Nu vrem sarma ghimpata intre romani si maghiari - Interviu cu presedintele CNS

Daca limba maghiara ar deveni oficiala in Tinutul Secuiesc, 700.000 de cetateni romani s-ar simti mai bine la ei acasa, este de parere presedintele Consiliului National Secuiesc.

Izsak Balazs a acceptat sa acorde un interviu Ziare.com in care a vorbit despre "libertatea" pe care si-ar castiga-o secuii in urma autonomiei, despre nemultumirile vis-a-vis de administratia romana din regiune, dar si despre drepturile altor minoritati existente pe teritoriile celorlalte state europene.

Desi multi sustin ca secuii doresc ceva ce nu exista nicaieri in lume, Balazs crede ca drepturi similare cu cele solicitate de ei pentru populatia de nationalitate maghiara din Tinutul Secuiesc exista atat in Spania, Irlanda de Nord sau Canada, dar si in Gagauzia.

Ziare.com: Ce castiga si ce pierd secuii prin autonomie?

Izsak Balazs: "Cu un singur cuvant: libertatea. Dreptul de a decide in toate problemele, care ii privesc. Dar si prosperitate economica, in urma unei politici economice si de dezvoltare proprii, cum s-a intamplat in toate regiunile autonome din Europa, de la Tirolul de Sud, pana la Scotia, sau Catalonia. Dar trebuie avut in vedere ca autonomia teritoriala nu o obtine o colectivitate, ci un teritoriu, in consecinta beneficiarii sunt in egala masura toti locuitorii acelei regiuni. Cat priveste pierdierile, este clar ca in lipsa autonomiei se pierd exact cele enumerata mai sus".

Daca ati reusi sa obtineti autonomia pentru Tinutul Secuiesc, de cine ar fi administrat si cum?

"Organul decizional suprem ar fi Consiliul de Autoadministrare, iar organul executiv Comisia de Autoadministrare. Detaliile sunt descrise in proiectul de lege: Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, pe care-l gasiti pe site-ul Parlamentului Romaniei".

Daca ar fi autonom, cu ce s-ar finanta Tinutul Secuiesc?

"Cei care formuleaza o asemenea intrebare inlocuiesc tacit notiunea de autonomie cu independenta. O regiune - chiar autonoma - a Romaniei ar contribui la bugetul central si ar beneficia de un fond comun al solidaritatii. Deci s-ar finanta din veniturile proprii si din cele ale bugetului central".

Ce va nemultumeste la actuala administratie?

"In primul rand lipsa unor garantii institutionale pentru protectia identitatii regionale a secuimii. Tinutul Secuiesc ar putea fi infiintat in cadrul unui proces de regionalizare asimetrica in conformitate cu prevederile recomandarii 1811/2007 a APCE.

2. Actuala impartire administrativ teritoriala a Romaniei este depasita. Iata ce spune Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania: 'Comisia considera ca Legea nr. 2/1968 nu mai poate constitui in momentul de fata o forma de organizare administrativ-teritoriala adecvata necesitatilor de dezvoltare ale Romaniei'.

3. Lipsa posibilitatii gestionarii la nivel regional a problemelor regionale. Netransparenta gestionarii resurselor economice ale Tinutului Secuiesc.

4. Imixtiunile nepermise ale statului in viata regiunii, in ponderea diferitelor etnii, realizata in mod direct prin mentinerea unor efective supradimensionate de politisti, jandarmi si militari (aproape exclusiv de etnie romana) in Tinutul Secuiesc, dar si intr-un mod indirect, mai putin vizibil, prin biserica ortodoxa. Statul aloca resurse financiare disproportionate acestui cult, de exemplu pentru construirea unor lacase de cult in localitati locuite aproape in intregime de maghiari. Un astfel de caz a starnit multe controverse recent in Miercurea Nirajului".

Arhiepiscopul Covasnei si Harghitei a solicitat interventia de urgenta a ministrului de Interne pentru a proteja "minoritatea romana". Cum apreciati aceasta solicitare?

"Este o abordare gresita a subiectului. Ce poate sa faca ministrul de Interne cu o propunere legislativa sau cu o initiativa cetateneasca democratica? Cei care formuleaza asemenea pretentii sunt nostalgici dupa vremurile dinainte de '89. Daca atunci am fi organizat adunari cetatenesti pentru a cere autonomia Tinutului Secuiesc, precis am fi fost ridicati de Securitate, batuti, inchisi sau chiar exterminati. Sper ca aceste vremuri s-au dus definitiv.

In secolul XXI ar fi cazul sa mergem pe calea dialogului, al empatiei, respectiv al intelegerii si acceptarii, care sta bine unui crestin adevarat. Cred ca domnul arhiepscop abordeaza complet gresit problema! Rolul bisericii ar fi sa ajute la convietuirea pasnica dintre natiuni, la facilitarea dialogului interetnic. Noi dorim sa traim in pace cu romanii din Tinutul Secuiesc, nu vrem sarma ghimpata si politisti sau soldati care sa patruleze la limita dintre cartierele maghiarilor si cele ale romanilor".

Au de ce sa se teama romanii din Secuime?

"Nu. Proiectul nostru de lege, amintit mai inainte, prevede deplina egalitate in drepturi pentru toti locuitorii regiunii. De altfel in Tinutul Secuiesc Autonom, vom fi in continuare cetateni ai Romaniei, protejati cu totii - indiferent de nationalitate - de institutii, fie in subordonare regionala, fie centrala".

Credeti ca Biserica poate avea un cuvant important de spus in ce priveste solicitarile dvs?

"Asa cum am precizat mai inainte, Biserica isi indeplineste misiunea numai daca are o pozitie crestina. In aceasta idee, trebuie sa fie promotorul dialogului social. Hristos nu amenintat cu autoritati pe nimeni si nici nu a invatat pe discipolii sai sa recurga la amenintare".

Puteti sa ne dati niste exemple de tari unde minoritatile au drepturile pe care le solicitati dvs pentru maghiarii din Romania?

"Fara pretentia de a le enumera pe toate, iata cateva astfel de state: Spania, Italia, Germania, Franta, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Finlanda, Canada, Danemarca etc. Si sa nu uitam de un exemplu despre care se vorbeste foarte putin, cu toate ca este apropiat Romaniei: Republica Moldova, unde Gagauzia poseda o larga autonomie in cadrul statului. Exemple exista deci, contrar celor spuse de nationalistii si xenofobii care sustin ca noi dorim ceva ce nu exista nicaieri in lume".

Ati avut consultari cu partidele politice pe aceasta tema? Care este pozitia UDMR? Ati discutat si ati obtinut sustinerea liderilor UDMR?

"Am cerut intalniri de la grupurile parlamentare ale diverselor partide incepand cu 2004, intalnirile (putine la numar si mai mult formale) si reactiile au fost relatate si comentate de presa. Se stie ca in programul politic al UDMR figureaza de mai bine de un deceniu cele trei forme de autonomie, printre care si autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, deci din punct de vedere programatic exista un consens total intre UDMR si CNS".

Ce pozitie credeti ca va avea presedintele Traian Basescu in aceasta chestiune?

"Domnul presedinte Traian Basescu si-a exprimat pozitia in aceasta chestiune, personal sper ca va reveni, in momentul in care va intelege ca doleantele noastre servesc si interesele Romaniei. Romania este interesata ca Tinutul Secuiesc sa fie bogat si toti cetatenii de acolo sa fie multumiti".

Ce reactie ati sperat sa obtineti de la guvernanti atunci cand ati oficializat limba maghiara?

"Guvernantii trebuie sa inteleaga ca, daca limba maghiara ar deveni in Tinutul Secuiesc limba oficiala pe langa limba romana, atunci 700.000 de cetateni romani s-ar simti mai bine la ei acasa, ar fi mai eficienti in autoorganizare, in munca, in initiative. O tara este prospera doar daca are comunitati locale prospere.

Problema mai are si o alta dimensiune: In provincia autonoma Voivodina (Serbia) limba romana este limba oficiala, cu toate ca in provincie locuiesc doar 30.000 de romani, pentru ca respectarea drepturilor omului nu este o problema cantitativa.

Ar fi de dorit ca acest statut al limbii romane sa se extinda si in localitatile din Valea Timoclului cu populatie romana semnificativa. Eu personal sunt partener posibil pentru toti romanii care doresc acest lucru".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...