Ce sanse au "scolile-pilot" in Romania. Experimentul materiilor testate inainte de a fi predate: "Pana acum s-au luat decizii curriculare departe de realitatea din teren"

Marti, 04 August 2020, ora 06:32

   

Ce sanse au "scolile-pilot" in Romania. Experimentul materiilor testate inainte de a fi predate: "Pana acum s-au luat decizii curriculare departe de realitatea din teren"
Guvernul Romaniei a aprobat recent infiintarea scolilor-pilot, experimentale, in care sa fie testate noi modele curriculare, cu materii interdisciplinare, un prim pas prin care scoala romaneasca sa faca trecerea catre un invatamant modern similar celui din statele avansate.

Vocile din sistem atrag insa atentia ca, pentru realizarea unei asemenea tranzitii, este nevoie de un corp profesoral pragatit interdisciplinar, apt sa imbratiseze aceasta schimbare.

Concret, este vorba de scoli si licee cu statut de unitati-pilot, experimentale si de aplicatie, cu rolul "de a pune in aplicare si de a evalua proiecte de cercetare educationala, noi modele curriculare si de cariera didactica, in vederea fundamentarii de politici publice la nivel national". Timpul este insa unul scurt, scolile care doresc sa se inscrie in acest program avand termen pana la 15 august 2020 sa aplice.

E bine sa testam lucrurile inainte sa le punem in aplicare



Profesoara Cristina Tunegaru considera ca proiectul este unul foarte bun, cel putin in teorie, putand stimula dorinta de cunoastere a copiilor, prin iesirea din cadrul fix al materiilor clasice, si dezvolta in randul elevilor aptitudini precum imaginatia, creativitatea sau gandirea critica.



"Cred ca e o idee buna sa avem scoli pilot si sa testam lucrurile inainte sa le punem in aplicare. Noi nu am facut lucrul acesta pana acum. S-au luat decizii curriculare de catre niste functionari, departe de realitatea din teren si niciodata nu s-au testat lucrurile acestea inainte sa fie puse in aplicare. Adica am avut o schimbare curriculara in 2017, cand au aparut programele noi pentru gimnaziu, fara ca acestea sa fie anuntate sau sa fie testate in teren. Lucrul acesta e o idee extraordinar de buna.

Cred ca este de dorit sa iesim din logica asta a disciplinelor foarte fixe si sa abordam teme. De exemplu, sa abordam elemente care tin de literatura sau comunicare si sa nu avem romana, franceza, engleza, ci sa avem << comunicare >>.

Si la comunicare sa abordam subiecte care tin si de literatura romana, dar si de limbi straine si atunci sa avem ore in care sa integram elemente ale celor 3 limbi, romana-engleza-franceza de exemplu. La fel si la stiinte, matematica cu fizica, cu bilogia sau cu alta materie, cum e informatica de exemplu. Putem integra astfel de programe si mai devreme, nu doar la liceu, pentru ca ne permit sa integram in scoala elemente ale realitatii. Realitatea nu e segmentata pe discipline.

De multe ori am primit observatia asta din partea elevilor mei, cand le aduceam un text la clasa care era din nu stiu ce domeniu si incepeam sa discutam si ei spuneau ca e din alt domeniu, ca tine de matematica sau de fizica. Adevarul este ca realitatea nu este segmentata in discipline scolare, e complicata, lucrurile se imbina", a declarat aceasta.

Avem o programa depasita din toate punctele de vedere



Si asociatiile de parinti sustin acest proiect, despre care sustin ca este un pas necesar in conditiile in care programa actuala este una depasita.

"Important este ca s-a facut primul pas prin care incercam sa trecem la un alt nivel pentru ca avem, din pacate, pentru ca avem o programa depasita din toate punctele de vedere. Nu reusim sa terminam liceul intr-un procent mult prea ridicat, si de aici imposibilitatea unor studii universitare si angajarea pe piata muncii.

Este un lucru bun ca se pune un accent important la curricula noua pe decizia scolii, sau mai bine zis curricula la decizia elevului prin oferta scolii, astfel incat acestia sa studieze nu doar ceea ce le cerem ci si ceea ce ei isi doresc, sa le oferim acele materii spre care ei simt o ruta educationala. Altfel spus, pe langa materiile ce formeaza trunchiul comun, sa le oferim o serie de materii care sa le starneasca curiozitatea. Le ofera posibilitatea de a studia o serie de cursuri optionale ce nu fac parte acum din programa scolara, noutatea este ca le oferim copiilor sa studieze in afara de materiile din trunchiul comun ceea ce isi doresc", este de parere Iulian Cristache, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti.


"Idea fundamentala este de a mari gradul de autonomie al scolilor si de a conferi o flexibilitate mai mare curriculei pe masura ce elevul creste, inclusiv in sensul unei ponderi mai mari a curriculei la decizia scolii (CDS) bazat pe analizele de nevoi ale elevilor. In principiu sunt de acord, e un model de succes in multe tari europene si nu numai", a precizat si Doru Castaian, profesor de filosofie la Liceul De Arta "Dimitrie Cuclin" si la Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie, UDJ Galati.


Cat de pregatit este corpul profesoral pentru o astfel de tranzitie?



Dincolo de incertitudinea cauzata de criza sanitara in care se afla Romania, dar si de termenele foarte scurte pentru ca scolile sa se inscrie in acest proiect, fiind nevoie de acordurile parintilor, elevilor, profesorilor dar si al autoritatilor locale, acest proiect s-ar putea lovi de unul din neajunsurile structurale ale invatamantului romanesc: calitatea corpului profesoral. Este temerea fundamentala ce a fost ridicata cu privire la sansele de reusita ale acestui proiect.

"Si acum exista in planurile cadru curricula la decizia scolii, ce teoretic, ar trebui sa fie tot la decizia elevului, numai ca uneori nu se face, sau acolo unde se fac aceste ore completeaza normele didactice ale profesorilor si nu ceea ce isi doresc cu adevarat elevii.

Ramane de vazut daca unitatile de invatamant au posibilitatea sa le ofere ceea ce isi doresc elevii in ziua de astazi. Nu avem o resursa umana calificata in toate aceste discipline, ce ar putea fi dorite de catre elevi, insa pentru inceput este un plus. Totusi, aveam si foarte multi profesori care spuneau ca se simt incorsetati de programa scolara, ca nu pot iesi din ea. Acum au posibilitatea asta", este de parere Iulian Cristache.

Nu avem profesorii formati sa tina aceste ore



"E un drum frumos, insa problema este ca avem mult de mers pana acolo, pentru ca daca la modul ideal ne putem gandi cum am putea sa tinem aceste ore, adevarul e ca nu avem profesori formati sa tinem aceste ore. Abia reusim sa-i facem pe profesori sa treaca in sistemul online, desi ei isi cunosc foarte bine disciplinele pe care le predau.

Daca construim cu un curriculum de tipul acesta inseamna ca avem nevoie de profesori formati in mai multe discipline, adica profesorul care preda stiinte, sa spunem, nu o sa fie doar profesorul de matematica, el trebuie sa integreze portiuni care tin de matematica, fizica, chimie, bilogie, informatica. Si trebuie pregatit in sensul acesta, pentru ca multi in momentul acesta sunt foarte specializati pe domeniile lor, profesorul de matematica a facut facultatea de matematica si el vrea sa predea matematica.

Si mai e si o rezistenta foarte mare a sistemului, ma uit la ce s-a intamplat si cu ultimele programe, desi programele acestea nu sunt foarte diferite de cele de dinainte, ele sunt relativ apropiate. Cu toate acestea rezistenta la schimbare a fost foarte mare si profesorii au continuat sa predea asa cum stiau ei inainte, fara sa isi modifice prea mult metodele. De aceea, pericolul mai mare este implementarea, cred ca putem face lucruri frumoase, dar pot fi ele puse in aplicare in modul acesta?", a declarat si profesoara Cristina Tunegaru.

Problema este una recunoscuta si de catre sindicatele din invatamant.

"Ca sa predai interdisciplinar trebuie sa fi pregatit ca atare. Or noi, in momentul de fata, nu avem cadre didactice care sa fi fost formate, pe partea de formare initiala ma refer, sa predea intr-un astfel de sistem. Nu s-a schimbat nimic vizavi de formarea initiala a cadrelor didactice. Asta este o poveste, ca vom reusi pana la 1 septembrie sa avem cadre didactice care sa-mi predea in sistem interdisciplinar atata vreme cat mediul universitar nu a pregatit asa ceva. Mai avem cadre care au terminat facultati cu dubla specializare dar, asta nu inseamna ca din start reusim performanta asta. Nu ai avut curricula adaptata la asa ceva. Si nu ai avut nimic pregatit pentru un astfel de sistem", a declarat Marius Nistor, presedintele FSE Spiru Haret.


Abordarile inter si transdisciplinare cer profesori foarte bine pregatiti



"Actualmente putini profesori sunt pregatiti psihic si intelectual pentru un astfel de model bazat pe autonomie decizionala extinsa, dar nu cred ca trebuie sa fim fatalisti, nu vad de ce nu am avea incredere ca modelul ar putea fi extins de la o masa existenta. Daca inteleg corect, vorbim si de o contopire interdisciplinara care va duce la o abordare a anumitor continuturi la nivel de arie si nu de disciplina. Nu sunt in principiu impotriva, nu stiu daca abordarea disciplinara stricta mai are un viitor, dar as recomanda atentie multa.

Abordarile inter si transdisciplinare cer profesori foarte bine pregatiti pedagogic, cu orizonturi largi si abilitati transversale. Nu as spune ca stam minunat la asa ceva in Romania.


O ultima observatie: in ciuda unui sprijin larg (care, spre suprinderea mea, include si sindicatele) nu sunt foarte convins ca prea multi doresc aceasta schimbare. Despre sindicate sunt convins ca sustin aceasta varianta pentru ca o considera o joaca marginala, nu pentru ca vad un potential real de transformare. Nu vreau sa spun rautati gratuite, dar mi-e greu sa cred ca una dintre cele mai conservatoare si indaratnice instante din educatie a devenit peste noapte promotoarea schimbarii. Dar, desigur, de undeva trebuie inceput", este de parere si profesorul Doru Castaian.

Liderii sindicatelor din invatamant sunt de parere ca solutia unei specializari ulterioare pentru profesorii interesati sa predea la aceste materii interdisciplinare este mai degraba nefezabila, accentul trebuind sa fie pus pe modul de pregatire al viitoarelor cadre didactice. Esential insa este cooptarea lor la aceasta schimbare, sustin acestia.

"Cred ca trebuie sa ne gandim cum ar trebui sa arate viitorul cadru didactic, care ar trebui sa fie formarea lui initiala, ce pregatim de acum inainte. Daca ai succes in zece unitati pilot, sau douazeci de unitati pilot, nu te poti apuca sa generalizezi din anul urmator. Sunt conditii diferite de la o scoala la alta, de la o zona la alta, de la un oras la altul, lucrurile astea nu se fac asa batand din palme.

Fara o finantare corespunzatoare insa sunt doar povesti. In orice stat avansat, in momentul in care vrei sa operezi o schimbare trebuie sa cointeresezi parintii, elevii si cadrele didactice astfel incat sa nu perceapa schimbarea ca fiind o amenintare. Acolo unde s-a dorit ca un experiment sa aiba succes vii si cointeresezi.

Cand ai succes pe unitatile pilot ele pot fi acele locomotive care sa reuseasca sa traga restul vagoanelor. Sa atraga alte si alte untati care sa-si doreasca acelasi sistem. Din nefericire, aceasta HG a aparut extrem de tarziu. Sigur vina este pe de o parte a unora care nu au luat astfel de decizii atatia ani iar, in momentul de fata, cei care incearca sa ia niste decizii trebuie sa faca fata unor constrangeri legate de situatia de sanatate publica cu care ne confruntam", a precizat Marius Nistor.

Sporirea autonomiei scolilor nu este fara riscuri




Unul din elementele esentiale ale acestui proiect presupune sporirea autonomiei scolilor, in sensul in care acestea vor avea posibilitatea de a atrage profesori talentati, capabili sa tina aceste cursuri interdisciplinare iar astfel unitatile de invatamant sa-si imbunatateasca calitatea educatiei. Insa pentru ca aceasta autonomie sa functioneze dupa modelul ideal, ea trebuie insotita de o conducere eficienta si responsabila a scolilor dar si de o implicare reala a parintilor.

"E o idee buna sa avem scoli puternice. In acelasi timp autonomia trebuie sa fie insotita si de responsabilizare. Sa dai autonomie unei scoli si sa nu ai acolo oamenii care sa fie interesati sa creasca calitatea educatiei, poate avea rezultate nefericite. In state precum Marea Britanie, rezultatele scolare sunt reglate de parinti. Pentru ca daca parintele e nemultumit de felul in care scoala presteaza la examenele nationale isi retrag copiii si ii pot inscrie la alta scoala. Si atunci intotdeauna scoala este interesata sa raspunda la nevoile imediate ale elevilor si ale familiei si exista astfel un reglator extern. Daca dam autonomie scolilor, s-ar putea sa nu obtinem rezultatele cele mai bune pentru ca noi nu avem responsabilizare", este de parere Cristina Tunegaru.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2845 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
programmer2
rank 1
RO ..tineri inalta calificare / ultimii in UE / statistici oficiale
Cereti lui Cristi Borcea, din puscarie (castig anual 70.000.000 euro) ...o curricula tare
...sau poate domnul Cumpanasu sponsorizat de Anisie-pnl ...va face o "scoala-pilot" ...sa rupa norii

pana una alta ...va dau eu o curricula
...test puntea Magarului
... ...pt elevi si prof. Diletanti ...profil mate-info-kk.ro

...game Car @ ... http://oportun.3x.ro/race/race.html
...game Aircraft ... http://oportun.3x.ro/air/air.html
...game Tanc @ ... http://oportun.3x.ro/tanc/tanc.html

....corona Virus ... http://oportun.3x.ro/corona/index.html
..alegeri Locale ... http://oportun.3x.ro/city/city.html

...NU sariti puntea de fraieri ce sunteti

cadre didactice, parinti dusi cu pluta
...daca NU aveti link-uri la voi (programare sec.xxi)
... ...puteti vota si cu degetele de la picioare :)
... ... ...mult succes :)))
...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor