Candidați controversați la alegerile prezidențiale din trecut. Manageri de circ, conspiraționiști sau xenofobi, picați la testul semnăturilor

Vineri, 16 Februarie 2024, ora 03:04
8782 citiri
Candidați controversați la alegerile prezidențiale din trecut. Manageri de circ, conspiraționiști sau xenofobi, picați la testul semnăturilor
Condidați alegeri prezidențiale 2019

Anul electoral 2024 abia a început și deja au fost vehiculate nume pentru candidaturi, unele previzibile, altele neașteptate, însă în aceeași măsură controversate. Deși mai urmează o cursă lungă, și în anii precedenți, la alegeri, au existat personaje ce păreau rupte din peisajul politic.

Recent, Cristian Tudor Popescu a avansat ideea candidaturii lui Dan Puric la alegerile prezidențiale, informație intens mediatizată în spațiul public. Dan Puric a negat însă, susținând că ”nu a vorbit cu o persoană sănătoasă psihic”. Cu toate acestea, chiar AUR a recunoscut că în sondajele interne îl testează pe actor pentru o eventuală candidatură.

Nu este însă un caz fără precedent. La alegerile din 2019, candidații care s-au prezentat ca fiind independenți, sau cei susținuți de partide mai puțin cunoscute, aveau un profil aparte. Oameni care nu au urmat o carieră politică demnă de menționat, după campanie, dar care promovau idei la limita logicii sau a calificării profesionale pentru o astfel de funcție.

Bogdan Stanoevici era manager de circ, chiar dacă fusese fost ministru, Gheorghe Funar devenise irelevant politic din cauza derapajelor sale xenofobe, Ramona Ioana Bruynseels era convinsă că Pământul este plat, Avram Iancu era un sportiv care a traversat înot Canalul Mânecii, în august 2016 și își dorea o nouă revoluție, una a românilor, Alexandru Cumpănașu folosise o tragedie personală pentru a deveni un lider de opinie, și lista este chiar mai lungă de atât.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

La alegerile prezidențiale din 2019, din 25 de candidați anunțați, doar 14 au trecut testul verificării de semnături.

De la personaje care susțin vehement teorii ale conspirației sau antreprenori care au de câștigat pe partea de imagine, alegerile prezidențiale sunt o platformă care nu poate fi atacată.

În campania electorală candidații, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă, potrivit legii.

Legea mai prevede spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.

Legea mai prevede și obligații astfel că este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Lege care de multe ori nu este consultată de toți candidații dacă analizăm discursul politic al unor candidați.

Partea de finanțare este strict reglementată

Strângerea a 200.000 de semnături este un efort financiar. Este însă un pariu riscant pentru candidați pentru că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu decontează cheltuielile de campanie candidaților care nu depășesc un procent de 3% după prima rundă de alegeri. Viorel Cataramă și-a asumat acest risc și a candidat, și despre Ramona Bruynseels se vehicula faptul că ar fi susținută financiar nu doar de partidul înființat de Dan Voiculescu, ci și de soțul care este fostul CEO al First Bank și anterior al ex-liderului industriei bancare BCR.

Candidații validați de BEC pot cheltui până la 20.000 de salarii minime pe economie. Un candidat la prezidențialele din 2019 putea cheltui aproape 10 milioane de dolari în campania electorală, din contribuții și donații, bani pe care apoi AEP îi returnează. Suma era dublă față de precedentele alegeri.

Scandalul numărului de semnături false

Viorel Cataramă, candidatul din partea Dreptei Liberale, a primit o șansă nesperată din partea CCR, după ce BEC i-a respins candidatura pe motiv că 94.000 de semnături dintre cele 230.000 depuse au fost anulate pentru că ar fi fost false.

Alți candidați cu probleme au fost Bogdan Stanoevici, John Ion Banu, un antreprenor prosper din America, Sebastian-Constantin Popescu, un jurnalist din Olt şi Ninel Peia.

Vedetă locală, fost medic veterinar, Sebastian Popescu a profitat de decizia Curții Constituționale de a anula legea prin care pentru înregistrarea unui partid politic era nevoie de 25.000 de semnături din 18 județe.

Problemei cu semnăturile a avut și Miron Cozma, fostul lider al minerilor din anii '90 condamnat pentru Mineriade la închisoare cu executare, existând bănuieli că au fost fotocopiate. Acesta a candidat tot cu un discurs naționalist care încerca să repare chiar celebrele dispute pe care le-a avut de-a lungul anilor cu liderul Partidului Popular România Mare, Corneliu Vadim Tudor.

Emisiuni TV, mediatizare și promovarea ideilor candidaților

Analizând lista candidaților din 2019, se poate observa că personaje au profitat de cursa electorală, pe care au folosit-o pe post de rampă de lansare.

De exemplu, candidatul ALDE și Pro România, actorul Mircea Diaconu, a invocat lupta cu statul paralel ca mesaj de campanie electorală, temă intens promovată de Liviu Dragnea pentru a justifica anumite anchete pe numele său.

"Cumpănașu, Bruynseels sunt candidaturi făcute tocmai pentru a putea întări o candidatură din turul doi, în special cea care va fi calificată împotriva lui Klaus Iohannis. În cazul lor, vorbim de voturi populiste, strânse pe posturi de televiziune, în general pe rețele care promovează teoria conspirației și care încearcă să creeze o dinamică de campanie care să îl defavorizeze pe Klaus Iohannis. Sunt convins că ne vom confrunta cu atacuri mari, pentru că distanța dintre Iohannis și restul este destul de mare”, spunea politologul Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă în 2019.

De altfel, această tactică poate fi dedusă și prin faptul că lista candidaților anunțați în 2019 era populată de jurnaliști și actori într-o proporție considerabilă.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Rusia interzice reclamele la serviciile VPN. Care este motivul
Rusia interzice reclamele la serviciile VPN. Care este motivul
Recent, guvernul rus a decis să interzică reclamele pentru unele servicii VPN (Virtual Private Network). Această măsură vine în contextul în care serviciile VPN permit utilizatorilor să...
Gheorghe Flutur va fi viitorul președinte al României?
Gheorghe Flutur va fi viitorul președinte al României?
Fără să îndemn la polemici sau la atitudini neconforme cu respectul față de lege, interesul național trebuie să rămână în sufletul nostru! În repetate rânduri, considerând nevoia...
#Miron Cozma, #alexandru cumpanasu, #alegeri, #cadidatura alegeri prezidentiale , #alegeri prezidentiale 2019