UE, zid in fata atacului asupra Justitiei. Timmermans, marcaj om la om la Dragnea, Tariceanu si Iordache

Monica Macovei a fost una dintre vocile critice la adresa coruptiei din Guvernul Nastase. Era o reprezentanta incomoda a societatii civile si niciun politician din Romania nu era admiratorul ei.

In perioada 2000-2004, Adrian Nastase si PSD o tratau pe Monica Macovei la fel cum o trateaza astazi Liviu Dragnea si acelasi PSD pe Laura Codruta Kovesi. Nimic nou sub soare.

Traian Basescu a facut presiuni mari pentru a o numi pe doamna Macovei in functia de ministru al Justitiei in Guvernul Tariceanu, unul nascut in urma acceptarii "solutiei imorale" - acea alianta cu Partidul Conservator condus de Dan Voiculescu.

Presedintele de atunci a facut acele presiuni si compromisuri nu pentru ca era un admirator al pozitiei inflexibile a acesteia in ce priveste coruptia din Romania, ci pentru ca trebuia sa inchida negocierile cu Uniunea Europeana in ce priveste Justitia. Fara doamna Macovei, in opinia mea, ar fi fost imposibil ca Romania sa adere la 1 ianuarie 2007. La trei luni de la aderare, in aprilie 2007, doamna Macovei este inlaturata de la conducerea Ministerului Justitiei.

Grupul de WhatsApp Timmermans

Aceasta incursiune in istoria recenta a fost facuta pentru a prezenta mutarea spectaculoasa realizata de prim-vicepresedintele Comisiei Europene in intensa vizita de o zi la Bucuresti.

In opinia mea, domnul Frans Timmermans, la modul informal, a redeschis capitolul Justitie, pe care Comisia l-a inchis in perioada mandatului doamnei Macovei.

Folosind disperarea Guvernului Dancila de a scapa de monitorizarea pe Justitie (MCV), domnul Timmermans a decis sa vina in intampinarea acestei "aspiratii", cum i-a spus, cu conditia de a stabili un canal direct de comunicare intre Comisia Europeana si grupul vesel format din premierul Romaniei Viorica Dancila, Florin Iordache, seful comisiei parlamentare de modificare a Legilor Justitiei, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, presedintii celor doua camere ale Parlamentului.

"De aceea, am convenit cu presedintele Camerei Deputatilor, cu presedintele Senatului si reprezentantii Guvernului, inclusiv cu premierul, ca ne vom intensifica contactele. Voi fi la dispozitia lor, daca este necesar, in fiecare zi. Echipele noastre vor fi in contact, in legatura directa.

In mod normal, ati spune, acest lucru l-ati face numai cu Guvernul, dar avand in vedere implicarea foarte intensa a Parlamentului in toate acestea, cred ca este important sa fim in legatura directa si cu ei. Asta se aplica prin urmare si celor doi presedinti ai Camerei Deputatilor si Senatului si comisiilor parlamentare implicate", a declarat Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei Europene.

In termeni plastici se poate spune ca acesta a creat un "grup pe WhatsApp" in care i-a invitat pe toti cei care vor sa erodeze independenta sistemului juridic si care vor trebui sa raspunda intrebarilor venite de la Comisie cu ocazia oricarei incercari de a subrezi independenta magistratilor.

Intoarcere in anul 2004 si marginalizarea Curtii Constitutionale

Se instituie, in mod informal, acelasi tip de raport intre Comisia Europeana si sistemul politic din Romania care a functionat in perioada de pre-aderare. Adica vor exista reactii punctuale din partea Comisiei Europene fata de orice propunere legislativa care vizeaza Justitia.

In opinia mea, acest tip de monitorizare va fi mai dur decat celebra cercetare a procurorilor anticoruptie in ce priveste respectarea conditiilor legale a procesului de adoptare a ordonantei 13, de care face atata caz Tudorel Toader, acuzand-o pe sefa DNA de imixtiune in procesul de legiferare. Sa vedeti "imixtiune" la Frans Timmermans.

Dar aceasta monitorizare directa si informala din partea Comisiei Europene mai inseamna ceva - marginalizarea CCR. Din moment ce numarul 2 al Comisiei a decis sa transfere problema Justitiei din Romania la Bruxelles si sa fie analizata si dezbatuta folosind principiile dreptului comunitar, cumva, CCR a primit un vot de blam, deciziile venite de la aceasta Curte fiind puse sub semnul influentei din partea mediului politic.

Banii sau Justitia? Grea alegere

In opinia mea, dupa acest dus rece, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu se afla in ingrata situatie de a alege intre continuarea asaltului asupra Justitiei si implozia propriilor partide.

Frans Timmermans a spus clar ca la nivelul Comisiei exista discutii de a lega accesul la fondurile europene de o lista de principii pe care regimurile politice trebuie sa le respecte pentru a nu pune in pericol democratia.

Chiar daca masura va intra in vigoare incepand cu exercitiul bugetar din 2020, in opinia mea, statele europene aflate pe lista neagra vor incepe sa simta consecintele acestei noi pozitionari mult mai devreme.

Si uciderea jurnalistului slovac Jan Kuciak pentru ca documenta o afacere de coruptie care ajungea pana la prim-ministru cred ca este un factor declansator in ce priveste schimbarea atitudinii Comisiei Europene fata de politicienii corupti, aceasta crima fiind a doua in ultimele sase luni, dupa ce, in octombrie anul trecut, jurnalista Daphne Caruana a fost omorata pentru ca publicase o serie de articole despre afacerile prim ministrului din Malta.

"Trebuie sa lucram pe Legile Justitiei, pe Codul Penal pentru a ne asigura ca facem ce trebuie", a declarat Frans Timmermans la Bucuresti. Mie mi se pare decis sa-i dea si el SMS-uri lui Florin Iordache, nu numai Liviu Dragnea.

Citeste si:

Molnupiravir, prima pastilă anti-COVID, ajunge oficial în România. Cine ar trebui să primească medicamentul începând de luni

50.000 de cutii cu Molnupiravir ajung luni în România, a anunțat joi, 27 ianuarie, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. ”Luni vin în România 50.000 de cutii Molnupiravir. Pfizer...

Florin Cîțu susține că se va opune oricărei tentative a PSD de renegociere a PNRR: „Aruncăm la coș 30 de miliarde de euro”

Preşedintele PNL Florin Cîţu a declarat joi, 27 ianuarie, că o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, deoarece asta ar însemna pierderi de 30...