Motivul real pentru care negocierile între Ucraina și Rusia s-au suspendat. Expert: Ipoteza ”teritorii pentru pace” este total exclusă acum

După cinci luni de război în Ucraina și câteva încercări nereușite de a negocia o încetare a focului, pare că nimeni nu mai vrea să discute despre oprirea conflictului. Rusia vrea în continuare anexarea teritoriilor cucerite, iar ucrainenii vor să și le recapete.

În acest moment, pare un război care nu se va termina sau ”îngheța” prea curând.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat într-un interviu acordat Ziare.com motivele pentru care niciuna dintre cele două părți nu pot accepta compromisuri în acest moment.

”În primul rând această ”operațiune specială” în Ucraina era dorită de Moscova să dureze câteva zile, anticipând un succes în teren similar celui din 2014. Acest lucru nu s-a întâmplat, în primul rând, pentru că ucrainenii au fost mult mai determinați în ceea ce privește apărarea identității suverane, în al doilea rând, Occidentul, unde președintele Putin spera că există suficiente linii de divizare s-a dovedit solidar mai ales pe relația trans-atlantică.

Iar în al treilea rând, din punct de vedere concret, NATO și UE au luat atât măsuri de sprijin militar pentru Ucraina dar au și adoptat un regim de sancțiuni foarte drastic în ceea ce privește Federația Rusă”, a explicat fostul șef al diplomației române.

După ce au ieșit la lumină ororile din Bucea, nimeni nu mai vrea să negocieze

Expertul a mai spus că genocidul descoperit la Bucea este unul dintre motivele pentru care Ucraina nu mai vrea să negocieze în acest moment cu Rusia.

”După cum se știe Federația Rusă a fost înfrântă în anumite zone din Ucraina, s-a retras, operațiunile militare desfășurându-se, în ultimele luni, în partea de est a Ucrainei, în oblasturile Donețk, Luhansk, în Donbas și în egală măsură în sud, prin cucerirea portului Mariupol și controlul asupra Mării Azov, ca de altfel și pe direcția Marea Neagră.

Din punctul de vedere al dialogului, în această perioadă, după părerea mea nu a existat niciun fel de negociere de substanță.

O negociere presupune o agendă comună, echipe de negociere care sunt mandatate care să ajungă la un compromis și, totodată, un rezultat al negocierii care să fie implementat și garantat în ceea ce privește determinarea și voința politică a părților.

Dacă până la apariția unor semnale în legătură cu acte genocidale și crime de război săvârșite de armata rusă în Ucraina a mai existat disponibilitatea, cel puțin factuală, în ceea ce privește un dialog care să se concretizeze printr-un document negociat cu garanții internaționale, după ce s-a descoperit ce s-a întâmplat la Bucea și în alte zone din Ucraina, după ce atacul împotriva asupra populației civile a forțelor ruse a devenit un procedeu de luptă aproape comun, în mod categoric a existat o foarte slabă disponibilitate a oricui, inclusiv, evident a Kievului, să mai garanteze o negociere”, a explicat Cristian Diaconescu.

”Nu sunt perspective pentru o pace negociabilă”

Potrivit expertului în politică internațională, ”în acest moment, din perspectiva Moscovei se dorește anexarea estului și sudului Ucrainei, în mod evident, din acest punct de vedere acțiunile militare continuă, dar nu numai”.

”În zonele în care armata rusă a reușit să își fixeze autoritatea, se încearcă din partea Moscovei o reorganizare administrativă inclusiv în ceea ce privește statutul cetățenilor.

Bănci din Federația Rusă își deschid francize în regiunea Donbas, în egală măsură spre Herson și Zaporojie, se emit acte în limba rusă și documente de călătorie, de asemenea, rețelele sociale care funcționează în aceste zone sunt cele care provin din Federația Rusă și se încearcă organizarea unor referendumuri locale, astfel încât reprezentanți pro-ruși să devină conducătorii acestor comunități”, a spus Diaconescu.

Se pare că scopul Rusiei este unul singur: ”o zonă cât mai extinsă din estul și sudul Ucrainei să de vină practic, precum Crimeea, teritoriu al Federației Ruse, ceea ce ar presupune că atacurile ucrainenilor sau sprijinul occidentalilor, să fie considerat un atac asupra Rusiei și nu un sprijin pentru apărarea Ucrainei”.

”De cealaltă parte, Kievul constată această situație, constată că linia frontului care se întinde pe 620 de mile nu poate fi osificată de așa manieră încât autoritatea suverană a Federație Ruse să se exercite pe tot estul Ucrainei. Capacitatea ucrainenilor de a continua lupta depinde de sprijinul occidental, de reziliența statelor din spațiul Euro-Atlantic, dar nu numai, de a oferi sprijin.

Cam aceasta este situația acum. Se preconizează că aceste activități militare să mai dureze, nu sunt perspective pentru o pace negociabilă, cel puțin în acest moment, iar ideea circulată în diverse zone ”teritorii contra pace” este categoric respinsă de către ucraineni”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Orice atac asupra teritoriilor ocupate de ruși poate deveni motiv de provocare a unui război pe scară largă?

”Acest tip de amenințări cu arme nucleare, cu începerea celui de Al Treilea Război Mondial, venite din partea de propagandă a Moscovei, nu se regăsesc în documente concrete. Sunt doar zone de influență prin care Federația Rusă încearcă, pe de o parte să descurajeze încrederea ucrainenilor, iar pe de altă pare să slăbească voința politică a statelor care sprijini în acest moment din punct de vedere militar Ucraina, considerându-se că un compromis, un tip de pas înapoi, până la urmă va fi favorabil unei soluții pașnice. Nu cred că există niciun argument de la care să considerăm că ar exista un anume tip de amenințare ca cele menționate anterior”, a mai exolicat Cristian Diaconescu.

Ar putea sancțiunile impuse Rusiei să îi facă pe occidentali să nu mai sprijine militar Ucraina?

Pe de altă parte, sancțiunile impuse Rusiei adâncesc criza economică și energetică în care urmează să intre Europa. Cu toate acestea, statele nu vor face pași înapoi pentru ridicarea acestora.

”Nu nu cred că se va întâmpla acest lucru pentru că astfel s-ar crea un anume tip de precedent prin care un stat cu capacități militare nucleare, la un moment dat, ar putea să-și impună voința prin forța militară în legătură cu limitarea suveranității unui alt stat. Ori un astfeld e precedent este inadmisibil în politica internațională”, a mai explicat Cristian Diaconescu.

Pe 24 februarie Putin a lansat o invazie în Ucraina, prin ceea ce a numit atunci o ”operațiune specială militară”. Rușii se așteptau să aibă o victorie în trei zile însă rezistența ucrainenilor a făcut ca războiul să continue încă peste 140 de zile. Au fost câteva negocieri pentru încetarea focului, însă părțile nu s-au înțeles. Astfel conflictul între cele două state continuă.

La finalul lunii iunie, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a transmis șefilor de stat din țările G7 că țara sa va relua negocierile de pace cu Rusia doar când își va consolideze poziţia pe plan militar.

Ucraina mulțumește pentru noul ajutor militar al SUA, dar insistă cu un avertisment: ”Era păcii în Europa s-a încheiat”

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, salută pachetul de ajutor din partea SUA, dar avertizează, într-un interviu pentru The Guardian, că noile livrări militare către Ucraina nu vor...

Ucrainenii au confirmat că au avariat una dintre cele mai vechi nave de salvare ale Rusiei: ”Nu mai e în stare să îşi îndeplinească misiunile” FOTO

Armata ucraineană a anunțat că a lovit şi a avariat duminică, 21 aprilie, o navă de salvare rusă care se afla de mult timp la Sevastopol, sediul din Crimeea ocupată al flotei Moscovei la...