Radiografia unui deep-fake judiciar: Înalta Curte a demontat toate fanteziile familiei Cosma despre „abuzurile procurorului Portocală” - MOTIVARE

Fostul procuror Mircea Negulescu, zis „Portocală”, nu audia inculpaţii cu „cătușele și pistolul pe masă”, nici nu „inventa” denunțuri pe care aceștia să le scrie „la dictare”, ci invers: Vlad Cosma și gașca lui din Ploiești „au construit un scenariu mincinos prin ticluire de probe”, pe care procuroarea Adina Florea de la Secția Specială le-a folosit împotriva fostului magistrat pentru a-l acuza de cercetare abuzivă.

Reamintim că în perioada 2017-2019, atunci când ministrul Justiției era Tudorel Toader iar majoritatea politicienilor susțineau Secția Specială, în presă a „bubuit” scandalul abuzurilor grotești ale procurorului Portocală, trimis în judecată de Adina Florea, care spera că va ajunge la DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi.

Aceasta din urmă fusese propusă spre destituire de ministrul Tudorel Toader, care i-a și făcut un „rechizitoriu”, structurat pe 40 de puncte, care prezentau „acte și fapte” abuzive pe care Kovesi le-ar fi comis în întreaga perioadă în care s-a aflat în fruntea DNA. O parte din ele se refereau și la susținerea publică pe care acesta a avut-o față de Mircea Negulescu – „de la unitatea de elită DNA-Ploiești”.

După ce președintele Klaus Iohannis a destituit-o pe Laura Codruța Kovesi, a urmat un întreg scandal de „dezvăluiri” din dosarele lui „Portocală” – cum îl numeau inculpaţii și apropiații lor.

Sebastian Ghiță (fugar în Serbia), Vlad Cosma sora lui, deputata PSD Andreea Cosma, au apărut în mass-media și s-au întrecut în a da detalii cu privire la felul în care Mircea Negulescu fie în presa pe ei să declare ce voia el, fie îi „strângea cu ușa” pe alții să declare împotriva lor.

Într-un final, Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru a propus, iar CSM a admis excluderea din magistratură a lui Mircea Negulescu, decizie confirmată ulterior de Înalta Curte.

Trimis în judecată de SIIJ pentru cercetare abuzivă împotriva lui Vlad Cosma, Mircea Negulescu a fost achitat pe fond de aceeași instanță care, în urmă cu câțiva ani, l-a dat afară din profesie.

Cum s-a ales praful de unicul rechizitoriu SIIJ pe rolul ICCJ

Ziare.com a intrat în posesia amplei motivări a deciziei de achitare a fostului procuror Mircea Negulescu, pronunțată de Înalta Curte pe fond, luni, 31 octombrie.

Judecătoarele Lucia Rog (președinte), Lavinia Valeria Lefterache și Ioana Alina Ilie au demontat punct cu punct, pe parcursul a 192 de pagini, întregul rechizitoriu al procuroarei Adina Florea de la Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

„Înalta Curte constată, așadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă şi o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-şi susţine apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmaţiilor şi caracterul organizat demonstrat în cauză, declaraţiile acestora depăşesc cu mult cadrul permis de dispoziţiile legale”, se arată în motivare.

Mai mult, judecătoarele de la ICCJ au ajuns la concluzia că Adina Florea (foto) a procedat în administrarea probatoriului împotriva lui Mircea Negulescu în aceeași manieră pe care i-o reținea acestuia din urmă ca fiind abuzivă: prin probe ticluite și declarații trunchiate.

„După ce a realizat că procurorii anchetatori nu acordau declaraţiei dată în calitate de martor ameninţat nicio relevanţă juridică care să îi fie favorabilă, în contextul suspendării din magistratură a procurorului Negulescu Mircea şi al mediatizării unor discuţii telefonice purtate de acesta cu soţia unui inculpat, Alexe Răzvan a preluat apărarea inculpatului Cosma Vlad Alexandru. (…) Înalta Curte constată că susţinerile celor doi martori, Alexe Răzvan şi Stroe Cecilia Cristina, referitoare la exercitarea de către procurorul Negulescu Mircea de presiuni şi ameninţări în scopul de a da declaraţie mincinoase nu corespund adevărului. Deşi, astfel cum se va arăta, înregistrarea dovedea extrem de clar faptul că declaraţiile martorului Alexe Răzvan nu corespund realităţii, procurorul (n.r. – Adina Florea) a prezentat în rechizitoriu doar anumite fragmente, scoase din context, pe care le-a folosit în susţinerea acuzaţiei”, notează judecătorii în motivare.

Răzvan Alexe l-a „turnat” de bunăvoie pe Vlad Cosma

Potrivit documentului citat, întregul dialog, de aproximativ 2 ore şi 30 de minute, relevă faptul că asupra lui Alexe Răzvan nu au fost făcute nici un fel de presiuni, ameninţări, nu a fost îndemnat să dea declaraţii necorespunzătoare adevărului, ci, dimpotrivă, procurorul îi spune:

• că vrea să afle adevărul pentru ca fiecare să răspundă civil şi penal proporţional cu ceea ce a făcut;
• că bănuiește că nu este el beneficiarul final deşi toţi ceilalţi inculpaţi îl incriminează („toată lumea vine pe tine”, „te arată pe tine ca să se scoată ei”) şi nu se merită să îşi asume întreaga responsabilitate a faptelor pentru că riscă o pedeapsă maximă pentru spălarea unei sume de 199 milioane de lei, iar cei care i-au promis că va exista o lege de amnistie şi grațiere îl mint;
• că ceea ce îl interesează este recuperarea prejudiciului adus statului, iar fiecare să răspundă potrivit faptelor comise;
• că în acest fel poate beneficia de reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă şi cu o treime în urma recunoaşterii vinovăţiei, putând ajunge chiar la aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, şi
• că, dacă nu vrea să spună nimic, îi va respecta dreptul la tăcere.

„Înalta Curte reţine, aşadar, că martorul Alexe Răzvan este cel care a susţinut că are date referitoare la familia Cosma, acesta fiind chiar motivul pentru care a solicitat acordarea protecţiei, „aruncându-i din tolbă” (în exprimarea martorului) informaţii privind:

• implicarea fiului lui Mircea Cosma (n.r. - Vlad Cosma) în pretinderea unui comision de 10% din lucrările câștigate la licitaţie publică,
• despre faptul că familia Cosma este în legătură cu unele dintre societăţile inculpate în dosar câştigând bani din acestea, despre un împrumut de 250.000 euro pe care l-a luat pe notariatul Andreei Cosma şi l-a achitat, dar „ei au plătit mai departe creditul la ...înţelegeţi? A preluat altcineva creditul respectiv”,
• despre faptul că avocata care îl apără la D.N.A. „este pusă avocata mea că vrea lumea să fie avocata mea” şi că este un mesager al lui Vlad Cosma, pentru că acestuia „îi este cel mai frică”.

„Interesul în colaborarea cu procurorul şi denunţarea faptelor cunoscute îi aparţinea în exclusivitate inculpatului Alexe Răzvan, în condițiile în care existau formulate denunţuri împotriva sa, iar circumstanţele cauzei conduceau la acel moment la concluzia că el este cel care ar fi spălat întreaga sumă de aproximativ 47 milioane de euro. De asemenea, acesta susţinea că afirmațiile din denunţurile formulate împotriva sa nu sunt reale, că nu el a fost administratorul de fapt al tuturor societăţilor comerciale. Toate declaraţiile lui Alexe Răzvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu în perioada în care a fost arestat preventiv pentru a formula denunţuri sunt nereale, scopul său vădit fiind acela de a se sustrage răspunderii penale în dosarele în care era judecat şi în care a folosit aceeaşi strategie de apărare”, scriu judecătorii în motivare.

Minciunile clanului Cosma, garantate de procuroarea Adina Florea

În paranteză fie spus, procuroarea Adina Florea, care în trecut a lucrat la SIIJ și, mai nou, la Inspecția Judiciară, și-a depus cererea de pensionare la CSM, pe care consiliul i-a și admis-o pe 1 noiembrie.

Astfel, procuroarea care l-a trimis în judecată pe Mircea Negulescu (singurul dosar „de calibru” de la SIIJ în întreaga perioadă în care a existat) va ieși la pensie din 21 decembrie. E drept că procuroarea Adina Florea a anchatat-o și pe Laura Codruța Kovesi, căreia spera să îi ia fotoliul de procuror-șef al DNA – susținută fiind de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader – dar nici ancheta nu s-a materializat într-un rechizitoriu, nici ambițiile viitoarei pensionare speciale.

Rezultă din documentul ICCJ că întreg scandalul cu înregistrările prezentate de Vlad Cosma și familia sau apropiații lui – Andreea Cosma, Sebastian Ghiță, Răzvan Alexe sau Petrică Ușurelu – este, de fapt, un elaborat eșafodaj de minciuni sau jumătăți de adevăr pe care aceștia din urmă le-au rostogolit în mass-media cu scopul de a scăpa de dosarele penale de evaziune fiscală și spălare de bani.

Problema este că tot ce au declarat acești inculpați în fața procurorului Negulescu a fost luat la „bani mărunți” de alți procurori după excluderea lui „Portocală” din magistratură și, într-un final, a rezultat exact unde au mințit și unde au spus adevărul.

„Susţinerile martorilor Alexe Răzvan şi Stroe Cecilia Cristina în sensul că ceea ce au declarat le-a fost sugerat de procuror, care le-a citit un denunţ, sunt în mod evident neadevărate, după cum nereale sunt şi afirmațiile părţii civile Cosma Vlad Alexandru care a fost primul care a prezentat, în declaraţia din 12 aprilie 2017, dar şi ulterior pe parcursul procesului, această variantă a situaţiei de fapt. Toate aceste împrejurări, alături de cele anterior reţinute, demonstrează dincolo de orice îndoială, faptul că asupra martorilor Alexe Răzvan şi Stroe Cecilia Cristina nu au fost exercitate presiuni, că declaraţiile din prezenta cauză nu reflectă adevărul, cei doi martori fiind cei care au pus la dispoziţia procurorului, în mod liber, informaţiile consemnate în cuprinsul declaraţiilor date sub identitate protejată Ciobanu Răzvan şi Olteanu Marius şi, nicidecum, invers. De altfel, anterior acestor audieri, procurorul nu avea nici un fel de date referitoare la circumstanţele în care s-a încheiat contractul între S.C. Aliansso Busines Park S.R.L. şi S.C. Alex Design S.R.L. şi nici despre utilizarea depozitelor S.C. Aliansso Busines Park S.R.L. Aceste declaraţii prezintă informaţii pe care cei doi martori le cunoşteau şi, astfel cum se va arăta pe parcursul prezentei hotărâri, ele reprezentau adevărul, coroborându-se şi cu celelalte probe administrate în cauză”, se arată în document.

Înregistrările lui Vlad Cosma: Cine l-a „turnat”, de fapt, pe Sebi Ghiță

Vlad Cosma (foto) a susținut tot timpul în declarațiile lui publice că a fost constrâns de Mircea Negulescu să facă declarații neadevărate, să-l toarne pe prietenul lui, Sebastian Ghiță ori pe alți politicieni. În acest scop, Vlad Cosma a prezentat în mass-media (inițial la postul Tv al cărui patron este Sebastian Ghiță, apoi și la alte publicații din mediul online) înregistrări făcute de el în biroul „procurorului Portocală”.

Iată ce a constatat judecătorii după ce le-au audiat:

• „Pornirea înregistrării şi oprirea sa la scurt timp sunt momente de natură a atrage atenţia asupra acestor acţiuni, fiind de neînţeles de ce partea nu înregistra toată discuţia cu procurorul Negulescu (spre exemplu cu telefonul în buzunar), de care oricum era interesată, dat fiind că, potrivit acesteia, urmărea să dovedească nelegalităţile pe care le comitea procurorul. Ipoteza cea mai verosimilă este aceea că înregistrările efectuate au, în realitate, o durată mult mai lungă, însă nu există un interes de a fi prezentate integral în faţa instanţei.
• Deşi discuția din 19 decembrie 2016 viza chiar dosarul în care era inculpat, se constată că partea civilă (n.r. – Vlad Cosma) în nici un moment nu îi reproşează inculpatului Negulescu Mircea împrejurările de fapt invocate în prezenta cauză. Într-un context în care Cosma Vlad Alexandru îi prezenta procurorului Negulescu informaţii despre Ghiță Sebastian, îi cere acestuia să îl ajute, să îi dea un telefon lui Ceort, că „vine un băiat bun care ajută la aflarea adevărului” cu motivarea că şi el „vine ca o furnicuţă” şi o să aibă nevoie de el.
• Prin concluziile scrise depuse la dosar, partea civilă Cosma Vlad Alexandru a susţinut că era prezent la momentul formulării acestui denunţ de Alexe Răzvan, şi, pentru că procurorul Negulescu se afla într-o stare avansată de ebrietate şi „cânta la chitară cu picioarele pe birou”, a reuşit să fotografieze varianta denunţului tehnoredactat, inserând în cadrul concluziilor scrise fotografii reprezentând paragrafe din acesta.
• Ceea ce se observă cu ochiul liber este că aceste fotografii sunt extrase din două file A4 care prezintă urme de împăturire, exact aceleaşi urme care există şi pe fotocopia denunţului depus de apărătorul său la dosar în cursul cercetării judecătoreşti şi despre care s-a susţinut că a fost primit de la Alexe Răzvan.
• În mod evident, dacă aceste fotografii ar fi fost efectuate în condiţiile menţionate de către partea civilă, adică în biroul procurorului Negulescu, înscrisul nu avea de ce să prezinte urmele de împăturire. În realitate, fotografiile reprezintă chiar înscrisul depus în instanţă, urmele constatate suprapunându-se exact peste aceleaşi litere, iar susţinerile părţii civile nu corespund realităţii şi se înscriu în aceeaşi strategie pe care a folosit-o în mod constant în prezenta cauză.

Conversațiile lui „Portocală” cu Andreea Cosma pe WhatsApp

O categorie specială o reprezintă conversațiile purtate pe WhatsApp de procurorul Mircea Negulescu cu Andreea Cosma (foto). Atunci când au fost date publicității o parte din aceste conversații, ele au fost prezentate și comentate în sensul că procurorul făcea presiuni asupra fiicei lui Mircea Cosma – fostul șef al CJ Prahova, poreclit „Împăratul” – amenințând-o că îi arestează tatăl.

Pe magistrații de la ICCJ nu i-au convins nici conținutul, nici veridicitatea acestor mesaje:

• „Tot acest ansamblu probator demonstrează şi lipsa de relevanţă a presupusei discuţii dintre Cosma Andreea şi Negulescu Mircea, invocată de către apărarea părţii civile. În cauză, atât la cererea părţii civile Cosma Vlad Alexandru cât şi a inculpatului Negulescu Mircea a fost încuviinţată administrarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar fotografii conţinând discuţii purtate prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, pe de o parte, de către sora părţii civile, Cosma Andreea şi Negulescu Mircea, şi, pe de altă parte de către acesta din urmă şi Alexe Răzvan.
• S-a susţinut de către partea civilă că, în respectiva discuţie, inculpatul Negulescu Mircea recunoaşte faptul că denunţul formulat de Alexe Răzvan nu este real. În ceea ce-l priveşte pe inculpat, acesta a arătat că Alexe Răzvan îi comunica faptul că Vlad Cosma a luat legătura cu martorii din dosarul nr. 427/P/2014 şi îi îndemna să îşi schimbe poziţia procesuală.
• Cu privire la aceste convorbiri purtate prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, Înalta Curte constată că nu există nici o dovadă în privinţa autenticităţii lor şi, totodată, că atât inculpatul, cât şi martorul Alexe Răzvan nu le-au recunoscut.
• Or, este de notorietate faptul că asemenea discuţii pot fi uşor simulate, prin simpla memorare în agenda telefonului a unui număr oarecare cu numele celui care se dorește a fi personificat, însoţit eventual de fotografia de profil (care şi aceasta poate fi copiată), şi purtarea unui dialog fictiv între cele două telefoane asupra cărora deţine controlul aceeaşi persoană. Ulterior, se realizează capturi de ecran, iar acestea prezintă doar numele persoanei cu care se poartă discuţia, nu şi numărul de telefon.
• Înalta Curte constată, însă, că discuția dintre numita Cosma Andreea şi procurorul Negulescu Mircea a avut un rol important în soluţia pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 4564/105/2017, astfel că instanţa nu o poate ignora, deşi nu s-a demonstrat autenticitatea sa.
• Fiind audiat cu privire la conţinutul acestei discuţii, inculpatul Negulescu Mircea a arătat că a avut o relaţie extrem de apropiată cu sora lui Cosma Vlad Alexandru, la acel moment Andrea Cosma fiind iubita sa, însă nu a putut preciza dacă această convorbire a avut loc sau dacă este prezentată integral, „fiind posibil chiar să fie modificată pro causa din punct de vedere tehnic”.

Audierile făcute de Negulescu „cu pistolul și cătușele pe masă”

O altă acuzație reținută în sarcina fostului procuror Mircea Negulescu este că acesta audia martorii „cu pistolul și cătușele pe masă” – detaliu care a șocat opinia publică la vremea când a fost devoalat.

Iată analiza magistraților de la ICCJ:

„Referitor la celelalte susţineri ale martorului Uşurelu Petrică privind ameninţările făcute de procuror pe parcursul discuţiei „cu pistolul şi cătuşele”, şi care au fost reţinute de rechizitoriu ca element de presiune asupra acestuia, Înalta Curte constată că acestea

au oscilat în timp:

• de la afirmaţia că acestea erau pe masă „mă ameninţa că dacă vrea mă arestează, discuţia purtându-se cu cătuşele şi cu pistolul pe masă (vol. III, filele 272-278 d.u.p.),
• la susţinerea că, atunci când a scris denunţul, procurorul ținea pistolul în mâna stângă şi cătușele în mâna dreaptă, „procurorul Negulescu Mircea a invitat-o afară pe doamna Buliga, a pus cătuşele pe masă iar în mâna stângă era cu pistolul şi în dreapta cu cătuşele şi mi-a spus, bătând cu ele în masă, că asta mă aşteaptă” (declaraţie din 1 noiembrie 2021 filele 97-100, vol. II dosar fond),
• pentru ca în final, acestasă se afle într-un sertar, de unde procurorul a scos doar cătuşele, nu şi pistolul: „doamna avocat a fost invitată afară cel puţin de două sau de trei ori. Pistolul şi cătuşele erau în sertar şi mi-au fost arătate de către procuror într-un moment în care doamna avocat nu era în biroul acestuia. Acesta a scos cătuşele din sertar şi le-a lovit de birou, arătându-mi ce mă aşteaptă. Pistolul l-am văzut în sertar, în momentul la care a deschis sertarul pentru a scoate cătuşele. Întrucât stăteam la o măsuţă de cafea oarecum lateral faţă de biroul procurorului am putut observa că în sertar se află şi pistolul. Vreau să arăt că Negulescu Mircea nu a scos niciodată pistolul din sertar şi nici nu m-a ameninţat cu pistolul” (declarația din 12 iulie 2022, filele 80-82, vol. V dosar fond).

În mod evident, o asemenea poziţie procesuală nu poate fi considerată ca reflectând adevărul şi nu poate fi reţinută, cu atât mai mult cu cât nici nu a fost confirmată de martora Buliga Georgeta”, notează magistrații.

Judecătorii recunosc că limbajul lui Mircea Negulescu a fost nepotrivit pentru un magistrat, dar dincolo de asta au constatat că Petrică Ușurelu a dat declarațiile fără a fi fost supus vreunei presiuni din partea procurorului.

„Fără a considera că modul de comportament şi acţiune al procurorului Negulescu era unul conform dispoziţiilor codului de procedură penală (nu îi comunicase calitatea de suspect lui Uşurelu Petrică) şi a normelor care reglementează răspunderea disciplinară/deontologică (limbajul său „colorat” rezultând chiar din discuţia cu Alexe Răzvan din decembrie 2013), Înalta Curte apreciază că acesta este mult amplificat de martorul Uşurelu Petrică pentru a oferi o credibilitate cât mai mare variantei susţinute, aceea a declarării sub presiunea procurorului a unor împrejurări de fapt nereale. Or, în cauză, situaţia de fapt prezentată în denunț şi susţinută ulterior, în mod liber, în faţa unor organe judiciare diferite este confirmată de probatoriul administrat”, reține instanța.

Citește și:

USR și Forța Dreptei încearcă să blocheze acordarea unor sporuri pentru o categorie de bugetari. Legea contestată la Curtea Constituțională

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legea prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare...

Șoșoacă cere anexarea unor teritorii din Ucraina la România. Istoric: ”Închisă pentru trădare sau internată pentru tratament?”

Senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă a depus în Parlament o propunere legislativă care prevede modificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre...