Prof. Miclea despre plagiate, cazul Toba si reforma lui Curaj. "Unii care vorbesc lent ajung sa si gandeasca lent" Interviu

Prostia e mai periculoasa decat plagiatul, as renunta la un sfert din scolile doctorale si din conducatorii de doctorat. Discutia despre reforma programelor este sterila pentru ca pune caii inaintea carutei, spune profesorul universitar dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. univ. Miclea critica sever planurile anuntate de Ministerul Educatiei: "un document functionaresc, scris in limba de lemn. Citesti si ramai buimac. Dar, poate, o fi scris adanc, vorba lui Caragiale, si eu nu pricep."

Profesorul Miclea sustine ca toate modificarile antireformiste aduse Legii Educatiei de Guvernul Ponta ar trebui anulate prin ordonanta de urgenta. Educatia nu are nevoie de un nou pact pentru Educatie, ci de aplicarea celui deja existent: "sa discutam pe date empirice si pe argumente logice, nu sa facem gargara politica".

Ministerul Educatiei si-a anuntat prioritatile si planul de masuri pentru anul acesta. Ating ele adevaratele urgente ale Educatiei?

Ministerul a publicat un document functionaresc, scris in limba de lemn functionareasca. Abunda in formulari vagi, greu de masurat si de realizat intr-un an. Un document de sertar, nu de actiune decisiva.

Exemple de formulari: "K-10: Masuri care vor viza universitatile din sistemul de stat"; "K-12: Dezvoltarea mecanismului de 'descoperire antreprenoriala' pentru operationalizarea strategiei (de cercetare-inovare) "; "K-40: Finantarea institutionala a performantei in cercetare-dezvoltare si inovare".

Citesti si ramai buimac. Dar, poate, o fi scris adanc, vorba lui Caragiale, si eu nu pricep. Deci nu va pot raspunde daca aceste planuri de masuri ating urgentele educatiei, pentru ca nu inteleg exact care sunt masurile.

Care ar fi fost prioritatile dvs. ca ministru independent cu mandat de un an?

As fi venit cu o lista scurta si clara, ca sa inteleaga toata lumea, si sa ma faca sa dau socoteala daca ma abat de la ea.

1.Buget de 6% din PIB pentru Educatie si Cercetare. Avem o lege si avem un pact national pentru asta. Neaplicarea unei astfel de masuri e un act ilegal si imoral. As fi recurs fara rezerve la toate mijloacele legale de presiune pe Parlament si pe Guvern sa aloce acest buget.

Povestea ca "nu se poate, pentru ca se strica echilibrele economice" e o gogorita. Sunt atatea tari care au buget de peste 6% din PIB pentru educatie si, dimpotriva, au o economie prospera!

2.Metodologie de evaluare a performantelor cadrelor didactice si aplicarea ei efectiva. Banii trebuie dati diferentiat, in functie de performanta, nu egalitarist, la gramada. Egalitarismul stupid - aceleasi salarii, indiferent de performanta - a distrus sistemul de educatie mult mai mult decat lipsa banilor.

Cine spune ca o astfel de metodologie e "aproape imposibila", cum auzeam deunazi dinspre sindicate, habar n-are de stiintele educatiei si de tehnologiile de evaluare a performantelor.

3.Anularea, prin ordonanta de urgenta, a tuturor modificarilor aberante pe care Guvernul Ponta le-a facut la Legea Educatiei Nationale.

Va reamintesc cateva dintre modificarile contrareformiste: directorii de scoala sunt numiti de inspectorul general, in urma unui concurs organizat tot de el (= politizarea sistemului), in loc sa fie prin concurs public, organizat la nivelul scolii; scolile nu pot concedia profesorii incompetenti, pentru ca acestia nu sunt angajatii scolii, ci ai sistemului de invatamant; universitatile nu mai pot fi clasificate, programele de studii universitare nu mai pot fi ierarhizate, iar finantarea suplimentara a universitatilor nu se mai face pe baza de performanta, ci prin pixul ministrului.

As putea continua, pentru ca au dat 3 ordonante de urgenta succesive si au facut 96 de modificari contrareformiste.

4.Reevaluarea tuturor conducatorilor de doctorat si a scolilor doctorale - aplicam articolul 170 din Legea Educatiei, care spune ca acest lucru trebuie realizat la fiecare 5 ani si pana acum nu s-a facut deloc!

Metodologia exista deja, dar a fost blocata de Consiliul National al Rectorilor. Ar iesi un clasament, pe domenii, al tuturor conducatorilor de doctorat si al scolilor doctorale. In litera si in spiritul legii, prin ordin de ministru, eu doar as trage o linie si as spune ca ultimii 25% dintre clasati pierd dreptul de a avea programe doctorale.

Scurt spus, as renunta la un sfert din scolile doctorale si din conducatorii de doctorat. Va asigur ca reducerea cu 25% a programelor doctorale si a numarului de conducatori de doctorat nu ar periclita deloc productivitatea stiintifica a Romaniei.

5.Infiintarea bibliotecii scolare virtuale. As filma lectiile tinute de cei mai buni profesori din tara, la toate disciplinele, la toate clasele. Apoi, aceste inregistrari vor putea fi editate profesional si integrate cu teorie, exemple, contraexemple, aplicatii, resurse, rezultand obiecte de invatare multimedia.

Aceste continuturi de invatare multimedia pot fi puse pe o platforma online si facute accesibile tuturor elevilor, profesorilor, parintilor. Simplu spus, as oferi tuturor copiilor acces online la lectiile celor mai buni profesori.

Atatea ar fi prioritatile mele pe un an: simple, masurabile, realizabile, relevante, cu limita clara de timp. In rest, as asigura buna functionare cotidiana a sistemului, adica o administrare corecta. N-am dubii ca, dupa un an, as iesi improscat cu noroaie, dar as fi foarte impacat cu constiinta mea.

Ministerul Educatiei a pus in dezbatere planurile cadru in vederea modificarii programelor scolare. Cum apreciati aceste planuri?

Cred ca e sterila orice discutie despre planurile de invatamant fara o stabilire prealabila a profilului de formare pentru fiecare ciclu de invatamant.

Adica, ce vrem sa stie absolventul de liceu, sau cel de 10 clase, sau cel de gimnaziu. Abia dupa ce stabilim cunostintele si deprinderile de final de ciclu, putem stabili cate ore alocam sau nu alocam pentru dobandirea lor.

De exemplu, eu cred ca ar trebui stabilita o lista de 100 de carti esentiale din literatura romana si cea universala si ca predarea lor trebuie facuta integrand literatura romana cu cea universala. Se preda, de pilda, curentul literar realist si se studiaza acolo un roman al lui Balzac si unul al lui Rebreanu. Dupa ce se cade de acord pe astfel de optiuni, stabilim cate ore dedicam limbii si literaturii.

Altfel, punem caruta inaintea cailor. Modul in care sunt definite acum profilurile de formare e gresit, lipsit de continut si nu ofera nicio orientare clara pentru planurile de invatamant.

Care ar trebui sa fie drumul spre noile programe?

Structura curriculumului national se face printr-o integrare binoculara a realitatii si a cunoasterii. Cu un ochi ne uitam la realitatea in care traim si vom trai si stabilim ce ar trebui sa stim pentru a-i face fata. Cu celalalt ochi ne uitam la progresul cunoasterii si stabilim ce cunostinte sunt de maxima relevanta. Apoi, integram cele doua pachete de cunostinte intr-unul singur, care cuprinde cunostintele relevante stiintific si instrumental practice.

De exemplu, analizez realitatea si vad ca abunda in date statistice: despre dinamica ocupatiilor, despre trendurile pietelor, despre indicatori economici, despre burse etc. Deci, daca eu vreau sa iau o decizie informata despre ce ocupatie sa-mi aleg, ce afacere sa-mi deschid, unde sa investesc la bursa, de unde e cel mai avantajos sa iau un imprumut bancar, in toate aceste cazuri statistica mi-ar fi de mare ajutor.

Ii intreb apoi pe matematicieni si ei imi spun ca da, statistica este extrem de relevanta pentru a prelucra date. Integrez cerintele realitatii cu relevanta stiintifica si spun: la orele de matematica din liceu trebuie studiata statistica descriptiva (si o parte din cea inferentiala), ca e mult mai utila decat studiul laticilor sau al grupurilor abeliene.

Uite asa se schimba un curriculum, prin integrarea rigorilor stiintei cu cerintele practicii. Altfel, "bagam" sau "scoatem" ore dupa toanele sau puterea de influenta a unora sau a altora dintre decidenti. Adica facem o noua spoiala, nu o reforma.

Pe langa aceasta integrare binoculara, mai avem o cheie de control in constructia curriculara, anume testele internationale. Daca curriculumul din clasele I-IV nu ne ajuta copiii sa obtina scoruri mai mari la PIRLS sau la TIMSS - inseamna ca e prost!

Daca curriculumul de gimnaziu nu-i ajuta pe elevii romani sa aiba rezultate mai bune la testele PISA - inseamna ca e prost. Daca programa de la limba engleza din liceu nu ajuta absolventul nostru sa obtina "proficient" la testul Cambridge, inseamna ca e gresita si ca trebuie revizuita.

Deci un curriculum viabil are o definitie clara a ce trebuie sa stie elevul la final de ciclu, integreaza cunostinte valide stiintific cu cele relevante practic si maximizeaza sansele de succes la testele internationale relevante. Daca pornim de aici, atunci putem face reforma reala, nu un simulacru de reforma.

Cu programe noi, dar acelasi corp didactic, vom obtine rezultate mai bune?

Un curriculum bun cu profesori mediocri inseamna rezultate mediocre. Un curriculum prost cu profesori buni inseamna rezultate bune. Profesorul e mult mai important decat curriculumul pentru performantele elevilor.

Profesorul e ca o calauza. Daca o calauza e buna, e suficient sa-i spui unde trebuie sa ajunga si ea va gasi drumul si-si va atinge tinta. Daca o calauza e proasta, chiar daca o ghidezi indeaproape, tot se rataceste.

Principala noastra problema nu e curriculumul, ci calitatea slaba a prestatiei profesorale. Cu atat mai importanta si urgenta, in acest context, este realizarea bibliotecii scolare virtuale, despre care vorbeam. Ar fi un fel de biblioteca-tezaur national, continand lectiile, in format multimedia, marilor maestri care inca mai rezista in scolile romanesti.

La aceasta as adauga alte doua elemente critice: formarea cadrelor didactice si salarizarea lor diferentiata, in functie de performanta. Triangularea unui curriculum nou cu o formare didactica moderna si o salarizare diferentiata pe performante ar putea salva scoala romaneasca.

Ministrul Curaj va da universitatilor competenta de a gestiona acuzatiile de plagiat. Este aceasta solutia?

Cred ca, printr-o astfel de solutie, ministerul mai degraba se derobeaza de responsabilitati decat rezolva o problema. Sunt putine universitati, in Romania, capabile sa emuleze tinuta etica si profesionala a Universitatii Bucuresti! Din pacate!

Ce ar trebui facut pentru a restabili credibilitatea acestui titlu foarte important si, in mod normal, foarte greu de obtinut, de doctor?

Toata lumea vorbeste acum numai despre plagiat, dar uita ca numarul tezelor de doctorat proaste, mediocre stiintific e mult mai mare decat al celor plagiate. Prostia e mai periculoasa decat plagiatul.

Prima masura ar fi, cum am spus deja, reevaluarea tuturor scolilor doctorale si a conducatorilor de doctorat, iar "sfertul debil" (cei 25% cu performantele stiintifice cele mai slabe) sa-si piarda dreptul de a avea programe doctorale in urmatorii 5 ani.

Pe de alta parte, Ministrul Educatiei ar trebui sa-si exercite periodic atributiile de control prin ARACIS, CNATDCU si Comisia de Etica. Din pacate, calitatea acestor institutii e strict dependenta de calitatea oamenilor ce le compun si aici avem o mare problema.

Inca mai cred ca se pot gasi in universitatile romanesti 100 de oameni competenti si integri, care sa faca functionale aceste institutii. Asadar, n-as schimba atributiile acestor institutii, dar as aduce "la vremuri noi - oameni noi", cum zicea Kogalniceanu.

Apoi, daca ati observat, toate plagiatele semnalate sunt ale unor persoane care nu au facut doctoratul "la zi", ci la "fara frecventa". Adica intre doua sedinte de partid sau cand coboram din limuzina ne ocupam putin de doctorat, mai dam un copy-paste. Deci ar trebui interzise doctoratele stiintifice la "fara frecventa" si acreditate numai cele de la zi.

CNATDCU ar avea, in acest context, functii de reglementare si control.

Avea dl Curaj o solutie rapida daca dorea sa clarifice cazul plagitului ministrului Toba? Cum ati fi procedat dvs. intr-o situatie similara?

Eu as fi recurs la o solutie simpla. As fi inlocuit toti membrii Comisiei de Etica cu persoane integre si competente, din tara si din diaspora romaneasca. Cred ca m-ar fi ajutat aici propunerile venite dinspre Ad Astra sau Romania Curata sau alte ONG-uri relevante.

As fi dotat aceasta comisie cu un mic secretariat tehnic si cu un buget si as fi pus-o sa analizeze toate cazurile de plagiat. Ponta, Toba, X, Y, oricine. Si as fi retras titlul de doctor si cel de conducator de doctorat in toate cazurile in care plagiatul era confirmat. Punct.

Presedintele Iohannis doreste un fel de nou pact national pe educatie care sa genereze o alta lege. Este necesar, util acest demers avand in vedere ca avem deja o lege izvorata dintr-un pact national, ceea ce nu a impiedicat modificarea ei sistematica?

Pactul acela a avut in spate o diagnoza riguroasa - Raportul Romania Educatiei, Romania cercetarii, care, din pacate, s-a confirmat la milimetru daca ne uitam la rezultatele de la BAC, evaluari nationale, testele PISA. Fiecare propozitie din Pact are in spate argumente factuale si negocieri severe intre semnatari.

Eu as sustine initiativa presedintelui Iohannis daca ar pune pe masa un raport care sa-l infirme pe cel mentionat si care, pe cale de consecinta, sa invalideze Pactul. Adica sa discutam pe date empirice si pe argumente logice, nu sa facem gargara politica.

Or, ceea ce vedem e asa: nu avem nicio alta diagnoza care sa o contrazica pe cea veche, nicio invalidare a prevederilor pactului si, in loc sa il punem in aplicare (vezi 6% din PIB, depolitizarea sitemului, clasificarea universitatilor, finatare pe baza de performanta etc), noi il devalorizam si mai mult, spunand ca facem altul nou, asa, dandu-ne cu parerea prin discutii publice.

Asta-i logica de genunchiul broastei! De unde se vede ca unii care vorbesc lent ajung sa si gandeasca lent. Cum zice la manual: unii bradilalici sunt, de fapt, bradipsihici.

Citește și:

Colegul de bancă din liceu al lui Lucian Bode, pus șef la Imigrări. Șirul lung de funcții în care a fost numit ilegal: ”Nu au fost verificate de nicio instituție a statului”

Austria a dat vot negativ pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar motivul invocat a fost cei peste 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte...

Miniștrii României nu se mulțumesc cu un singur job. Lista politicienilor care încasează bani din mai multe surse

Miniștrii României încasează lunar aproximativ 2.500 de euro pentru a lua cele mai bune decizii pentru cetățeni din fruntea ministerelor pe care le conduc, însă nu toți trăiesc doar din...