NASA se pregătește să devieze un asteroid, într-un test cheie de apărare planetară. Agenţia Spaţială Română, parte din proiect

NASA va încerca luni o operațiune pe care omenirea nu a mai realizat-o până acum: lovirea în mod deliberat a unei nave spațiale de un asteroid pentru a-i devia ușor orbita, într-un test cheie al capacității oamenilor de a opri obiectele cosmice să devasteze viața pe Pământ.

În noaptea de luni spre marţi, misiunea Double Asteroid Redirection Test (DART) concepută de NASA va încerca să devieze un asteroid de pe traiectoria sa, ciocnindu-se cu Dimorphos, o mică „lună” care orbitează în jurul unui asteroid mai mare, Didymos, situat la o distanţă de 11 milioane de kilometri de Terra. Acest experiment doreşte să reducă orbita asteroidului mai mic în jurul asteroidului mai mare, pentru ca inginerii de la NASA să poată afla dacă omenirea este capabilă să modifice voluntar traiectoria unui asteroid ce ar ameninţa planeta noastră.

„Un astfel de sistem alcătuit din doi asteroizi reprezintă un banc perfect de testare pentru un exerciţiu de apărare planetară, dar este, totodată, un mediu complet nou", a rezumat Ian Carnelli, coordonatorul misiunii HERA din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Misiunea DART a fost lansată în noiembrie 2021 de la o bază din California. După o călătorie de 10 luni, sonda americană va lovi asteroidul Dimorphos luni seară, la ora 23:14 GMT, cu o viteză de aprocimativ 23.000 de km/h.

Vehiculul spaţial nu este mai mare decât un automobil, iar ţinta lui are un diametru de circa 160 de metri (jumătate din înălţimea Turnului Eiffel).

Nu există niciun motiv de panică, întrucât Dimorphos nu reprezintă în niciun caz o ameninţare pentru Terra: orbita sa în jurul Soarelui trece la o distanţă de 7 milioane de kilometri de planeta noastră.

Momentul impactului se anunţă a fi unul spectaculos şi va putea fi urmărit în direct pe site-ul agenţiei spaţiale americane.

Obiectivul nu constă în distrugerea asteroidului, ci într-o uşoară deviere a acestuia, printr-o „tehnică de impact cinetic”.

Dimorphos este un satelit al asteroidului Didymos (780 de metri în diametru), în jurul căruia efectuează o rotaţie completă în 11 ore şi 55 de minute. Scopul misiunii DART este acela de a reduce orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu aproximativ 10 minute.

Această modificare va putea fi măsurată de pe Terra, observând variaţia de strălucire luminoasă atunci când micul asteroid va trece prin faţa asteroidului mai mare.

Pentru a atinge o ţintă atât de mică, vehiculul spaţial se va îndrepta în zbor autonom în ultimele patru ore, la fel ca o rachetă autoghidată.

Camera sa video, Draco, va realiza în ultimul moment primele imagini ale asteroidului, cu un ritm de o imagine pe secundă, vizibile în direct pe Terra cu o întârziere de doar 45 de secunde.Trei minute mai târziu, un satelit de mărimea unei cutii de pantofi, denumit LICIACube şi eliberat cu câteva ore mai devreme de la bordul sondei DART, va trece la 55 de kilometri distanţă de asteroid pentru a fotografia urmările impactului. Imaginile vor fi trimise spre Terra în săptămânile şi lunile următoare.

Provocare din punct de vedere tehnic

Pe măsură ce nava spațială se deplasează prin spațiu, zburând autonom pentru faza finală a misiunii ca o rachetă autoghidată, sistemul său principal de camere, numit DRACO, va începe să transmită primele imagini cu Dimorphos.

„Va începe ca un mic punct de lumină și apoi, în cele din urmă, se va mări și va umple întregul câmp vizual”, a spus Nancy Chabot de la Laboratorul de Fizică Aplicată Johns Hopkins (APL).

Câteva minute mai târziu, un satelit de dimensiunea unui prăjitor de pâine numit LICIACube, care s-a separat de DART cu câteva săptămâni mai devreme, va face o trecere prin aproierea locului de impact pentru a capta imagini ale coliziunii și ale bucăților de rocă pulverizată în urma impactului.

Poza LICIACube va fi trimisă pe Pământ în săptămânile și lunile care urmează.

De asemenea o serie de telescoape, atât pe Pământ, cât și în spațiu, inclusiv James Webb, ar putea să surprindă un nor de praf strălucitor.

Instrumentul care va măsura traiectoria asteroidului deviat, propiectat de români

Un instrument proiectat de experții români va măsura traiectoria unui asteroid care urmează să fie deviat în cadrul unui test organizat de NASA. potrivit Agenției Spațiale Române.

Agenţia Spaţială Română a anunțat că pe 26 septembrie se va desfășura un test prin care se va încerca devierea traiectoriei unui asteroid. Este vorba despre o procedură care se va desfășura în cadrul unei misiuni spaţiale internaţionale. România este parte în cadrul acestui proiect, anunță Agenţia Spaţială Română (Romanian Space Agency – ROSA).

„O sondă spaţială se va ciocni controlat de un asteroid, într-un prim efort internaţional de deviere a traiectoriei unui asteroid pentru a testa capacitatea omenirii de a se proteja de asteroizi prin această metodă. Acest pas este parte a misiunii internaţionale AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), cu cele două componente ale sale: componenta americană DART care va impacta satelitul asteroidului pe 26 septembrie 2022 în condiţii care nu prezintă niciun risc pentru Pământ şi cea europeană HERA care va observa dacă am reuşit sau nu devierea asteroidului, precum şi modificări ale suprafeţei acestuia”, au explicat reprezentanții ROSA.

Programul transmisiunii live

Potrivit sursei citate, evenimentul va fi transmis online, conform unui program stabilit în prealabil. Astfel, pe 26 septembrie, ora 17:30 EDT (27 septembrie, 0:30 ora României) va avea loc transmisiunea live de la sonda NASA DART.

O jumătate de oră mai târziu, la 18:00 EDT (27 septembrie, 1:00 ora locală) începe emisiunea live care va acoperi impactul sondei NASA DART cu asteroidul Dimorphos.

La ora 19:14 EDT (27 septembrie, 2:14 ora locală) este planificat impactul propriu-zis, iar la ora 20:00 EDT (27 septembrie, 3:00 ora locală) va fi susținută o conferință de presă la care vor fi prezentate rezultatele testului.

Potrivit ROSA, experții români au proiectat componentele care vor fi „ochii” acestei misiuni, Hera. Practic, tot ce va vedea satelitul misiunii şi felul în care sunt interpretate datele pentru a se ghida spre destinaţie va depinde de tehnologia românească,

„Componente realizate în ţara noastră vor fi «ochii» misiunii Hera, fără de care aceasta nu s-ar putea ghida şi manevra corect. Practic, tot ce va vedea satelitul misiunii şi felul în care sunt interpretate datele pentru a se ghida spre destinaţie va depinde de tehnologia românească, la care lucrează în prezent specialişti ai companiei GMV România”, se arată în comunicarea ROSA.

Instrumentul proiectat în România va măsura devierea asteroidului și va stabili dacă misiunea de apărare planetară a avut sau nu succes. Instrument a fost proiectat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica – INOE 2000.

„De asemenea, contractorul principal al altimetrului, Efacec Portugalia, a implicat şi Efacec România în proiect”, precizează Agenţia Spaţială Română.

Întoarcere în timp

Sistemele binare precum Didymos şi satelitul său Dimorphos reprezintă aproximativ 15% din asteroizii cunoscuţi şi, până acum, nu au fost exploraţi.Cu diametrul său de 160 de metri (de mărimea Marii Piramide din Gizeh), Dimorphos va fi cel mai mic asteroid explorat vreodată de către oameni.Instrumentele de la bordul sondei HERA vor încerca să descifreze secretele lui Dimorphos: forma, masa, compoziţia chimică, structura internă, rezistenţa la şoc, forma craterului provocat de DART. La finalul misiunii, un micro-satelit va încerca să se plaseze pe suprafaţa asteroidului, pentru a măsura felul în care ar putea să ricoşeze.

O astfel de documentare inedită îi va ajuta pe astrofizicieni să călătorească înapoi în timp, întrucât asteroizii sunt excelenţi „purtători ai istoriei Sistemului Solar”, a declarat Patrick Michel. Aceste mici corpuri telurice au păstrat în ele memoria compoziţiei originale a Sistemului Solar şi a planetelor sale, care s-au format în urma unor coliziuni.

„Astăzi, ne aflăm într-o eră în care toate suprafeţele solide din Sistemul Solar prezintă cratere. Pentru a regăsi însă scenariul original, trebuie să înţelegem ce se întâmplă atunci când două corpuri intră în coliziune. Nu în laborator, ci la o scară reală, graţie cuplului de misiuni DART-HERA”, au explicat oamenii de ştiinţă.

Foarte puţini dintre asteroizii cunoscuţi sunt consideraţi potenţial periculoşi pentru Terra şi niciunul dintre ei nu se va apropia de planeta noastră în următorii 100 de ani.

„Însă vă garantez că dacă aşteptaţi destul de mult timp, va apărea un astfel de obiect cosmic", a declarat Thomas Zurbuchen, director ştiinţific la NASA.

Aproape 30.000 de asteroizi de toate mărimile au fost catalogaţi în proximitatea Terrei (denumiţi geocrucişători, întrucât orbita lor se intersectează cu cea a Pământului). Aproximativ 3.000 de asteroizi noi sunt descoperiţi în fiecare an.

Aproape toţi dintre cei care au diametre de peste 1 kilometru au fost depistaţi deja, afirmă oamenii de ştiinţă. Însă ei spun totodată că, pentru moment, sunt cunoscuţi doar 40% dintre asteroizii ce măsoară peste 140 de metri în diametru - care sunt capabili să distrugă regiuni întregi de pe Terra.

Dacă sonda DART îşi va rata ţinta, ea va avea suficient de mult carburant pentru a face o nouă tentativă peste doi ani.

Fenomenul neobișnuit într-o țară din Est: Pământul înghite jumătate din orașe dintr-un motiv banal VIDEO

O echipă de oameni de știință care a făcut un amplu studiu publicat în revista Science din 18 aprilie 2024, a descoperit un fenomen alarmant neobișnuit care se produce într-un stat foarte...

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...