Paradox pe piața muncii: importăm angajați din Asia și românii pleacă în masă din țară. Cât câștigă străinii în România față de români în Vest

În prezent sunt 5,7 milioane de români în diaspora, potrivit Ministerului de Afaceri Externe. Cei mai mulți sunt plecați la muncă pentru salarii mai mari în alte țări europene.

În același timp, în România, angajatorii au început să aducă din ce în ce mai mulți angajați din țări din Asia.

Specialistul în HR Sorina Faier a explicat într-un interviu pentru Ziare.com care este procedura.

„Există anumite domenii în care se simte nevoia de forță de muncă în România, motiv pentru care aducem angajați din Asia. Principalul domeniu în care vedem o creștere semnificativă a importului de angajați este cel al construcțiilor, unde se angajează muncitori din țări ca Vietnam, Nepal sau Bangladesh. De asemenea, un alt sector cu cerere mare de forță de muncă străină este cel in Horeca, în special poziții precum bucătari sau ospătari, agricultură si servicii.

Procedura de aducere a unui angajat din Asia în România poate fi considerată destul de dificilă. Sunt cerute o serie de documente și multe procese administrative de respectat, precum obținerea unui permis de muncă și un contract de angajare valid. Din păcate, durează minimum 6-7 luni până angajatul ajunge în țară. Bariera lingvistică poate reprezenta o dificultate suplimentară în procesul de integrare și comunicare cu angajatorii și colegii lor”, a declarat Sorina Faier.

Salariile variază în funcție de angajat.

„În ceea ce privește salariile celor care vin să lucreze în România, acestea variază în funcție de domeniu și calificarea angajaților. De exemplu, un muncitor în construcții adus dintr-o altă țară poate câștiga în general mai puțin decât un român angajat în aceeași poziție în Germania. Acest lucru se datorează, în special, costului mai scăzut al vieții și nivelului de trai în România, care se reflectă și în salariile plătite.

Această situație în care importăm o mare parte din forța de muncă este rezultatul în primul rând a lipsei de oportunități și a salariilor mici din România. Mulți români aleg să plece în străinătate în căutarea unui nivel de trai mai bun și a unor salarii mai mari în sectoare precum construcțiile sau industria ospitalității.

Astfel, importul de forță de muncă din Asia și plecarea masivă a românilor în alte țări reflectă o realitate complexă în care aspecte precum salariile, condițiile de muncă și nivelul de trai joacă un rol major. Este important să analizăm această situație cu obiectivitate și să găsim soluții pentru dezvoltarea unui mediu de muncă atractiv în România, astfel încât să diminuăm exodul forței de muncă și să reducem dependența de angajați importați din alte țări”, a adăugat Sorina Faier.

Expertul ne-a dezvăluit și ce salarii se câștigă.

Salariile bucătarilor în Germania sunt:

• Bucătar începător – 1600 € – 2000 €
• Bucătar Demi Chef de Partie –1800 € – 2200 €
• Bucătar Chef de Partie – 1900 € – 2500 €
• Bucătar Sous Chef – 2000 € – 3000 €

„Iar un bucătar în România are un salariu care ajunge, în medie, la 1.100 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.

În perioada 1 ianuarie 2023—31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună.

Conform datelor furnizate de DGB-Asociația Sindicatelor din Germania salariul brut minim în domeniul construcțiilor generale este în jur de 12,85 – 15,70 EUR pe oră. Salariu minim oferit pentru un job standard este în jur de 2.000 EURO pe lună.

Industria hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor (HoReCa) se confruntă cu o criză de personal, salariile fiind unele dintre cele mai mici din România.

În România un chelner câștigă în medie 2300 de lei, iar în Germania câștigă în jur de 2.500 – 2.800 EUR brut”, a adăugat specialistul în resurse umane.

Uniunea Europeană înregistrează oficial 1,1 milioane de români angajați în construcții

Românii care lucrează în domeniul construcțiilor au tot plecat să lucreze în străinătate, unde sunt plătiți mult mai bine.

Aproximativ 400.000 dintre românii angajați în construcții muncesc în țara natală, în timp ce numărul celor care lucrează pentru companii din alte țări ale UE este cu 75% mai ridicat, depășind 700.000 de persoane, conform Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii în România, scrie cursdeguvernare.ro.

O posibilă eliminare a facilităţilor fiscale din construcţii va crește tendinţa de emigrare a specialiştilor din domeniu, pentru că salariile nete ale angajaţilor vor scădea, iar angajatorii vor alege fie să-și plătească muncitorii la gri sau la negru, fie să-și diminueze activitatea operaţională, potrivit unui studiu realizat de compania Graphein.

Analiza vine în contextul discuțiilor din guvernul condus de Marcel Ciolacu privind eliminarea facilităților fiscale pe care le au firmele din domeniu. Într-una dintre variantele discutate, salariul minim din construcții va urca la 4.500 de lei (de la 4.000 lei), dar cu abrogarea unora dintre facilitățile acordate prin OUG 114/2018. Această ordonanță de urgență prevedea că, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, angajații firmelor de construcții pot beneficia de:

scutire de la plata impozitului pe venit – de 10%

plata contribuției la sănătate (CASS), de 10%

scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%.

”În condiţiile în care 9 din 10 firme de construcţii din România au mai puţin de 10 angajaţi, acestea vor fi serios destabilizate prin eliminarea facilităţilor fiscale”, potrivit companiei Graphein.

“La o privire mai atentă asupra pieţei forţei de muncă în construcţii constatăm că avem cerere şi ofertă de locuri de muncă, însă există un decalaj între acestea: aşteptările salariale ale candidaţilor sunt cu 30% mai mari decât ofertele angajatorilor. În plus, impactul creşterii preţurilor la energie, alimente şi combustibil şi incertitudinea economică au dezvoltat două noi tendinţe: a accelerat numărul de aplicări lunare pentru joburi în afara ţării (îndeosebi în ţări din UE) şi s-a mărit procentul specialiştilor care aleg să devină freelanceri (45% dintre candidaţii în proiectare în construcţii aleg să-şi facă propriile firme)”, a declarat Laura Globaru, HR manager al companiei Graphein.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că dacă vor fi eliminate o parte din facilităţi şi a dat exemplul celor din construcţii, atunci discuţiile sunt să fie mărit şi salariul minim.

Marcel Ciolacu a fost întrebat când ar putea creşte salariul minim în România.

“De exemplu, în Germania, salariul minim anul trecut a crescut de trei ori. Este un mecanism prin care îţi ţii lucrătorii în ţară. Cu adevărat acest lucru trebuie suportat şi de către economia reală. Dacă vor fi scoase parte din facilităţile, de exemplu, în construcţii, discuţiile sunt foarte clare ca să şi mărim salariul minim. E dreptul dumneavoastră să daţi breaking news că Ciolacu taie salariile, nu le tai. Şi tocmai de aceea vom mări salariul minim, astfel încât să nu piardă nimeni la salariu”, a afirmat Ciolacu.

Întrebat dacă vor fi eliminate facilităţile fiscale pentru cei din domeniul agriculturii şi construcţiilor, premierul a răspuns: “Nu ştiu. O să continuăm discuţiile. De luni o să avem aceste discuţii cu domnul preşedinte Ciucă”.

Proces pierdut de un primar USR. Șeful de campanie al Elenei Lasconi ceruse în instanță daune de 20.000 de euro și ștergerea articolelor

Anunț nefericit primit de un cunoscut primar USR, om de încredere în campania prezidențială a Elenei Lasconi. Lucian Viziteu a pierdut definitiv un proces în fața unui jurnalist din presa...

Ludovic Orban, despre încălcarea spațiului aerian al României: „Dacă lași o dronă astăzi, poate te trezești mâine cu zece drone"

Fostul premier, Ludovic Orban, s-a declarat nemulțumit de răspunsul autorităților române la problema dronelor rusești care ajung pe teritoriul țării noastre. Președintele Forța Dreptei a...