Cum ar încurca Neptun Deep angajamentele de climă ale României. Greenpeace: "Rămânem captivi în lumea gazului"

Cel puțin 100 de miliarde de metri cubi de gaze ar urma să producă exploatația din Marea Neagră, Neptun Deep, de când va începe extragerea, în 2027. În timp ce oficialii români subliniază importanța acestui proiect de anvergură, organizațiile de mediu atrag atenția că România și-a asumat ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon. Cele două intră în contradicție - România nu poate fi, în același timp, un mare producător de gaz și un stat neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Într-o intervenție pentru Ziare.com, Marian Mândru, coordonator de campanii pentru Greenpeace CEE România, subliniază că proiectul trebuie analizat realist din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră. În 2023, OMV Petrom SA prezenta un raport pregătit de consultantul Blumenfield SRL, în care firma argumenta că proiectul ar avea o amprentă de carbon negativă.

Cum sunt calculate emisiile

Autorii analizei ajung la această concluzie comparând emisiile rezultate din folosirea gazului fosil pentru producerea de energie electrică cu cele produse din arderea cărbunelui. Astfel, raportul conchide că folosirea gazelor din zăcământul Neptun Deep ar produce cu peste 17.000 de tone de dioxid de carbon echivalent pe zi mai puțin decât cărbunele. O analiză a organizațiilor Greenpeace și Bankwatch România publicată în martie 2024 puncta că această amprentă negativă este iluzorie, deoarece calculul pleacă de la premisa că producția de energie din gaz fosil ar înlocui 1:1 o producție din cărbune care nu mai există. Datele citate de cele două organizații arată că aportul cărbunelui în producția de energie electrică este de trei sau patru ori mai mic decât asumă Blumenfield.

„Se presupune că gazul din Marea Neagră va înlocui cărbunele din centralele electrice din România. Așa cum arătăm în raport, centralele de cărbune nu prea mai funcționează, au emisii destul de mici; cărbunele funcționează astăzi la nivel redus, are emisii mici, iar OMV Petrom face calcule care presupun că toate capacitățile de producție pe cărbune ar funcționa, urmând să fie înlocuite de centrale noi, pe gaze din Marea Neagră, centrale care încă nu există”, explică Mândru, care a contribuit la analiza Greenpeace/Bankwatch.

Într-o secțiune a evaluării de mediu, Blumenfield calculează impactul producerii a 65 gigawați-oră pe zi din gaz fosil versus din cărbune. Datele furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că, în momentul de față, România are o putere instalată în centrale pe cărbune de 2.762 megawați. O analiză realizată de Wall Street.ro arată că această putere nu reprezintă nici jumătate din ce însemna cărbunele la finalul anului 2015. Greenpeace citează date ale Transelectrica prin care arată că România a produs, în medie, 19.301 megawați-oră din cărbune pe zi, în 2023, mai puțin de o treime din cifra folosită în analiza OMV Petrom.

Evaluarea de mediu se bazează și pe noțiunea că zăcămintele din Marea Neagră ar conține circa 139 de miliarde de metri cubi de gaz, dar par să existe diferențe de opinie. Inclusiv ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea la finalul anului trecut că ar putea fi vorba chiar de un volum de 200 de miliarde de metri cubi, conform G4Media.

„Pornind de la premisa falsă că se folosește mult cărbune în mixul energetic, ar fi o diferență contabilicească între gazele cu efect de seră produse de cărbune versus cele produse prin arderea gazelor. Doar la ardere, de obicei, emisiile sunt mai mici la gaze decât la cărbune, dar, atunci când extragi gazele, există pierderi. Ne referim la pierderi de metan, spre exemplu, vorbim de un gaz cu efect de seră cu mult mai puternic decât dioxidul de carbon. Noi spunem că premisa studiului Petrom este falsă: nu poți scoate 100 de miliarde de metri cubi de gaze și să presupui că nu poluezi, ba mai mult faci un serviciu planetei, având o amprentă de carbon negativă”, a spus Mândru.

Strategia „România Neutră”

Ziare.com a contactat OMV Petrom pentru a vedea cum privește compania amprenta de carbon a proiectului și cum interpretează integrarea Neptun Deep în obiectivele de neutralitate de emisii ale României. Firma nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. La sfârșitul lunii martie a acestui an, reprezentanți ai companiei spuneau pentru Gândul că amprenta de carbon a Neptun Deep este mai mică față de media din industria energetică.

„Intensitatea estimată a emisiilor directe de carbon a proiectului este semnificativ sub media industriei. Tranziția energetică a României este un proces gradual și echilibrat care necesită un mix de soluții, inclusiv gaze naturale și surse regenerabile”, au precizat reprezentanții OMV Petrom.

În Strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2050, România își asumă mai multe ținte ambițioase, printre care se numără și renunțarea la cărbune, în 2027, și la gaz fosil, în 2036, în producere energiei electrice. În privința încălzirii, documentul oficial subliniază că nu vor mai funcționa centrale termice pe cărbune ori gaz după 2045, iar centralele în cogenerare pe cărbune și gaz vor fi înlocuite, din 2036, cu sisteme de producție energetică bazate pe biomasă și hidrogen. Ziare.com a scris pe larg despre lipsa capacităților de producție, stocare și transport pentru hidrogen.

„Deschidem această poartă a exploatării gazelor, dar, de fapt, nu avem un plan foarte clar despre ce vom face cu ele, mai ales în condițiile în care sectorul energetic va închide capacități pe gaze, care vor fi trecute pe hidrogen, ipotetic. Nu avem niciun pic de hidrogen în momentul de față și nu știu cum l-am putea avea atât de repede. Sunt foarte multe semne de întrebare”, arată coordonatorul de campanii al Greenpeace.

În evaluarea de mediu, Blumenfield spune că „rezultă o amprentă de carbon negativă a proiectului ceea ce asigură compatibilitatea proiectului în raport cu obiectivele climatice la nivel național și european în ceea ce privește atenuarea emisiilor”.

„Nu prea se potrivește proiectul Neptun Deep cu țintele din Strategia pe Termen Lung de reducere a emisiilor a României. Neptun Deep reprezintă o proporție masivă din toate emisiile pe care le preconizează România, nu doar din energie, ci din emisiile totale”, este de părere Marian Mândru. O analiză comandată de Greenpeace și Bankwatch pune emisiile totale ale Neptun Deep la peste 200 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, pe durata celor două decenii în care ar urma să fie operațional. În 2035, conform acestui calcul, emisiile provenite de la Neptun Deep ar fi aproape un sfert din totalul emisiilor României.

„Olanda a anunțat recent că va închide câmpul de gaze de la Groningen. În condițiile în care mai toată Europa se uită spre închidere, noi rămânem captivi în lumea aceasta a gazului și ne facem planuri cu gaze, fără să fie foarte clar ce și cum vom face cu ele peste zece ani”, adaugă Mândru.

Alte perspective

Luni, 29 aprilie, senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal declara, în cadrul unui eveniment organizat de Antena3, că gazele fosile reprezintă o investiție de viitor.

„Gazul natural este viitorul, adică trebuie să ne raportăm la cifrele mondiale și dacă ne uităm aici atent, producția la nivel mondial în 2019 a crescut cu 8,01%, iar consumul cu 6,94%. În 2020 am avut o scădere din cauza Covid-ului, după care 2021 a depășit anul 2019. Adică asta înseamnă că până la urmă lumea înțelege și industria și economiile sănătoase înțeleg faptul că trebuie să consume gaze naturale”, a precizat președintele Comisiei pentru energie din Senatul României.

O opinie similară are și Cristian Buşoi (PNL), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, care susține că tranziția verde este un subiect deschis.

„Cred că s-a schimbat deja percepția în ceea ce privește nevoia de a privi lucrurile mai echilibrat, cred că vom rămâne și în perioada următoare cu un focus puternic pe transformarea generată de Green Deal, de pactul verde european. Obiectivele anului 2030 sunt nişte obiective aflate deja în legislaţie. Ele trebuie duse la îndeplinire, pot fi rediscutate, tranziția poate fi rediscutată”, a declarat europarlamentarul.

Totuși, atât Uniunea Europeană, cât și România au ținte asumate pe termen lung privind dezvoltarea energiei regenerabile, în defavoarea combustibililor fosili, așa cum sunt cele amintite mai sus în articol.

„Documentația pentru Neptun Deep are peste 1.500 de pagini, în total. De aceea, îmi e greu să cred că un cetățean citește și poate să se opună unui astfel de proiect, când documentația este atât de stufoasă. Ce știm este că, din 2035, nu se va mai folosi în domeniul energiei gazul natural. Este un angajament, dar România are inclusiv dincolo de această dată gaze din Marea Neagră cu care nu prea este clar ce facem. Fiecare politician are propria opinie despre ce se va face cu aceste gaze, ceea ce semnalam și noi în raport”, apreciază Marian Mândră.

Într-un interviu acordat recent pentru HotNews, ministrul Burduja a recunoscut că România nu are un plan bine stabilit pentru ce va face cu gazele extrase din Marea Neagră, chiar dacă statul are prima opțiune în folosirea acestora.

În februarie, Greenpeace anunța că a chemat în instanță Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, OMV Petrom și Romgaz pentru a cere anularea planului urbanistic zonal care privește Neptun Deep, acuzând „nereguli grave în procesul de aprobare” a documentului. Primul termen a fost stabilit de Tribunalul București pentru 9 septembrie.

„La nivel politic, concurează mai multe agende. Până la a ajunge să fim considerați la nivel politic cu aceste argumente, mai trebuie să treacă timp. La nivel practic, Greenpeace are deja procese cu autoritățile și companiile pe Neptun Deep și pot să mai urmeze și altele, în funcție de ce se întâmplă cu autorizația de mediu. Această mențiune cu „amprenta negativă de carbon” nu va trece fără să fie penalizată de noi”, încheie Marian Mândru.

Neptun Deep este un proiect care va fi realizate de OMV Petrom, în parteneriat cu cote egale cu compania de stat Romgaz. Acest articol va fi actualizat pentru a include răspunsul OMV Petrom, când acesta va fi remis Ziare.com.

Strategia verde a europenilor în România nu are șanse reale fără foștii „mamuți” industriali. Cum poate energia regenerabilă să repună pe picioare un sector mort

Industria României reprezintă în prezent doar 17% din PIB, o scădere dramatică față de cei aproape 30% pe care îi genera în urmă cu un deceniu, conform unor estimări recente. Țara...

Ce se întâmplă cu prețurile gazelor și energiei electrice după liberalizare. ”Căutăm formula optimă de a continua sprijinirea populaţiei”

Romgaz face pași decisivi pentru a demara furnizarea de gaze pentru consumatorii casnici, anunță premierul Marcel Ciolacu în contextul expirării plafonărilor pentru prețurile gazelor și...