Monica Macovei, aleasa "Femeia Europei"

Monica Macovei, fost ministru al Justitiei, a fost aleasa miercuri "Femeia Europei" in 2008 de catre un juriu format din europarlamentari si jurnalisti, urmand ca premiul sa-i fie decernat in cursul dupa-amiezii de catre presedintele Parlamentului European, Hans Gert Poettering.

Monica Macovei fusese desemnata candidata Romaniei pentru acest premiu la 16 iunie de catre un juriu format din 25 de reprezentanti ai societatii civile si jurnalisti romani, informeaza Newsin.

Contracandidatele ei din Romania au fost Anamaria Marinca, actrita care a detinut rolul principal in filmul "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" castigator in 2007 al trofeului Palme d'Or al Festivalului de la Cannes, Margareta Matache, activista pentru drepturile minoritatilor, Iulia Motoc, expert in drept international, si Marta Petreu, profesor de filosofie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.

Pentru a desemna reprezentanta Romaniei, juriul a avut in vedere anumite criterii cum ar fi activitatea dedicata promovarii valorilor europene si a rolului Europei in lume, angajament si initiative personale pentru sustinerea procesului de integrare europeana sau initiative originale si eficiente ale candidatei.

Apreciata de europarlamentari pentru reformele in domeniul justitiei si luptei anticoruptie, Monica Macovei a fost ministru al Justitiei in perioada 2004-2007, in prezent fiind consultant special al premierului Republicii Macedonia pe probleme de combatere a coruptiei.

De asemenea, este expert al Comisiei Europene in domeniul pregatirii personalului de specialitate din tarile candidate ale UE in domeniul combaterii coruptiei si reformei sistemului juridic.

Printre reformele care i-au adus aprecierea in UE, dar si critici acerbe din partea parlamentarilor romani, s-au numarat introducerea obligativitatii declaratiilor de avere pentru demnitari, infiintarea Directiei Nationale Anticoruptie, care pentru prima oara a inceput anchete de coruptie la nivel inalt.

Atat fostul comisar pentru justitie Franco Frattini, cat si comisarul pentru extindere Olli Rehn au declarat public ca "in mare parte" i se datoreaza Monicai Macovei aderarea Romaniei la UE la termenul stabilit, 1 ianuarie 2007, nefiind activata clauza de salvgardare pe justitie, care ar fi dus la amanarea cu un an a aderarii.

Laureatele editiilor precedente

Laureatele de pana acum ale Premiului sunt femei din intreaga Europa care provin din medii sociale, politice, profesionale si culturale foarte diferite.

Prima laureata, in 1987, a fost olandeza Helene Passtoors, iar premiul i-a fost acordat pentru apararea principiilor drepturilor omului in Europa si pentru lupta impotriva politicii de apartheid din Africa de Sud.

In urmatorul an premiul a devenit unei italience, Marianna Rombola, reprezentanta a unui grup de femei impotriva Mafiei, care a avut curajul de a rupe legea tacerii (omerta) punandu-si viata in pericol.

In 1993 premiul a fost acordat pentru prima data unei femei din fostele tari comuniste, scriitoarea si jurnalista slovaca Suzanna Szatmary, pentru promovarea democratiei in tara ei.

In 1996 laureata a fost Marit Paulsen din Suedia, agricultoare si ecologista, aleasa pentru contributia ei uluitoare la referendumul din Suedia, in urma caruia s-a decis alaturarea tarii la UE.

In 2001 premiul a fost acordat actritei Irene Papas, reprezentanta a Greciei, pentru initiativele sale legate de identitate culturala europeana.

Premiul Femeia Europei se desfasoara sub patronajul Asociatiei Internationale pentru Promovarea Femeilor Europene si a fost fondat in 1987 cu sprijinul moral si financiar al Comisiei Europene.

Obiectivul principal al Premiului este sa puna in lumina munca femeilor din Europa care au contribuit la integrarea europeana si la crearea noii societati europene.

A fost stabilită data alegerilor din 2024. Jocurile care încurcă planurile PSD și PNL

Liderii PNL și PSD au decis când vor avea loc alegerile din 2024 pentru Parlamentul European și cele locale. Alegerile europarlamentare vor fi organizate pe 9 iunie, când vor avea loc în...

Primarul fugar Cătălin Cherecheș refuză extrădarea. Ce le-a cerut autorităților germane

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat joi seară, 30 noiembrie, că primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a refuzat să fie extrădat în România. Potrivit legii germane,...