Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"

Miercuri, 24 Aprilie 2024, ora 22:15
2549 citiri
Exploatarea sezonierilor români în Europa: "Este o loterie / Contractul este acolo doar ca să nu zici că nu-l ai"
Sezonierii români au mers la cules de sparanghel în Germania FOTO Hepta

În toată Europa, munca agricolă este dependentă de migrație. Încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, sezonierii români mergeau la culesul recoltelor în Spania sau Italia. Intrarea în blocul comunitar a deschis noi orizonturi, dar condițiile pe care muncitorii români le găsesc în țări precum Germania sunt departe de a fi perfecte. Lucrătorii agricoli se confruntă și astăzi cu condiții improprii de cazare, lipsa echipamentelor de protecție și furt salarial.

Ziare.com a discutat cu Alex Liță, cercetător în domeniul muncii si al migrației de muncă, care detaliază cum a evoluat munca sezonieră, care sunt marile forme de exploatare și care sunt motivele care duc la situația curentă. Un raport publicat de Comisia Europeană în iulie 2023 conchide că Polonia și România sunt de departe statele din care vin cei mai mulți muncitori sezonieri intra-comunitari. În ciuda protecțiilor legale sporite față de muncitorii din afara UE, problemele cu care aceste două grupuri se confruntă – de la exploatare în muncă și până la condiții periculoase de lucru – sunt similare.

Muncă destinată străinilor

Culesul fructelor și al legumelor rămâne o muncă grea, din punct de vedere fizic, și plătită insuficient. În condiții improprii, munca în agricultură poate avea efecte negative asupra sănătății. În acest context, persoanele care au putut să se mute în alte domenii au făcut-o, iar o mare parte din nevoia de forță de muncă a statelor europene a ajuns să fie satisfăcută de muncitori de la periferiile blocului comunitar sau din țări terțe, susține și un studiu din 2020. Blocajul adus de pandemia de coronavirus nu a făcut decât să accentueze aceste dinamici.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„În general, munca în agricultură este considerată o muncă precară, una pe care muncitorii locali o refuză, în unele cazuri. În Germania s-a văzut cel mai bine acest lucru în timpul pandemiei. Atunci, statul german și patronii germani s-au trezit că nu are cine să culeagă recoltele, fie că e vorba de sparanghel sau de căpșuni. În mod tradițional, au apelat la oamenii din România, dar nu prin intermediul statului român, ca să fie ceva mai reglementat. S-au folosit de intermediari”, arată cercetătorul, care a studiat munca românilor în Germania.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă muncitorii sezonieri este legată de condițiile improprii de cazare. Lucrătorii stau mai mulți într-un container sau în construcții care nu sunt destinate locuirii, fără să aibă acces suficient la apă caldă sau încălzire pentru perioadele friguroase din timpul primăverii. Situația de azi nu diferă de cea din 2011, arată un reportaj realizat de Deutsche Welle.

Oamenii lucrează pe caniculă, dar lucrează și pe frig. Dacă plouă, nu va veni nimeni să le zică să se oprească și să aștepte. Nu, din contră. Iar asta se poate petrece fără ca muncitorii să aibă echipamente de protecție, cizme sau pelerine. Te duci cu adidașii de acasă și cu hainele tale obișnuite, te plouă până îți ajunge la os, iar cel mai probabil nu ai cum să te schimbi în haine uscate, pentru că locul de cazare este la distanță. Trebuie să stai așa o zi, iar, când ajungi la cazare, nu ai căldură nici acolo și nici apă pentru un duș. Riști îmbolnăvirea.

Cazarea se face, de obicei, în containere conexe fermelor. Sunt mai multe persoane în același container - din start, condiții nu chiar prielnice locuirii -, cu câteva capete de duș la zeci de oameni, fără apă caldă, iar la fel este și cu toaletele. Cât poate duce un boiler? Nu suficient pentru 50 sau 90 de persoane. Gândiți-vă că, pe temperaturi de 12-15 grade, ați locui într-un container, în care schimbul de căldură cu exteriorul se produce mult mai rapid, și nu ați avea încălzire. Este foarte frig în casă acum, în București, darămite într-un container, în nopți în care temperaturile ajung la cinci grade afară”, spune expertul.

Buletine reținute și furt salarial

Studiul Comisiei Europene subliniază că formalitatea redusă a sectorului face dificilă o numărătoare exactă a muncitorilor sezonieri. Înainte ca Germania să permită total accesul muncitorilor din est pe piața muncii, în 2011, statisticile prezentate de Comisie arătau că numărul sezonierilor români a crescut constant. În 2010, au fost 102.000 de permise acordate românilor, peste o treime din total. Este dificil de ilustrat cu exactitate cum arată piața intermedierilor. Unor muncitori sezonieri poate să le fie frică să vorbească despre recrutarea lor. Persoanele care povestesc sunt cele care nu mai au nimic de pierdut și care au avut probleme la locul de muncă.

„Intermediarii români recrutează din zone geografice apropiate lor sau de pe Facebook. Își creează conturi, postează oferte de muncă, iar oamenii sună și aia e - nu este ceva bazat pe contract, este un acord verbal și atât. În multe cazuri, nici persoanele care intermediază nu au neapărat un acord scris cu companiile germane, dar se întâmplă să cunoască foarte mulți patroni și, din contact în contact, să ajungă să aducă oameni. Trebuie să ai un minim de logistică, la nivel de transport. Dacă ai mașini, poți să te duci, să te înțelegi cu patronul cu privire la câți bani primești per muncitor și aduci câți are nevoie.

Recrutarea nu este un sistem secret, este ceva ce se întâmplă destul de la vedere, te poți uita pe grupurile de Facebook și să vezi cum se produce. Nu știm exact care sunt oamenii, câți sunt în spate, sigur; și este clar că numele conturilor se schimbă cu o anumită frecvență. În consecință, devin inaccesibile oamenilor care au fost recrutați; dacă nu ai un număr de telefon, nu poți păstra legătura cu intermediarul și nu îl poți nici trage la răspundere”, explică specialistul.

Totuși, intermediarii nu cunosc întotdeauna condițiile în care urmează să lucreze sezonierii, iar patronii sunt cei care ar trebui trași la răspundere atunci când încalcă legea, explică Alex Liță. Spre exemplu, unii șefi îi păcălesc pe muncitori, chemându-i să semneze contractul, după care pretind că mai au câteva documente de încheiat și le iau buletinele.

Reținerea actelor durează până când patronii își recuperează investiția, este o reală problemă, iar această investiție variază. Nu sunt doar costurile de intermediere, oamenii vin din comunități precare și fără bani, așa că patronii le mai bani dau pentru mâncare. Se adaugă și costurile de cazare. Patronii trebuie să asigure un adăpost, este responsabilitatea lor, dar ți-o oferă contra cost. Unii oameni au spus că au plătit chiar și pentru așternuturi”, detaliază cercetătorul.

Toate aceste costuri apasă pe salariile muncitorilor sezonieri. Mai mult, veniturile acestora sunt dependente și de tipul recoltei pe care o au de cules, de modul în care se măsoară productivitatea și de anotimp. Chiar și în situațiile unde există contracte, muncitorii pot ajunge să lucreze mai mult, fără o plată corespunzătoare.

„Depinde de aceste deduceri, dar și de vreme, spre exemplu. Dacă te duci în aprilie, cum fac unii oameni, s-ar putea să nu ai ce să culegi și să câștigi foarte puțin. Depinde și de cum plătește firma: pe kilogram, pe caserolă sau pe oră. Este o loterie și asta, nu știi exact cum te duci și cum o să fii plătit; în contract poate scrie că ești plătit la oră, dar să fie trecute 40 de ore pe săptămână. Oamenii lucrează mai mult de atât, iar unii sunt plătiți și altfel decât cum scrie în contract. Contractul este acolo doar să nu zici că nu-l ai.

Este greu de zis care este media veniturilor, experiențele variază. Depinde și de ce culeg; la căpșuni, muncitorii se trezesc mai devreme, ca să lucreze în perioadele fără soare, pentru că fructele sunt perisabile. Dacă merg la sparanghel, lucrează posibil zi-lumină. Plata nu este echitabilă. Iar, dacă nu ai ce să culegi, atunci este rău”, relevă Alex Liță.

Cauze și efecte

Cercetătorul subliniază că românii au căutat încă de la începutul anilor 2000 să plece în număr mare spre Occident, din cauza condițiilor din țară. Motivele care conduc astăzi la migrație nu s-au schimbat în mod fundamental.

„Aveam un profesor care spunea că migrația a reprezentat o supapă de refulare pentru tensiunile din România, pe fondul tranziției, al disponibilizărilor în masă și al închiderii fabricilor. Dacă n-ar fi migrat acești oameni, nu știm exact ce s-ar fi întâmplat, ne putem doar imagina.

Românii din clasa muncitoare au plecat în mai multe valuri. Muncitori au plecat și în Israel, spre exemplu. După, la începutul anilor 2000, au început să migreze spre Italia și Spania, în agricultură, pe baza unor acorduri bilaterale. Aceste două țări le-au luat-o înainte altor state în a-și asigura forța de muncă sezonieră din România, au folosit scurtătura asta pentru a aduce muncitori care aveau probleme mari în țară - disponibilizări, șomaj și inflație”, explică Alex Liță.

Migrația economică a persoanelor care vin din medii defavorizate le poate aduce în situații în care să fie abuzate, iar bariera lingvistică poate duce la o situație în care hărțuirile rămân nepedepsite. În 2017, polițiștii italieni atenționau că peste 7.500 de femei trăiesc în condiții de sclavie în Sicilia, fiind exploatate în muncă și abuzate sexual conform The Guardian. Publicația scrie și că femeile erau muncitoare sezoniere. În provincia siciliană Ragusa, una dintre zonele în care se produc cele mai multe legume de pe continent, lucrau cel puțin 5.000 de muncitoare sezoniere din România, scrie publicația britanică.

„Mult după 2010, aflăm de mai multe de cazuri de femei din România care au mers în Italia și Spania și au fost abuzate sexual, mai ales în sudul Italiei, o zonă care se bazează mai mult pe agricultură. Vedem multe articole scrise despre condițiile de viață și de muncă ale muncitoarelor din România în această zonă sudică; în condițiile în care pleacă de acasă și se duc să muncească în agricultură, acolo ajung să fie sechestrate sau abuzate de angajatori, cazuri care au dus și la sarcini nedorite”, arată cercetătorul.

În ciuda condițiilor defavorabile, mulți români continuă să se ducă la muncă în străinătate pentru perioade scurte pentru promisiunea unui venit în plus. Este dificil de spus cu exactitate câți muncitori pleacă în fiecare an, din cauză că perioadele pot fi scurte, pentru că recrutarea se face fără implicarea autorităților și pe motivul că înregistrarea contractelor nu este o regulă.

„Pentru multe persoane, este o muncă pe care o fac ani la rând. Cei care au întâmpinat condiții foarte proaste, fie de cazare, fie de muncă, nu se mai întorc. Dar oamenii tind să plece pentru că în România sunt condiții de muncă foarte proaste, iar plata este problematică - dacă locuiești într-un oraș mai mare pe salariul minim sau aproape de acest nivel și mai plătești și chirie, s-a terminat, nu poți trăi din acest venit. Înainte de orice, condițiile din România sunt cele care îi împing pe muncitorii sezonieri să meargă de mai multe ori în străinătate”, încheie Alex Liță.

Quarterly Report - Editia 4

Câți angajați mai activează în sistemul public. Sectoarele în care a scăzut cel mai mult numărul posturilor ocupate
Câți angajați mai activează în sistemul public. Sectoarele în care a scăzut cel mai mult numărul posturilor ocupate
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România a fost, în martie 2024, de 1.289.540, cu 425 mai puţine comparativ cu luna anterioară (-0,04%). Aproape 64%...
Waze aduce noi actualizări pentru o navigare mai sigură și convenabilă. Ce a îmbunătățit Google
Waze aduce noi actualizări pentru o navigare mai sigură și convenabilă. Ce a îmbunătățit Google
Waze, aplicația de navigație preferată de milioane de șoferi, introduce noi actualizări pentru a îmbunătăți siguranța călătoriilor. Actualizările sunt rezultatul colaborării cu...
#munca strainatate, #munca Germania, #romani Italia, #romani Spania, #agricultura UE , #locuri munca Germania