Mircea Geoană propune un nou Proiect Național ambițios: ”Non Ducor, Duco”

Joi, 27 Octombrie 2022, ora 22:45
9532 citiri
Mircea Geoană propune un nou Proiect Național ambițios: ”Non Ducor, Duco”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană FOTO Facebook

Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană, a vorbit joi, 27 octombrie, despre ”paradoxul românesc” și necesitatea unui nou Proiect Național.

Deși România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie, având un PIB mai mare de patru ori decât în 1989, asistăm la un cataclism demografic, a subliniat el.

”Paradoxul românesc”

”Cum ne afectează pe noi acest sfârşit de eră şi începutul unui nou ciclu istoric? Pentru a încerca un răspuns, va trebui să privim cu atenţie modelul economic pe care l-am dezvoltat în ţara noastră în ultimele decenii şi să înţelegem ceea ce aş numi paradoxul românesc. Din punct de vedere al ciclului economic, România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Şi, totuşi, asistăm la un cataclism demografic, cu o populaţie care ajunge la nivelul anilor '60. Pe o suprafaţă cât a Marii Britanii, vom ajunge să fim ţara cu cea mai mică densitate a populaţiei din Europa”, a spus Mircea Geoană, la Conferinţa ”Future of Europe”, organizată de Banca Naţională a României şi Academia de Studii Economice - Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.

El a declarat că, agregat, economia creşte, însă inegalităţile de dezvoltare între regiuni şi categoriile sociale sunt mai mari decât înaintea aderării. România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei. Mircea Geoană a făcut referire la un studiu al Băncii Mondiale potrivit căruia aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţii inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene.

”Ce folos ca recuperăm teren faţă de media europeană, dacă indicatorii de dezvoltare umană rămân printre ultimii din Europa? Nu este de mirare ca tinerii continuă să emigreze. Nu este de mirare că elita intelectuală alege să se împlinească profesional în altă ţară. Ne bucurăm poate că imigranţii din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg să rămână în România, însă cauzele acestei alegeri trebuie să ne dea de gândit faţă de orice viitoare politică legată de demografie, atragere sau păstrare de forţă de muncă. Dacă este să spunem ceva important, pe scurt, vedem cum economia creşte, avem toate garanţiile de securitate, dar ţara devine mai şubredă şi vulnerabilă din interior. De aceea cred putem numi aceasta situaţie Paradoxul Românesc”, a spus Mircea Geoană.

Vorbind despre cauzele ”Paradoxului Românesc”, el a menţionat, în primul rând, iluzia că prin integrarea euroatlantică am atins ”sfârşitul istoriei” pentru România şi că, prin efectul de tracţiune şi difuzie de idei, instituţii, norme, capital şi tehnologie, vom fi propulsaţi către nucleul dur al Europei.

”Fără sa înţelegem că a fi tractat înseamnă a rămâne în urmă şi că cel care imită nu va fi niciodată mai bun decât originalul. Şi eu am făcut parte dintre cei care au crezut că avatarurile istoriei s-au terminat pentru ţara mea, atunci când ridicam steagul României la NATO sau semnam încheierea negocierilor de aderare în 2004, apropo, fără MCV, şi cu aderarea automată şi necondiţionată la Spaţiul Schengen şi la zona euro la 5 ani după aderare. Atunci am crezut că, odată cu integrarea euro-atlantică a României şi misiunea generaţiei noastre s-a încheiat. M-am înşelat. Adevărata noastră misiune de-abia acum începe, în aceste momente de transformare”, a afirmat Mircea Geoană.

De asemenea, el a subliniat că a fost ignorat specificul cultural şi nevoile particulare de dezvoltare ale ţării şi că nu am reuşit niciodată să rezolvăm cu adevărat marea problemă a României moderne: decalajul cronic de dezvoltare între urbanul mare şi restul ţării.

Soluția: un ”radicalism pozitiv şi sănătos”

”Cred că diagnosticul este clar pentru fiecare dintre noi, dar ce e de făcut? Unde găsim astăzi energiile, curajul şi încrederea pentru un nou început? În momente de acest gen de-a lungul istoriei, naţiunea noastră a ştiut să găsească resurse nebănuite de reinventare şi curaj politic. Iar dacă precedentul istoric nu va mai funcţiona, poate spaima de un viitor tot mai incert poate constitui catalizatorul de noi energii politice, economice şi intelectuale în România, în regiune şi în Europa”, a punctat Mircea Geoană.

Potrivit acestuia, spaima şi nemulţumirea ”crescândă şi justificată” a populaţiei faţă de deteriorarea nivelului de trai şi efectul cumulativ al crizelor economice şi sociale succesive vor genera tracţiune sporită pentru soluţiile politice radicale. Aceeaşi frustrare şi teama de necunoscut pot constitui însă şi baza de susţinere pentru un radicalism pozitiv şi sănătos, a adăugat el.

”Busola Strategică”

”Susţinerea cu tărie şi împrospătarea permanentă a "Ideii Naţionale" este obligaţia fiecărei generaţii şi a fiecăruia dintre noi. Pentru că esenţa "Ideii Naţionale" este neschimbată de la punerea temeliilor statului român modern: evadarea de la periferia Europei şi construcţia unei Românii care îşi pune potenţialul în valoare, se auto-depăşeşte şi recuperează decalajul istoric care ne separa de familia naţiunilor dezvoltate, prospere, puternice şi influente din Vestul Europei. Un "Nou Proiect Naţional ambiţios", credibil şi sustenabil în timp trebuie să-şi propună câteva obiective strategice, asumate politic şi de către societate şi urmărite apoi dincolo de ciclurile politice. Aş numi asta "Busola Strategică", capul compas al direcţiei generale a ţării pentru următorul deceniu. Fiecare partid sau coaliţie de partide vor avea întreaga libertate să vină cu soluţii proprii, inspirate din ideologia şi viziunea lor politica. Însă obiectivele naţionale trebuie asumate explicit şi urmărite de-a lungul guvernărilor succesive”, a menţionat Mircea Geoană.

El a declarat că aceste obiective sunt următoarele: să ne punem pe deplin în valoare relevanţa şi locaţia strategică; regândirea şi transformarea rolului şi capacitaţii statului de a-şi exercita funcţiunile esenţiale; un nou model economic şi un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării; repopularea României; reclădirea reputaţiei României în ochii propriilor cetăţeni şi ai lumii.

Potrivit secretarului general adjunct al NATO, construcţia şi promovarea unui brand de ţară ”articulat şi credibil” nu se poate realiza cu instituţiile şi resursele de astăzi. El trebuie construit în aceeaşi logică de parteneriat strategic între zona publică, privată şi civică. Geoană a semnalat că modele există, nu lipsesc decât viziunea, resursele adecvate şi metoda.

”Transformarea istorică a României într-o naţiune modernă, prosperă şi puternică nu va fi un proces uşor. Iar principalul adversar este propria noastră mentalitate şi defetismul mioritic. Este un punct de pornire obligatoriu în acest efort: sa recunoaştem că, perseverând cu actuala abordare, nu avem nicio şansă să izbândim. Şi va trebui să ne luptăm şi cu condiţii adverse. Cu o competiţie intensă pentru un loc în clubul statelor dezvoltate, dar trebuie, în primul rând, noi între noi să ne hotărâm pe ce cale dorim să mergem. Proiectele de ţară au rămas doar la nivel declarativ, făcând dificilă remobilizarea încrederii în liderii politici a principalilor actori din societate. Dacă însă ne vom propune acest salt cu adevărat istoric, promotorii acestei noi încercări vor trebui să-şi creeze coaliţii largi în societate, dincolo de majorităţile parlamentare. Va trebui să ne înarmăm cu o determinare şi încăpăţânare de fier. Pentru că mereu va exista rezistenţă - internă şi externă - din partea apărătorilor status quo-ului, care îşi vor vedea ameninţate interesele şi privilegiile. Mulţi spun că nu mai are rost să încercam, că nu mai avem cu cine şi cu ce şi că mai bine ne vedem de viaţă. Si când mă domină resemnarea îmi aduc aminte de istoricul Neagu Djuvara şi de viziunea lui asupra civilizaţiilor. Spunea domnul Djuvara undeva că "popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaşte cu o forţă uimitoare". Poate ca a venit clipa să renaştem. Şi cum ar spune strămoşii noştri latini: "Non Ducor, Duco" - Nu mă las condus, Conduc!”, a mai spus Mircea Geoană.

Citește și:
„Cursă contra cronometrului” pentru a duce tancuri în Ucraina înainte ca Europa să fie cuprinsă de război
„Cursă contra cronometrului” pentru a duce tancuri în Ucraina înainte ca Europa să fie cuprinsă de război
Occidentul se află într-o cursă contra cronometru pentru a aduce tancuri noi în Ucraina - în caz contrar Europa riscă să fie atrasă în război împotriva Rusiei, au avertizat experții....
Războiul din Ucraina accelerează un fenomen greu de crezut în 1945: Centrul de putere al Europei se mută
Războiul din Ucraina accelerează un fenomen greu de crezut în 1945: Centrul de putere al Europei se mută
Invazia Ucrainei de către Rusia ordonată de Vladimir Putin în urmă cu peste 11 luni a fost un șoc pentru ordinea europeană tradițională, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru...