Dosarul fugii din țară a lui Omar Hayssam intră la revizuire. Principala probă că teroristul a fugit cu vaporul lui Mustafa Tartousi

Mustafa Tartousi – armatorul vasului Iman T cu complicitatea căruia a fugit din țară Omar Hayssam – se judecă la Înalta Curte, pe 25 ianuarie, pentru anularea deciziei definitive de condamnare din 2014, la 7 ani de pușcărie, pentru ajutorul dat teroristului sirian și scoaterea lui din țară prin portul Constanța, cu destinația Siria.

Tartousi – care a fost eliberat condiționat la începutul anului 2019 – a câștigat la CEDO împotriva statului român, pe 02.11.2021, judecătorii de la Bruxelles stabilind că nu a avut parte de un proces echitabil.

Argumentele prin care Mustafa Tartousi i-a convins pe magistrații CEDO să îi dea câștig de cauză au fost, în principal, cele legate de faptul că a fost condamnat fără ca vărul lui – Youssef Tartousi (căpitanul vasului Iman T, vărul lui Mustafa principalul denunțător al acestuia ) – să fie audiat în fața instanței și pentru că unul dintre judecătorii care a pronunțat decizia definitivă s-a pensionat fără să o semneze personal.

Mustafa Tartousi a susținut că Youssef a dat declarații sub presiune atunci când a fost audiat prin comisie rogatorie în Siria și ar fi spus ce voiau anchetatorii români să audă. Ulterior, acesta și-ar fi retras declarațiile, însă la proces – pe fond și în apel – acesta nu a mai fost reaudiat.

Numai că Înalta Curte l-a condamnat pe Mustafa Tartousi în baza altor probe, cum ar fi itinerariul (pe baza semnalului de la telefonul mobil) pe care l-a parcurs Omar Hayssam în 2006, din București până în Constanța, unde s-a îmbarcat pe vasul care aparținea lui Tartousi.

Apoi, la câteva zile, de pe același mobil Hayssam și-a apelat concubina, pentru a o anunța că este în siguranță.

Astfel, sirianul și-a trădat prezența la bordul vasului Iman T, al cărui armator era Mustafa Tartousi și care era comandat de Youssef Tartousi.

Toate aceste detalii vor fi analizate de judecătorii de la Înalta Curte în procesul de revizuire.

Motivarea CEDO: Vărul lui Tartousi, audiat sub presiune

Iată ce notează judecătorii CEDO în motivarea deciziei prin care i-au dat dreptate lui Mustafa Tartousi:

• „Curtea evidențiază contextul foarte special al cauzei, în care declarația lui Y.T. (Youssef Tartousi – n.r.), care îl incrimina pe reclamant, a fost dată prin comisie rogatorie atunci când Y.T. era privat de libertate și fără ca acesta să fie asistat de un avocat.
• Ulterior, în cursul procedurii inițiate de reclamant împotriva lui Y.T., acesta din urmă a afirmat că a dat o declaraţie mincinoasă împotriva reclamantului pentru a obține punerea sa în libertate. Având în vedere această consecință a declarațiilor lui Y.T. și contextele foarte diferite în care au fost făcute, Înalta Curte ar fi trebuit să abordeze cu prudență declarația lui Y.T., cu atât mai mult cu cât constituia o probă incriminatoare importantă.
• Având în vedere toate considerentele anterioare, Curtea apreciază că faptul că reclamantul nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, de a-l interoga pe Youssef Tartousi sau dea obține audierea acestuia a condus la un proces inechitabil în ansamblul său. Prin urmare, a fost încălcat art.6 alin 1 și 3 lit. d) din Convenție”, notează judecătorii CEDO în decizia din data de 2 noiembrie 2021.

Potrivit informațiilor din dosarul depus de Mustafa Tartousi la CEDO, pe data de 30 octombrie 2006, Parchetul General a solicitat asistența autorităților libaneze pentru localizarea și audierea lui Youssef Tartousi în cadrul anchetei penale desfășurate împotriva lui Mustafa Tartousi.

De asemenea, le-a solicitat să permită unei echipe de anchetă a Parchetului să îl audieze pe Youssef Tartousi, fie în Liban, fie la sediul Ambasadei României la Beirut.

• În noiembrie 2007, autoritățile libaneze au informat autoritățile române că Youssef Tartousi a fost audiat prin comisie rogatorie. Din documentele pe care acestea le-au transmis autorităților române a reieșit că, în cadrul primei depoziții făcute la 18 octombrie 2007, Youssef Tartousi a declarat că nu cunoștea circumstanțele în care Omar Hayssam părăsise țara.
• Youssef Tartousi a semnat această primă depoziție în calitate de „martor”. Ulterior, a fost arestat de autoritățile libaneze. Acesta ar fi fost informat cu privire la „drepturile” sale, dar nu ar fi intenționat să se prevaleze de acestea.
• Când a fost audiat din nou, a precizat că inițial declarase că nu avea cunoștință de împrejurările plecării lui Omar Hayssam din România, dar că, ulterior, s-a adresat autorităților libaneze din proprie inițiativă, pentru a „le prezenta adevărul”.
• În ultima sa relatare, Youssef Tartousi a descris în detaliu relațiile care, din informațiile pe care le deținea, existau între Mustafa Tartousi și Omar Hayssam și modul în care el si vărul său înlesniseră ieșirea lui Omar Hayssam din țară.
• Ulterior, Youssef Tartousi a fost pus în libertate, iar documentele sale de călătorie au fost reținute de autoritățile libaneze. Din dosar nu reiese dacă Youssef Tartousi a depus o plângere împotriva autorităților libaneze, prin care le-a acuzat de rele tratamente sau de privare ilegală de libertate în timpul audierii prin comisia rogatorie.
• La 3 decembrie 2007, Youssef Tartousi a făcut o declaraţie în fața unui notar din Tripoli, în care a afirmat că nu s-a consemnat nicio declaraţie olografă nici în fața Biroului de Combatere a Terorismului din Liban, nici în fața altor autorități judiciare din Liban. Acesta a explicat că vărul lui, Mustafa Tarrousi, nu i-a cerut niciodată să transporte persoane în mod ilegal.

Mustafa Tartousi, condamnat pentru fuga lui Hayssam

Pe data de 8 octombrie 2012 Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe Mustafa Tartoussi, însă hotărârea a fost atacată de Parchet cu apel, la Înalta Curte, care pe data de 07 octombrie 2014 l-a condamnat definitiv la 7 ani de închisoare cu executare.

Câteva extrase din motivarea deciziei definitive de condamnare a lui Mustafa Tartousi:

• „Înalta Curte constată că, în această speţă nu este vorba de o persoană obişnuită, care a fost ajutată să iasă din ţară prin trecerea ilegală a frontierei, ci este vorba de o persoană care a comis un act de terorism. Prin urmare, existând o reglementare specială care pedepseşte fapta unei persoane care a înlesnit trecerea frontierei de către o persoană care a comis un act de terorism, este logic că se aplică această reglementare specială şi nu aceea care reglementează o situaţie comună.
• Înalta Curte va avea în vedere şi gravitatea actului terorist comis de către persoana căreia i-a fost înlesnită trecerea frontierei, respectiv numitul Omar Hayssam, acesta fiind condamnat ulterior la 20 de ani închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak”, se arată în motivare.

Ce a spus căpitanul vasului care l-a scos pe Hayssam din țară

Iată extrasele relevante din ampla declaraţie a lui Youssef Tartousi aflată la dosarul cauzei:

• „Mustafa Tartousi m-a informat despre intenţia lui de a trimite ilegal o persoană la bordul navei Iman T. Eu m-am opus direct acestui subiect, dar el mi-a spus că această persoană are probleme cu autorităţile române, dar nu mi-a indicat numele persoanei, nici ce problemă are, nici naţionalitatea acestei persoane. Convorbirea s-a terminat aici.
• După câteva zile, după ce am încărcat vasul şi am pregătit documentele de călătorie, Mustafa Tartousi m-a informat din nou că va trimite o persoană la bordul navei, fără ca eu să am vreo legătură cu această persoană sau să îl ştiu şi că acesta va fi plasat în camera inginerului (…), care va fi responsabil pentru toate nevoile acestei persoane şi că el (nota traducătorului: Mustafa Tartousi) va suporta răspunderea.
• La început am refuzat acest lucru, dar el mi-a spus că o să anunţe autorităţile române cu privire la acest subiect şi că eu aş fi cel care l-ar fi informat, după ce vasul va fi parcurs o anumita distanţă, în calitatea lui de agent maritim şi responsabil de acest vas, despre existenţa unei persoane nelegitime la bordul vasului. A spus că el va anunţa autorităţile române în a doua zi după plecare. (…)
• Am pornit pe mare, dar atunci nu ştiam dacă persoana era sau nu la bordul navei. (…) După ce am intrat în apele teritoriale egiptene şi înainte să ajung în portul Alexandria, l-am sunat din nou pe Mustafa Tartousi care sosise cu avionul în Egipt şi l-am întrebat numele şi datele de identitate ale persoanei care era la bordul vasului, deoarece nu are buletin de identitate ca să îl pot înregistra şi prezenta autorităţilor egiptene. Atunci a început să amâne momentul în care să îmi dea informaţiile şi mi-a cerut de mai multe ori să aştept, cu toate că îl sunam şi de fiecare dată îmi spunea din nou să aştept. (…)
• Când ne-am apropiat de incinta portului Tartous, am solicitat de la Hayssam buletinul lui de identitate sau paşaportul sau orice alt act de identitate, dar el a refuzat şi mi-a spus că o şalupă va veni să îl preia ca şi cum nu ar fi fost la bord. Într-adevăr, când vasul era în zona de aşteptare a venit o şalupă care ne-a luat pe mine şi pe Hayssam pe ţărm”, se arată în documentele dosarului.

Omar Hayssam și-a sunat iubita de la bordul vaporului Iman T

Înalta Curte nu l-a condamnat pe Mustafa Tartousi exclusiv în baza acestei declarații a vărului său, căpitanul vasului Iman T, ci a numeroaselor probe din dosar care, coroborate, arătau că Hayssam s-a îmbarcat, într-adevăr, pe vapor.

Din interpretarea comunicaţiilor telefonice purtate şi a verificărilor efectuate în zona portului Constanţa a rezultat in mod indubitabil că ieşirea din România a numitului Omar Hayssam s-a realizat în noaptea de 30 iunie - 01 iulie 2006 orele 04:40.

După părăsirea teritoriului României, conform graficului şi a jurnalului de bord traseul navei Iman T a fost următorul:

• 30.06 ora 04:40, nava a părăsit portul Constanta;
• 01.07, nava se afla în proximitatea zonei de coasta a Turciei;
• 05.07, nava ajunge în portul Alexandria (Egipt),
• 16.07, nava pleacă din portul Alexandria (Egipt) către Tartous (Siria);
• 18.07, nava ajunge în portul Tartous (Siria).

„Prezenţa lui Omar Hayssam pe nava Iman T este confirmată tehnic de faptul că în data de 01 iulie 2006 a iniţiat comunicaţii roaming, la orele 07:41 – 08:00, de la numărul (…), către numărul (…), utilizat de Pârvan Violeta., concubina sa, stabilindu-se că semnalul comunicației făcute a fost iniţiat dintr-un releu de telefonie mobilă al unei reţele de telefonie turce amplasat în zona de coastă la nord de Istanbul şi destinat comunicărilor de pe mare”, rețin judecătorii ICCJ în decizia de condamnare.

De ce a orchestrat Omar Hayssam răpirea jurnaliștilor români

Judecătorii ICCJ notează că Omar Hayssam a pus la pus la cale și a orchestrat în 2005 răpirea a trei jurnaliști români în Irak pentru a „poza ca erou” în contextul în care era urmărit penal pentru infracțiuni economice.

• „Intenţiile infracţionale ale lui Omar Hayssam au fost animate de la bun început de dorinţa acestuia de a evita măsurile ce puteau fi luate în mod legal împotriva sa ca urmare a procedurilor judiciare iniţiate de autorităţile competente în luna noiembrie 2004, relativ la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, privatizări frauduloase, etc.
• În cadrul planului său infracţional, Omar Hayssam intenţiona să procedeze la răpirea jurnaliştilor români pentru a putea ulterior „să pozeze” în salvator al acestora, considerând că printr-un astfel de „act de eroism” va obţine recunoştinţa autorităţilor române şi va fi exonerat de o eventuală răspundere penală.
• În paralel acesta urmărea şi scoaterea din România a contravalorii afacerilor sale sub pretextul plăţii unei recompense către „răpitorii” jurnaliştilor români.
• Pe aceeaşi linie de gândire, Omar Hayssam urmărea ca la un moment dat să părăsească definitiv teritoriul României.
• Procesul de terorism şi acuzaţiile privindu-l pe Omar Hayssam, unice în istoria de până atunci a României, era cunoscut, atât de membrii familiei sale, cât şi de întreaga opinie publică, acuzaţiile aduse acestuia făcând obiectul unei ample dezbateri în cadrul mass-media şi generând vii emoţii în rândul întregii societăţi româneşti”, se mai arată în documentul citat.

Purtătorul de cuvânt al Meta, condamnat în Rusia la şase ani de închisoare, în lipsă, pentru „apărarea terorismului”. Facebook şi Instagram au fost interzise din 2022

Un tribunal militar din Moscova l-a condamnat luni pe purtătorul de cuvânt al Meta Platforms, Andy Stone, la şase ani de închisoare, pentru ”apărarea publică a terorismului”, un verdict...

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...