfat pentru părinții care mai taie din plăcerile copiilor și fac economii pentru viitorul lor: "A avut consecințe dezastruoase pe termen lung"
Scumpirile din ultima perioadă i-au determinat pe români să fie mai atenți pe ce cheltuie banii și să pună bani deoparte. Cei mai calculați sau care au câștiguri mai mari reușesc să...
Sorana Cîrstea, în cădere liberă. Pe ce loc a ajuns românca după eliminarea de la Abu Dhabi
Sorana Cîrstea, în cădere liberă. Pe ce loc a ajuns românca după eliminarea de la Abu Dhabi
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea a fost învinsă de ucraineanca Marta Kostiuk cu 6-2, 1-6, 6-2, luni, în prima rundă a turneului WTA 500 de la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite),...