Nicolae Ceausescu si ordinul criminal din 4 iulie 1977 de sistare a oricaror consolidari ale cladirilor afectate de cutremur

La patru luni de la cutremurul din 1977 de la Bucuresti, intr-o sedinta de partid desfasurata pe 4 iulie, Nicolae Ceausescu sisteaza orice lucrari de consolidare a cladirilor afectate in urma dezastrului soldat cu pierderi de vieti omenesti si materiale.

Securitatea a mistificat adevarul istoric alimentand naratiunea, care rezista si astazi, a interesului dictatorului preocupat de siguranta cetatenilor si a cladirilor dupa cutremurul din 4 martie 1977. La un an dupa sedinta de partid la care a asistat, Gheorghe Ursu va trimite o scrisoare postului Radio Europa Libera in care il acuza pe Ceausescu de act criminal prin sistarea oricaror lucrari de consolidare punand in pericol vietile bucurestenilor.

Scrisoarea citita de Virgil Ierunca pe 4 si 5 martie 1979 la Radio Europa Libera va duce la anchetarea, arestarea si moartea lui Gheorghe Ursu. Securitatea va avea drept misiune sa pastreze secret detaliile sedintei de partid, precum si prevenirea oricaror scurgeri de informatii, dar si vigilenta sporita in ceea ce priveste "starea de spirit" a populatiei in legatura cu acest subiect.

(Sursa Fundatia Gheorghe Ursu)

La o distanta de 44 de ani de la cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter soldat cu peste 1500 de victime in Bucuresti, cu peste 11.000 de raniti la nivelul tarii si peste 35.000 de locuinte prabusite, problema consolidarilor cladirilor cu "bulina rosie" nu s-a rezolvat nici astazi. Nici in regimul lui Ceausescu, dar nici dupa 1989, guvernarile care s-au perindat la putere nu au rezolvat aceasta serioasa problema care pune sub semnul intrebarile vietilor locuitorilor Capitalei in cazul unui cutremur.

Semnalele de alarma trase de organizatiile non-guvernamentale, precum ReRise, prima organziatie din Romania dedicata reducerii riscului seismic, singurele care iau in serios problema consolidarilor cladirilor care prezinta risc, sunt tratate cu ignoranta de catre autoritati. Discursul oficial se construieste pe "vom face pe viitor", niciodata pe rezolvarea in prezent.

Cercetator acreditat CNSAS Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, este unul dintre cei mai constanti militanti ai aflarii adevarului si pedepsirii vinovatilor de moartea tatalui sau, dar si in legatura cu inconstienta autoritatilor care nu au rezolvat problema consolidarilor cladirilor cu grad sporit seismic atragand atentia asupra faptului ca "efectele pe termen lung sunt potential mult mai dezastruoase. Exista un inalt risc de pierdere a mii de vieti la un eventual nou cutremur. Multe dintre cladirile avariate la 4 martie 1977 sunt si astazi un pericol public, in special cele cu "bulina rosie".

Starea lor s-a agravat in acesti aproape 44 de ani, facand consolidarile de azi mult mai dificile si costisitoare. Deci exista si un efect economic pe termen lung. Astazi investitiile necesare sunt cu un ordin de magnitudine mai mari, si durata consolidarilor va fi proportional mai lunga. Iar asta sporeste inca si mai mult riscul de prabusire la viitorul seism. Locatarii a sute de blocuri din Bucuresti traiesc astazi efectiv cu o sabie a lui Damocles deasupra capului. Sau in apropierea unei bombe cu ceas. Nu stim exact la ce moment e setat acest ceas. Stim doar ca periodicitatea cutremurelor cu magnitudinea 7 din zona seismica Vrancea, care pot atinge cu usurinta Capitala, este estimata la 33 ani".

Securitatea supraveghea "starea de spirit" a locatarilor si inginerilor

Cat priveste ordinul lui Nicolae Ceausescu din 4 iulie 1977 de a opri consolidarile, efectele s-au resimtit imediat si anume in chiar lunile care au urmat. Andrei Ursu a precizat ca aceste efecte s-au resimtit odata cu "momentul indepartarii schelelor de sustinere, la blocurile avariate au avut loc noi prabusiri si ruperi de stalpi". Secreta sedinta care a avut loc pe 4 iulie 1977 s-a terminat cu deciziile foarte clare si dure luate de Nicolae Ceausescu. "Sedinta din 4 iulie 1977 a ramas o vreme cvasi secreta, si asta dintr-un motiv foarte simplu: Nicolae Ceausescu stia ca a fost o decizie nepopulara. Si Securitatea o stia. Informatorii si rezidentii politiei politice au luat pulsul miilor de locatari si al inginerilor. Stiau ca si unii si altii erau ingrijorati de starea blocurilor dupa sistarea subita a lucrarilor".

(Sursa CNSAS)

Dupa cutremur, asociatiile de locatari au dat primariile in judecata

Cu toate acestea, intelegand gravitatea situatiei, potrivit declaratiilor lui Ursu, "unele asociatii de locatari au dat in judecata primariile. Oamenii vazusera ca santierele s-au inchis doar cu tencuirea fisurilor, fara sa se fi consolidat stalpii de sustinere. Nu multi dintre ei chiar au crezut in legenda "tencuielilor antiseismice" lansata pentru a-i linisti. DSS (Directia Securitatii Statului) a avut din acel moment misiunea sa blocheze difuzarea oricaror informatii despre sedinta din 4 iulie 1977, si in general, despre gradul de periculozitate in care au ramas cladirile. Problema Securitatii nu a fost cum sa remedieze riscul pentru locatari, ci cum sa-l ascunda. Si sa ascunda rolul dictatorului in ordinul criminal".

Deciziile criminale ale lui Ceausescu puse in practica de nivelele inferioare de putere

Pentru a nu exista nicio urma "materiala" a ordinelor criminale ale lui Ceausescu, dictatorul a luat decizii verbale puse in practica de cei aflati in functii. "Din aceasta cauza nu exista, dupa stiinta mea, nici o lege sau document oficial de stopare a consolidarilor semnat de Ceausescu. Insa la CNSAS exista un mare numar de documente care atesteaza acea stopare. Principala institutie represiva a dictaturii a fost si cea care a alimentat in cel mai inalt grad cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu. Convingerea acestuia ca era "Cel Mai Iubit Fiu". Pe cale de consecinta, populatia nu trebuia sa stie ca el a fost autorul acelui ordin. Pe de alta parte, atunci cand apareau nemultumiri, Securitatea nu ii putea raporta Secretarului General ca aceste nemultumiri se datorau deciziilor lui", a precizat cercetatorul asociat Andrei Ursu.

(Sursa CNSAS)

Vinovatia transferata asupra sefilor locali

Rapoartele Securitatii consemneaza ca vinovatii problemelor ivite din cauza neconsolidarilor pe cei aflati in functii inferioare, la nivel local. Astfel, "din notele informative si rapoartele Directiilor de Securitate rezulta insa clar ca lucrarile s-au oprit brusc si ca inginerii si locatarii erau nemultumiti. Insa pentru a-i proteja inca o data imaginea, DSS a transferat vinovatia lui Ceausescu asupra unor unor sefi locali care au indeplinit cu servilism ordinul, printre care vicepresedintele Consiliului Capitalei ing. Iordache Nicolae si Inspectorul General in Constructii Georgescu Mircea. Rapoartele Securitatii ii mentioneaza doar pe acestia ca ar fi oprit consolidarile", declara Andrei Ursu.

Scrisoarea lui Gheorghe Ursu il lega direct pe Ceausescu de actul criminal de neconsolidare

Potrivit afirmatiilor lui Andrei Ursu, si dupa ani de cercetari ale arhivelor fostei Secritati aflate la CNSAS, singurul document prin care vina pentru oprirea consolidarilor este atribuita lui Nicolae Ceausescu este scrisoarea lui Gheorghe Ursu citita de Virgul Ierunca la Radio Europa Libera, in 1979. "Din cate stiu eu, singurul document din acea vreme care a dezvaluit ceea ce s-a intimplat in timpul sedintei din 4 iulie 1977 ("al doilea cutremur", cum l-a numit) a fost scrisoarea lui Gheorghe Ursu citita la Europa Libera pe 4-5 martie 1979. (http://gh-ursu.ong.ro/19790304-EmisiuneaPovesteaVorbeiEL-cutremur-GheorgheUrsu.pdf )".

Care au fost deciziile administrative legate de cutremur

In ceea ce priveste deciziile administrative legate de cutremur, Andrei Ursu afirma ca "In martie-mai 1977, directivele de expertizare a cladirilor avariate au trecut prin mai multe transformari. Stim din scrisoarea lui Gheorghe Ursu ca cei din comisiile de expertiza - ingineri cu experienta, profesori universitari, cercetatori in rezistenta betonului, etc - au examinat si clasificat cladirile dupa gradul de urgenta al interventiei, dupa importanta lor sociala (prioritate spitatelor, de pilda), dupa inaltime, etc.

S-au centralizat datele. Au rezultat un numar de 350 de cladiri necesitand consolidari in prima urgenta (dintre care 120 cu deschidere imediata a santierului si cu elaborarea normelor proiectului de consolidare paralel cu inceperea efectiva a lucrarii). Aproximativ 3000 de cladiri cu mai mult de 4 niveluri, necesitand consolidari de mai mica amploare, si mii de alte case - interventii minore. Nu s-a putut preconiza cladirilor vechi o asigurare antiseismica analoaga cu cea a cladirilor nou proiectete, ci doar capacitatea portanta de dinainte de cutremur. Asigurarea la un nou cutremur de o magnitudine similara urma intr-o faza ulterioara".

Ceausescu: "Sa se puna capat activitatii comisiilor! Nu se scoate din functiune niciun imobil!"

In ceea ce priveste sedinta la care Ceausescu a decis "verbal" ca nu se vor face consolidari, Andrei Ursu precizeaza ca "In luna mai deja se faceau presiuni din partea sefilor din inspectorul general de Stat si vicepresedintele Capitalei, Iordache, sa se reduca si aceste norme. In cursul lunii iunie devenise clar ca "tovarasul Ceausescu e nemultumit de felul cum merg consolidarile, si cere ca pana la 23 August sa fie gata totul".

A urmat apoi sedinta din 4 iulie. Ceausescu a ordonat explicit - dar, atentie, doar verbal - se "se puna capat activitatii comisiilor" de expertizare, sa nu se mai "scoata din functiune nici un imobil", "nici un magazin". Le-a spus pur si simplu ca "nu exista nicio justificare, ci pur si simplu o conceptie gresita a proiectantilor" cu privire la normele de lucru.

Le-a strigat: "Nu ne apucam sa facem ce nu s-a facut cu 40 de ani sau 50 de ani in urma! Tot felul de lucruri de domeniul romanelor de aventuri, cu expertize, incercari, echipe de specialisti... V-a pus pe voi careva sa masurati cum s-a construit acum 50 de ani? Numai niste oameni iresponsabili...Ce-i asta profesorii? Nu lor le-am dat ordinul sa punem ordine in capitala. Voi, activul de partid raspundeti de fiecare zid distrus. Intreaga gindire trebuie revizuita. Trebuie sa-i tragem la raspundere pe proiectanti". A incheiat cu o amenintare explicita: "Se opreste orisice echipa de verificare, am dat ordine la Militie si Procuratura sa-i bage la inchisoare"."

Ordinul lui Ceausescu a fost camuflat de Securitate

Ursu mai explica ca la aceea sedinta din 4 iulie, Ceausescu a fost foarte ferm si i-a amenintat pe toti sefii si proiectantii. "Faptul ca nu a vrut sa dea un ordin scris explica atat amenintarile, cat si faptul ca la sedinta a convocat nu numai sefii dar si toti proiectantii. Este evident ca pe de o parte, vroia sa se asigure ca toti ii vor urma, de frica, ordinul. Pe de alta parte, lipsa unui ordin scris demonstreaza ca intentiona ca ulterior, prin propaganda Securitatii, sa dea vina pe subalterni. Astfel, blocurile au ramas cu un risc de prabusiri fatale la urmatorul seism. Si acest lucru s-a facut tacit. Ordinul lui Ceausescu, si chiar riscul au fost cu grija camuflate de Securitate", a mai declarat Ursu.

Numele lui Ceausescu era inlocuit cu "Indrumatorul Principal", apelativul dat de DIE

"O alta decizie "administrativa" a fost ca, la indicatiile "Indrumatorului Principal" (dupa apelativul dat de DIE), sa se actioneze "pentru ca, in cadrul actiunii Solidaritatea" (adica din ajutoarele externe) sa se obtina "cat mai multe agregate si utilaje necesare organizarii acestui mare grup de constructii". De fapt, ajutoare care nu erau destinate, si nu au fost folosite la consolidari", a afirmat Ursu.

Obiectivul era Casa Poporului, nu consolidarile dupa cutremur

Motivul pentru care Ceausescu a sistat orice lucrari de consolidare era faptul ca fondurile trebuiau sa fie folosite pentru proiectul megalomanic al dictatorului, si anume Casa Poporului. "Inginerii au intuit motivul pentru care Ceausescu a sistat lucrarile. E vorba de obsesia lui de a-si construi faraonicul "Nou centru administrativ". Sau "Casa Poporului", si "Bulevardul Victoria Socialismului". In scrisoarea sa citita la Europa Libera, Gheorghe Ursu a explicat si aceasta deturnare criminala de resurse. Recent, analiza documentelor Securitatii si a stenogramelor sedintelor CPEx ofera o confirmare a continutului scrisorii. La numai trei saptamani dupa cutremur, dictatorul deschidea astfel sedinta CPEx din 30 martie 1977: "Sa stiti ca daca demolam tot Bucurestiul, va fi frumos"(!)", potrivit lui Ursu.

Locuintele nomenclaturistilor au fost consolidate

Cercetatorul asociat Andrei Ursu spune ca "Securitatea a primit atunci sarcina ca "preluarea tuturor materialelor ce vin in tara pe linia Solidaritatea, depozitarea si evidenta acestora sa se faca de catre Centrala". Adica, nu pentru consolidari, ci pentru Casa Poporului. Pe de alta parte, tot "adminsitrativ", nomenclatura de Partid si-a asigurat "cu exces" locuintele, dupa cum devoala Gheorghe Ursu in scrisoarea citita la Europa Libera:

"Incepand chiar din noaptea cutremurului, cladirile in care locuiau cei de sus, precum si sediile de partid, au avut soarta cu totul diferita de cea a cladirilor "civile". Cativa dintre cei mai buni ingineri si profesori au fost scosi din comisiile obisnuite pentru a examina locuintele celor mari, metru cu metru. S-au adus cele mai bune si mai eficiente utilaje, materiale, mesteri ingineri atat ai Gospodariei de Partid, cat si din alte parti si s-a trecut la consolidari imediate, totul supradimensionat, cu exces de otel si beton, fara nicio reticenta de ordin economic".

Securitatea si misiunea urmaririi inginerilor si locatarilor

Documentele Securitatii arata ca in urma acelei sedinte, Securitatea a urmarit atent reactiile inginerilor si pe locatarii care nu au fost de acord cu acel ordin. Din cate stiu, nu au existat si alte reactii publice, in afara de scrisoarea lui la Europa Libera. In scrisoare, Gheorghe Ursu precizeaza ca pentru cetatenii de rand, ordinul a fost urmat de catre sefii de Partid si din constructii la litera: "In seara aceleiasi zile s-au primit ordine de incetare a consolidarilor, facandu-se avize cu limitarea stricta a interventiei ingineresti, pentru ca pana la 23 august capitala sa fie curata, fara schele, proaspat varuita." Amenintarea lui Ceausescu cu inchisoarea a functionat. Sute de cladiri au ramas cu structura de rezistenta compromisa, putandu-se prabusi la un nou cutremur, cu riscul pierderii a mii de vieti omenesti".

Casa Poporului: in 7 ani, 20.000 de muncitori, 5000 soldati, "voluntari" si sute de victime

Cat priveste proiectul megalomanic al lui Ceausescu - Casa Poporului, Andrei Ursu spune ca "constructia trebuia sa fie din toate punctele de vedere glorioasa; o mareata realizarea demna de cel care a initiat-o. Victimele se pot doar estima, tinand cont ca au lucrat la ea, in conditii grele, timp de sapte ani, 20.000 muncitori, 5.000 soldati si un mare numar de "voluntari". Conform unor marturii ale fostilor lucratori pe santier, au exista victime; iar prin comparatie cu alte santiere de dimensiuni si conditii similare, numarul de victime estimat este de ordinul sutelor".

• Autostrada de 440 de kilometri care ar urma sa fie terminata pana in 2024. "Lucrarile ar trebui sa dureze doi ani in zona usoara"
• VIDEO Sotia criminalului de la Onesti a fost retinuta pentru 24 de ore. Femeia este acuzata de complicitate la lipsire de libertate
• Parlamentar PNL, despre deputatul PSD Daniel Ghita, fost luptator K1: Avem un Sosoc si in Camera Deputatilor! Cand nu doarme, face circ!
• Povestea impresionanta a lui Adrian Krainer, profesorul care a gasit leac contra unei boli mortale. Are origini romane si e printre favoritii la premiul Nobel
• VIDEO Imagini spectaculoase cu lotul 1 al autostrazii Pitesti-Sibiu. "Constructorul austriac Porr avanseaza intr-un ritm sustinut"

Interzicerea închirierii locuințelor în blocurile cu bulină. Expert: "Sunt multe clădiri la fel de vulnerabile"

Pregătirea României și a Capitalei pentru următorul mare cutremur a intrat pe agenda publică în 2024. Miercuri, 10 aprilie, edilul Nicușor Dan a anunțat un proiect pilot de evaluare rapidă...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...