Jocurile politice care îl țin încă pe Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO. ”Biden nu are ce să-i ofere”

Marti, 28 Mai 2024, ora 21:30
6531 citiri
Jocurile politice care îl țin încă pe Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO. ”Biden nu are ce să-i ofere”
Președintele României FOTO: Facebook / Klaus Iohannis

Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția numărul unu în NATO și chiar și în ciuda unei susțineri covârșitoare pentru Mark Rutte din partea statelor membre NATO, inclusiv cele mai importante, SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Turcia, președintele României nu dă semne că se retrage din cursă.

Ceea ce pare că îl menține în joc este indecizia câtorva state membre și opoziția de neclintit a Ungariei lui Orban, care nu vrea cu niciun preț să-l accepte pe premierul olandez la cârma NATO, ba mai mult, este încântată de candidatura unui lider din est, în persoana lui Klaus Iohannis.

Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA este de părere că există un blocaj la nivelul NATO în ceea ce privește alegerea secretarului general și că Viktor Orban nu are niciun motiv să-și schimbe poziția având în vedere că Joe Biden și Statele Unite ale Americii nu au ce să-i ofere.

„Desigur că este un blocaj pentru că decizia se ia prin consens, iar consensul nu există. Viktor Orban nu are niciun motiv să schimbe poziția, iar Joe Biden nu are ce să-i ofere. Viktor Orban este un susținător al lui Donald Trump, o înfrângere a lui Biden din acest punct de vedere ar fi importantă. În acest context a și venit candidatura președintelui Iohannis, care a fost o candidatură de rezervă pentru a-i oferi lui Biden o posibilitate de decizie rezonabilă. Americanii nu au înțeles-o ca atare, sau n-au înțeles-o în primul moment. Au fost foarte reticenți. Probabil că speră în continuare să-l convingă pe Orban doar n-au cu ce”, a afirmat politologul pentru Ziare.com.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Profesorul Pîrvulescu a explicat că legăturile dintre Ungaria și SUA au fost rupte după ce Biden l-a descris pe Orban ca pe un „extremist”, iar relațiile dintre Washington și Budapesta sunt la cel mai scăzut nivel.

Acesta a mai spus că mai există state care nu și-au exprimat o poziție clară, inclusiv Slovacia și că nu sunt chiar 24 de țări care-l susțin pe Rutte.

„Nu sunt 24 de țări, dar sunt foarte multe țări, în jur de 20, care au anunțat oficial acest lucru. În est nici Polonia nu este foarte încântată de o candidatură din Vest, dar Polonia are foarte multe lucruri de negociat cu Statele Unite ale Americii, deci pot oricând să încline pe acea poziție, însă soluția este la Joe Biden și cred că președintele Iohannis, în vizita din SUA, i-a explicat care este oportunitatea.”

Acesta a subliniat că una dintre posibilități este să se amâne alegerea șefului NATO, ceea ce ar fi o victorie pentru Viktor Orban, iar alta ar fi să se accepte o candidatură rezonabilă din est, în persoana lui Iohannis.

Politologul a reiterat faptul că în cazul în care Ungaria nu renunță la opoziția față de Rutte, soluția rațională este Klaus Iohannis.

„Biden a făcut celebrele afirmații despre Orban după vizita acestuia în Florida lui Donald Trump, acum două luni. Nu uitați, Orban mizează pe alegerea lui Trump pentru o modificare radicală a politicilor europene.”, a mai spus Pîrvulescu.

El spune că Orban vrea să folosească scorul bun pe care îl vor obține partidele extremiste la europarlamentare pentru a schimba în mod categoric politicile europene.

„Orban nu gândește pe termen scurt. Orban gândește pe termen mediu și lung. Asta este ceea ce nu înțeleg mulți. Biden nu are ce să-i ofere. Nici măcar sondajele de opinie nu sunt în favoarea lui Biden în momentul de față”, a mai spus acesta.

Profesorul Pîrvulescu spune că Iohannis are în continuare șanse atâta timp cât sunt cel puțin trei state care se opun lui Rutte.

„Rutte oferă orice, problema este că zilele lui Rutte sunt numărate pentru că s-a format deja coaliția infernală în care extrema dreaptă se află la conducere. Mandatul lui Rutte se termină dezastruos.(...) Partidul său este în coaliție cu unul fascist și vrea să preia conducerea NATO ca să trimită NATO în aceeași direcție?! ”, a completat Cristian Pîrvulescu.

El spune că nu crede că Statele Unite au analizat foarte bine situația atunci când și-au exprimat susținerea pentru Mark Rutte, fiind singura candidatură a lui Iohannis.

„Mai e ceva. Realitatea este că există un lobby al Benelux care este foarte eficient. Vă dau un exemplu. Cele trei țări se sprijină reciproc pentru ocuparea unor poziții importante. A fost Junker (n.r. Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene din Luxemburg) președintele Comisiei Europene, Charles Michel (n.r. politician belgian) președintele Consiliului. Gândiți-vă că primul președinte al Consiliului a fost tot belgian de altfel și Rutte se gândea la președinția Consiliului, evident era ceva mai complicat pentru că acolo era clar că Viktor Orban va spune nu, și atunci a încercat varianta NATO și cu ajutorul acestui club care are influența sa a reușit să convingă alte țări, în special Franța și Germania”, a mai declarat profesorul Pîrvulescu.

Politologul spune că au existat negocieri, dar americanii nu au crezut niciodată că va veni și o opțiune din Est.

„Ungaria nu poate fi scoasă din NATO. Asta e, e acolo și joacă o carte. Știu că pe această carte se speculează mult în România că este una favorabilă lui Putin, dar gândiți-vă în felul următor: care este soluția de ieșire din acest impas? Să-l scoată pe Orban din NATO sau să găsească o altă soluție la problema secretarului general al NATO.”, a completat acesta.

Acesta a încheiat spunând că mai exista varianta unei a treia candidaturi care să fie susținută, dar că și aici ar fi apărut probleme de consens, fapt care nu reprezenta o soluție.

La mijlocul lunii martie, Klaus Iohannis și-a a anunțat candidatura la postul de secretar general al NATO, în ideea unei implicări mai mari în deciziile Alianței pentru Europa de Est, principala amenințată de războiul lui Putin în Ucraina.

Potrivit unor surse diplomatice consultate de G4Media în acea perioadă, decizia lui Iohannis de a candida a stârnit „iritare” în rândul unora dintre statele membre, o zi mai târziu, un oficial american declarând pe surse pentru Reuters că ”președintele Biden susține ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO”.

Au urmat oficiali din Marea Britanie, Germania și Franța – toți anunțând public că îl susțin pe Mark Rutte.

Președintele Turciei a anunțat pe 29 aprilie că îl susține pe Mark Rutte la șefia NATO, după ce premierul olandez a făcut o vizită la Ankara, plătită din banii săi proprii, pentru a-și face lobby.

Și președintele Iohannis încercase cu o săptămână înainte să facă lobby la Erdogan, dar nu printr-o vizită, ci printr-un telefon dat președintelui turc.

Pe 7 mai Klaus Iohannis merge în vizită în Statele Unite, unde îl întâlnește pe președintele Joe Biden la Washington, însă, în urma discuțiilor, președintele american nu face nicio declarație cu privire la candidatura lui Klaus Iohannis.

În schimb, purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a transmis că ”nu s-a schimbat nimic” în ceea ce privește sprijinul pentru Mark Rutte.

Pentru alegerea unui nou secretar general al NATO este însă nevoie de un consens între toate statele membre, iar în lumina ultimelor declarații ale ministrului de Externe maghiar la Târgu Mureș, Peter Szijjarto, pare că Ungaria este de neclintit în decizia de a nu-l susține pe Rutte, arătând chiar susținerea pentru Klaus Iohannis.

Astfel, președintele României este menținut încă în joc, dar un blocaj la vârful NATO pare iminent, iar o decizie în privința postului de secretar general al Alianței se va lua la summit-ul din iulie de la Washington.

Ungaria a acceptat un compromis cu NATO: Nu se va opune ajutorului pentru Ucraina, dar nici nu va contribui la el
Ungaria a acceptat un compromis cu NATO: Nu se va opune ajutorului pentru Ucraina, dar nici nu va contribui la el
Ungaria, țară membră NATO, își va menține „neutralitatea” cu privire la decizia de susținere militară a Ucrainei, care se apără împotriva invaziei Rusiei. Jens Stoltenberg,...
Prezența militară americană în Europa va fi redusă. Semnele de întrebare ridicate de viitorul militar al țărilor UE
Prezența militară americană în Europa va fi redusă. Semnele de întrebare ridicate de viitorul militar al țărilor UE
În timp ce războiul din Ucraina continuă și campania prezidențială din SUA e în toi, liderii NATO încearcă să pregătească Alianța pentru toate scenariile posibile. Miniștrii german...
#NATO, #secretar general NATO, #Klaus Iohannis presedinte, #Ungaria, #SUA, #Viktor Orban , #stiri Klaus Iohannis
  1. Ultimele rezultate parțiale publicate de BEC. Unde se organizează un nou tur de departajare între candidați
  2. Florian Coldea ar fi fost consilierul secret al premierului unei țări NATO din Balcani. Legăturile cu un cunoscut cartel al drogurilor
  3. Schimbare la 180 de grade. Cum s-a modificat discursul lui Klaus Iohannis despre PSD. Politolog: „Nu a spus niciodată ceva din capul lui”
  4. Ultima spaimă a Dianei Șoșoacă: A cerut să-i fie pus telefonul în frigider. „Sistemul îmi anulează telefonul și îmi atacă TikTok-ul”
  5. Mircea Geoană nu vrea să fie candidatul PSD la prezidențiale. „Va fi anul independenților”
  6. Un nou candidat la prezidențiale își face apariția. „Sunt singurul preşedinte al partidului după 1990 care îşi asumă această misiune”
  7. Un nou protest pentru renumărarea voturilor de pe 9 iunie, organizat în Piața Victoriei. Ce transmit organizatorii participanților
  8. Cele mai noi rezultate provizorii ale alegerilor locale. PSD se menține în fruntea clasamentului
  9. Mircea Geoană, discurs cu iz electoral: ”România are nevoie să se lepede de moliciunea liderilor confecţionaţi din combinaţii şi mediocritate”
  10. George Simion, despre candidatura pentru funcția de președinte al României: „Am făcut multe greşeli, dar am fost capabil să ajung până aici”