31 de ani de la războiul de la Nistru. Maia Sandu: „E criminal să invadezi o țară și să ucizi oamenii ei”

R. Moldova marchează 31 de ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de la Nistru - un război care a rupt Moldova în două, generând o enclavă separatistă exploatată astăzi de grupările politico-criminale ruse.

În spatele armatei rusești de ocupație și a așa-zișilor „pacificatori” ruși, în ultimele trei decenii, s-a întărit un regim separatist a cărui menire este să țină întreaga Moldovă blocată în sărăcie și în sfera de influență a Rusiei. În 31 de ani a crescut o nouă generație. Din cauza propagandei rusești, tolerate de guvernările corupte de la Chișinău, mulți moldoveni și-au îndrăgit călăul și au uitat istoria.

Tactica prin care Rusia a rupt Moldova în două în 1992 este aplicată astăzi în Ucraina. Exact același scenariu – cu teritorii ocupate și băștinași trimiși să lupte contra țării lor, cu mercenari (în cazul Transnistriei cazaci de pe Don) și pușcăriași aduși din Rusia și scoși în prima linie drept carne de tun. Moldova a trecut prin acest calvar atunci când Ucraina era pro-rusă și tolera agresiunea Rusiei împotriva Moldovei, fapt recunoscut acum de oficialii de la Kiev, care spun că au o datorie morală față de Moldova.

Nimeni nu vrea să moară pentru Putin

Astăzi, Moldova e solidară cu Ucraina și condamnă tranșant agresiunea Rusiei din prima zi de război. Deși ar vrea să destabilizeze Moldova, Rusia nu mai poate ataca militar această țară, pentru că Ucraina rezistă, iar în Transnistria nu există prea mulți indivizi gata să moară pentru Putin. Și-au schimbat retorica (mai ales în raport cu Ucraina) și capii regimului separatist, dar și marii afaceriști din regiunea transnistreană, care au și pașapoarte ucrainene. Iar pentru că rotația militarilor ruși din Transnistria nu mai este posibilă din cauza restricțiilor impuse de Chișinău și Kiev, 90% din militarii ruși, care fac parte din trupele ruse ce staționează ilegal în stânga Nistrului, sunt localnici cu cetățenie rusă, dar care au și buletine de identitate eliberate de Chișinău.

„Oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului nu au ce împărți. Noi suntem la fel. Avem aceleași nevoi și așteptări. Vrem să le oferim copiilor un viitor în siguranță și bunăstare. Suntem un popor pașnic. Construim un stat în care este loc pentru toată lumea. Oamenii de pe malul drept au ales calea europeană de dezvoltare, au ales să construiască o țară și o societate liberă în care ei pot trăi în pace și prosperitate. Sunt convinsă că și oamenii de pe malul stâng al Nistrului ar aprecia șansa de a-și trăi viața în prosperitate și libertate – șansă pe care nu au avut-o până acum”, a menționat joi președinta Maia Sandu, în cadrul unui discurs rostit cu ocazia marcării Zile Memoriei și a Recunoștinței.

Rusia aplică același scenariu peste tot unde a generat război

În anul 2002, într-o conferinţă de presă susţinută în Parlamentul de la Chişinău, fostul preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a făcut următoarea declarație: „Rusia a fost nevoită să declanşeze războiul din Transnistria ca să oprească unirea Moldovei cu România”. Această declarație, prin care Rusia recunoaște că a provocat războiul de la Nistru, a contat în procesul de la CEDO al „grupului Ilașcu” contra Rusiei.

Ca și în Ucraina, războiul de la Nistru din 1992 a fost precedat de o campanie de propagandă dușmănoasă, care a întunecat mințile oamenilor din regiunea transnistreană și care i-a făcut ostili în raport cu Chișinăul. Abia acum este înțeleasă această tactică rusească. Despre acest război hibrid fostul ministru de Interne al Moldovei independente, generalul Ion Costaș, atenționa deputații moldoveni încă în 1990-1991. Mesajele lui au fost ignorate atunci, iar populația din Transnistria a fost montată contra Chișinăului de către forțele parașutate acolo de KGB-ul rusesc. „Mai întâi au lucrat cu civilii, cu mințile oamenilor, pentru ca ulterior să creeze această republică-fantomă. Propaganda rusească a lucrat în așa fel încât oamenii de acolo nu doar să nu se opună atunci când vor da ei lovitura de grație, ci chiar să lupte de partea lor, a invadatorilor. Aceeași tactică o vedem astăzi în estul Ucrainei - o spălare masivă de creieri”, a menționat recent generalul Costaș într-un interviu. Potrivit lui, în Transnistria, în 1992, tot au fost aduși pușcăriași din Rusia, „la fel cum au adunat acum grupul Wagner în Ucraina”.

Moldova putea evita războiul, dar a fost guvernată de trădători

Generalul Ion Costaș este cunoscut în Republica Moldova pentru succesul operațiunii coordonate de el în august 1991, soldate cu reținerea lui Igor Smirnov - cel care urma să devină, după război, primul „președinte” al pseudo-republicii moldovenești nistrene (Transnistria). Smirnov a fost răpit din hotelul KGB-ului din Kiev de către un comando format din polițiști moldoveni, trimis în Ucraina de generalul Costaș. În interviul pe care l-a oferit recent, el a dezvăluit detalii despre acea operațiune.

„Mai întâi au fost arestați separatiștii din Găgăuzia. I-am adus la Chișinău și i-am pus la răcoare. Cei din regiunea transnistreană au văzut ce se întâmplă și, prin Odesa, au fugit la Kiev. Dar aveau la mână decizia așa-numitului 'parlament' al republicii-fantomă transnistrene în care i se cerea președintelui de atunci al Ucrainei, Leonid Kravciuk, ca Transnistria să fie primită în componența Ucrainei. Kievul îi proteja pe separatiștii de la Tiraspol”, susține fostul ministru moldovean de Interne, Ion Costaș.

Totuși, el a crezut că poate miza pe omologul său ucrainean de atunci, dar a greșit: „Vasilișin (ministrul ucrainean) a refuzat să ne ajute. Smirnov și golanii cu care a fugit au stat o noapte în hotelul Comitetului Central din Kiev, iar altă noapte în hotelul KGB-ului. Întâlnirea lui Smirnov cu Kravciuk urma să aibă loc la ora 11.00 la Președinția din Kiev. Am avut noroc de generalul Constantin Moroz, care a absolvit împreună cu mine școala superioară de aviație militară din Harkov. I-am cerut sprijinul. El a acceptat și a activat niște ofițeri din contraspionaj. Aceștia au urcat în camera de hotel a lui Smirnov și la cei care îl însoțeau și le-a spus că sunt trimiși de Kravciuk și că întâlnirea urmează să aibă loc cu o oră mai devreme. Jos îi aștepta echipa noastră. L-au băgat pe Smirnov în mașină, iar pe ceilalți în alte mașini. Când au aflat serviciile respective ale Ucrainei că polițiștii moldoveni l-au răpit pe Smirnov, Vasilișin (ministrul de Interne al Ucrainei) a ridicat pe alarmă toată miliția din Kiev, Vinița și Odesa. Numai că noi l-am introdus pe Smirnov în Moldova cu pontonul pe la Iampoli (Ucraina) spre Soroca (Moldova). Noaptea pontoanele nu circulau, dar l-am mituit pe șeful de acolo și el a acceptat. Pe la ora 4.00 l-am sunat pe președintele Mircea Snegur și i-am raportat că „marfa e pe loc”, în subsolul MAI”, a dezvăluit generalul Ion Costaș.

Smirnov a fost eliberat și a început războiul

Ulterior, urmare a presiunilor exercitate de Rusia asupra președintelui de atunci Mircea Snegur, procurorul general al Republicii Moldova l-a eliberat pe Smirnov, iar la scurt timp a început războiul de la Nistru. Sute de polițiști moldoveni și voluntari au murit în timpul acelui război, iar mii au fost răniți. Gardiștii transnistreni și mercenarii aduși de Rusia erau asigurați cu armament din depozitele fostei armate a 14-a a Rusiei. Războiul s-a încheiat pe 21 iulie 1992 prin semnarea unui acord de încetare a focului între președinții Moldovei și Rusiei – o greșeală diplomatică (prin care își recunoaște calitatea de agresor) pe care Rusia nu a mai repetat-o în conflictele provocate în alte republici ex-sovietice.

„Ne angajăm să nu uităm niciodată prețul enorm pe care l-au plătit eroii căzuți în acele lupte. Să nu uităm prețul pe care l-a plătit întreaga societate, pentru ca Moldova să-și continue calea spre independență, libertate și pace”, a menționat joi, în discursul rostit cu ocazia marcării a 31 de ani de la acea tragedie, președinta Maia Sandu.

Ea a blamat Rusia pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei și a chemat cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului la unitate și vigilență: „Eforturile noastre sunt îndreptate acum spre unitatea tuturor cetățenilor indiferent pe ce parte a Nistrului trăim. Mai avem de lucru ca să suturăm ruptura adâncită de luptele din 1992, dar în toți acești ani noi am păstrat pacea. De mai bine de un an, Moldova trăiește alături de un război cumplit și nedrept, pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Vedem cum războiul distruge viețile oamenilor în țara vecină. Și prețuim și mai mult pacea. Nu am permis capetelor înfierbântate să transforme regiunea transnistreană în scena unui nou conflict. Vom continua să depunem eforturi pentru a păstra pacea. Lucrurile sunt clare. Este limpede că Rusia este agresorul și că Ucraina se apără. Înțelegem cu toții că e criminal să invadezi o țară, să ucizi oamenii ei, să anexezi ilegal teritorii ocupate. Nu vrem ca războiul să se repete în casa noastră. Niciodată! De aceea, trebuie să ne cunoaștem istoria și să reținem lecțiile ei, să respingem propaganda dușmănoasă care ascunde adevărul și întunecă mințile oamenilor. Să ne păstrăm capacitatea de a judeca și de a vedea lucrurile clar. Libertatea noastră este prețioasă. Ea merită și trebuie apărată”, a conchis președinta Maia Sandu.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Rusia „investește” sume colosale ca să destabilizeze Moldova

Crearea la Moscova a blocului „Победа” („Victorie”) de către condamnatul fugar Ilan Șor este investigată de procurorii moldoveni sub aspectul trădării de patrie. Anunțul a...