Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Marti, 23 Aprilie 2024, ora 03:24
3598 citiri
Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB
În Germania, cele mai mari salarii pentru români, la nivel median, erau în industrie FOTO Pixabay

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în România, există un român în străinătate.

Ziare.com a analizat datele recente privind țările în care au ajuns cele mai multe persoane care au plecat din România și prezintă o privire de ansamblu asupra salariilor pe care le au acestea în trei state din Europa.

România este printre statele europene care numără cei mai mulți cetățeni în afara granițelor, aproape 4 milioane, conform datelor din 2020. Diaspora reprezintă nu mai puțin de 20% din populația României, arată raportul despre migrație al Națiunilor Unite. Cel puțin 2,9 milioane de români se împart între cinci țări europene, conform raportului interactiv al Organizației Internaționale pentru Migrațiune a Națiunilor Unite pentru anul 2022. Conform acestor date – cele mai recente publicate de organizație -, cei mai mulți români sunt în Italia, aproape 1,05 milioane. În Germania sunt circa 655.000 de români, topul fiind completate de Spania, cu 613.000. În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord locuiesc 394.000 de români, iar în Ungaria sunt aproximativ 215.000.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Românii din Germania, printre cei mai prost plătiți străini

În Germania, multe industrii sunt dependente de forță de muncă străină. Domeniile în care muncitorii străini, indiferent de originea lor, reprezintă proporții semnificative sunt curățenie (37,4%), producerea de mâncare (34,3%) și ingineria civilă (31,2%). Imigranții reprezintă în jur de un sfert din forța de muncă în HoReCa, logistică și transporturi, agricultură și, respectiv, renovări și amenajări interioare, arată statisticile realizate de stat.

Munca sezonieră a românilor în Germania a fost pusă sub lupă în aprilie 2020. Atunci, în plină pandemie de coronavirus, fermierii germani au recrutat români pentru a culege recoltele de sparanghel. Pentru români, munca pe câmp a însemnat nerespectarea drepturilor lor de siguranță și demnitate în muncă, cu reguli haotice și fără măsuri de protecție pentru sănătate.

Câștigul median al unui român care plătea contribuții sociale a fost, în decembrie 2022, 2.444 de euro brut, arată ultimele date publicate de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă. Indicatorul care împarte economia în două, unde jumătate dintre angajați câștigă mai mult decât suma respectivă, iar cealaltă jumătate sunt salarizați la un nivel inferior. La acel moment, erau 362.000 de muncitori români în țara vestică, în scădere de la 447.000, în 2021. Împărțirea pe industrii este una grosieră și se referă doar la agricultură și activități conexe, industria prelucrătoare și, respectiv, HoReCa, transporturi și informații și comunicații, puse la un loc. Dintre aceste trei mari ramuri, cel mai mare câștig median pentru un român a fost în industrie, cu 2.569 de euro. În medie, bărbații din România câștigă mai mult decât femeile cu 250 de euro, iar cel mai bine plătiți sunt angajații cu vârste între 25 și 55 de ani, cu un salariu median de 2.502 euro.

În 2021, datele din Germania arătauangajații străini câștigă mai puțin decât cei care au pașaport german. Statisticile se referă, la fel, la câștigul brut median. Câștigul median pentru un cetățean german era 3.541 de euro, în timp ce imigranții câștigau, în medie, cu 900 de euro mai puțin. Aceleași date arată că românii sunt aproape cei mai prost plătiți străini, cu un salariu median lunar brut de 2.157 de euro, pentru o normă întreagă, depășind cu doar 80 de euro salarizarea pentru bulgari. La acel moment, mulți imigranți aveau salarii mai bune decât germanii – de la francezi, la chinezi, irlandezi și până la indieni. Pentru aceștia din urmă, salariul median brut era de 4.824 euro, la finalul lui 2021.

Românii și bulgarii, prea calificați pentru piața britanică a muncii

Un studiu al Universității Oxford din Marea Britanie, publicat la finalul lui ianuarie 2024, arată că românii și bulgarii au cel mai mic salariu median brut, prin comparație cu mediile pentru cetățeni, cu imigranți veniți din toate statele UE și, respectiv, cu toți lucrătorii din afara hotarelor. Câștigul median pentru români și bulgari a fost 27.000 lire sterline pe an, echivalent cu 2.250 de lire pe lună, în 2022. Aproape 40% dintre imigranții din România și Bulgaria erau supracalificați. La capitolul ocuparea forței de muncă, bărbații români și bulgari sunt la vârf, cu o rată de 91%, comparată cu 78% la femei.

Domeniile în care activează cele mai multe persoane din aceste două țări sunt construcții (14%), transporturi și logistică (12%), industrie prelucrătoare (11%), îngrijire și sănătate (11%), comerț cu amănuntul (10%) și sectorul ospitalității (10%). În construcții, pentru fiecare 85 de englezi, există 15 muncitori străini. Din cei 15, trei sunt români și bulgari. În general, românii și bulgarii reprezintă 3% din lucrătorii din întreaga economie.

În Londra, românii și bulgarii au salarii mai mari, la fel ca aproape toți imigranții. Saltul în venituri în capitală este important – câștigul median ajunge la 2.800 de lire sterline pe lună. În întregul regat insular, cei mai bine plătiți imigranți vin din America de Nord și Oceania, cu un câștig salarial median de 3.675 de lire sterline pe lună, urmați de indieni, cu 3.250 de lire pe lună.

Un director din Italia câștigă de 14 ori mai mult decât o badantă

În Italia, statisticile oficiale arată aproape 555.000 de lucrători români. Cel mai mic salariu mediu pentru cei veniți din România era în agricultură, arată un monitor statistic publicat de Institutul Național pentru Asigurări Sociale (INPS) la 17 aprilie 2024. În 2022, erau aproximativ 72.000 de români angajați în acest sector, care câștigau, în medie 589 de euro pe lună. Peste 104.000 de români erau încadrați ca lucrători domestici. Această categorie conține 62.000 de persoane care lucrau în îngrijirebadante -, câștigând, în medie, 786 de euro pe lună și menajere, circa 42.000 de persoane, care erau plătite cu 604 euro pe lună, în medie.

Pentru celelalte sectoare, INSP nu face o distincție clară și le grupează pur și simplu în “sectorul privat non-agricol”. Nivelurile salariale oferite nu sunt pe profesii, ci pe poziție ierarhică, conform legislației din Italia. Spre exemplu, în 2022, erau 117 directori români, care câștigau peste 11.400 de euro pe lună. Alți 600 de români apar ca având funcții manageriale. Aceștia câștigau, în medie, 5.228 de euro pe lună. Angajații care prestează muncă de birou – aproape 38.500 de români – au înregistrat câștiguri medii de 1.754 de euro pe lună.

În Italia se regăsesc aproape 12.000 de imigranți români clasificați drept ucenici, pentru care câștigul mediu era 1.045 de euro pe lună. În sfârșit, cea mai numeroasă categorie este reprezentată de muncitori. Peste 325.000 de români sunt încadrați astfel, iar fiecare câștigă, în medie, 1.467 de euro pe lună.

Cât înseamnă diaspora pentru economie

Banca Mondială estimează că românii din străinătate au adus 8,8 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 2,9% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către România, la care se adună veniturile pe care le câștigă românii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

În 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 131 milioane de dolari, la peste 950 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,7 miliarde dolari în 2008, la 682 milioane de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 5 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, România înregistrează o nouă scădere, de la 8,14 miliarde de dolari în 2019, la 7,63 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 9,12 miliarde de dolari, sau 3,2% din PIB. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 240 milioane de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus. În 2020, România era a opta țară din Europa în clasamentul destinațiilor de transferuri și a treia țară din UE, clasificând după procentul din PIB pe care îl reprezintă remitențele, depășită doar de Letonia și Croația.

Quarterly Report - Editia 4

Bătălia pentru cea mai puternică funcție din UE. Cine sunt candidații care pot decide soarta economică a Europei în următorii 5 ani
Bătălia pentru cea mai puternică funcție din UE. Cine sunt candidații care pot decide soarta economică a Europei în următorii 5 ani
Patru dintre principalii candidați la șefia Comisiei Europene au dezbătut public viitorul economic al Uniunii, axându-se pe competitivitate și pe piața unică. Candidații au insistat pe...
Explozie a creditului guvernamental! A crescut în aprilie cu aproape 20% în termeni reali față de aprilie 2023
Explozie a creditului guvernamental! A crescut în aprilie cu aproape 20% în termeni reali față de aprilie 2023
Finanțările acordate de bănci statului depășesc 225 de milarde lei la finalul lui aprilie, în condițile în care anul trecut se încheia cu un sold al creditului guvernamental de sub 197...
#munca strainatate, #industria prelucratoare, #agricultura, #transporturi, #HORECA, #ingrijire, #constructii, #munca Germania, #munca Marea Britanie, #munca Italia , #munca strainatate