Ziare.com

Cum deghiza fosta Securitate "dizidenta" in infractiuni de drept comun. Tudor Postelnicu: "Sa-i gasim ca borfasi, sa actionam cu militia"

de Daniela Ratiu, Senior Editor
Vineri, 15 Ianuarie 2021, ora 00:01

   

Cum deghiza fosta Securitate "dizidenta" in infractiuni de drept comun. Tudor Postelnicu: "Sa-i gasim ca borfasi, sa actionam cu militia"
In 1975, Nicolae Ceausescu semna Actul Final de la Helsinki prin care se angaja ca
Romania sa respecte drepturile omului.

Obsesia lui Nicolae Ceausescu era imaginea internationala, in vreme ce, pe plan intern, cu ajutorul Securitatii, bratul de fier al PCR, dictatorul exercita controlul total al populatiei.

Sistemul de control al populatiei exercitat de catre structurile Securitatii prevedea "prevenirea" oricarei forme de opozitie, "neutralizarea" oricarei forme de proteste sau de organizare. Aceasta "anihilare" se realiza atat asupra "obiectivului", cat si asupra anturajului acestuia, prin metoda "destramarii anturajului". Toate aceste actiuni de control, profund nedemocratice in conditiile in care Ceausescu semnase Actul Final de la Helsinki, erau "deghizate" pentru ca anihilarea oricarei forme de dizidenta sa nu devina un subiect in presa internationala.

Andrei Ursu, cercetator asociat CNSAS, arata intr-un studiu "Discernamantul politic si juridic al Securitatii. Deghizarile represiunii in timpul regimului Ceausescu", publicat in Noua Revista de drepturile omului, bazandu-se pe documente, ca toate aceste forme si metode de control isi avea ca scop camuflarea represiunii si deghizarea opresiunii, astfel incat orice forma de dizidenta sa fie anihilata, dar si "transformata" intr-o infractiune de drept comun. De aici era doar un pas pana la compromiterea sociala a "obiectivului", si chiar anihilarea fizica a acestuia, cum s-a intamplat in cazul dizidentului Gheorghe Ursu.

Codul semantic al Securitatii arata gradul de indoctrinare a politiei politice sub Ceausescu



Astfel, Directia Securitatii Statului (DSS) traseaza planuri de masuri ale directiilor centrale ale Securitatii, si care, asa cum scrie Andrei Ursu, "s-au axat in principal pe stoparea fluxului scrisorilor si stirilor catre si dinspre Europa Libera si alte posturi de radio "reactionare", stiri care "defaimau" "situatia din tara", "maretele realizari ale Romaniei" sau "unele persoane cu functii inalte in Partid si Stat". Se remarca in acest cod semantic al Securitatii doua aspecte graitoare pentru gradul de indoctrinare a politiei politice sub Nicolae Ceausescu.



Pe de o parte, interdictia de a se mentiona numele acestuia, la fel ca in cazul unei divinitati, in contextul "defaimarii". Pe de alta parte, substituirea referintelor la politica nefasta a acestuia cu "maretele realizari" ale "societatii noastre socialiste". Se stie de altfel ca pana in ultima clipa (a se vedea stenogramele CPEx din decembrie 1989), Ceausescu a refuzat sa accepte ca el era tinta urii poporului si a Revolutiei, punandu-le pe seama unor "huligani" aflati in "slujba agenturilor straine" care voiau sa "distruga realizarile poporului roman" sau "integritatea teritoriala a tarii"".

Bazele muncii de securitate, manual "strict secret", co-autor Iulian Vlad



Conceptul-cheie al "deghizarii" regimului opresiv era "discernamantul politic si juridic", concept, dar si nume de cod, apare, potrivit studiului lui Andrei Ursu, "inca din 1970 in manualul strict secret Bazele muncii de securitate. Volumul este co-autorat de Iulian Vlad, pe atunci colonel, cel care urma sa devina seful pana la capat al Securitatii ceausiste si sa participe direct la represiunea sangeroasa de la Revolutie, pentru care a fost condamnat (si apoi gratiat intr-un mod suspect de Ion Iliescu).



(Declaratia lui Alexandru Olaru la procesul "Gheorghe Ursu" de la Curtea de Apel Bucuresti,
30 mai 2018)

Manualul, "primul de acest gen", era considerat "un instrument eficient in indeplinirea sarcinilor de serviciu", conceput, "asa cum sublinia tovarasul Nicolae Ceausescu", pe baza "sarcinilor de partid" si a "prevederilor legilor Republicii Socialiste Romania". Nu se putea pune deci problema ca un ofiter care aplica litera manualului ar fi putut comite ceva ilegal, pentru care sa fie tras la raspundere. Manualul statueaza ca "principala preocupare a organelor securitatii o constituie prevenirea oricarei actiuni de natura sa puna in pericol securitatea statului", actiuni ce includeau "acte ostile oranduirii noastre sociale si de stat"".



Metodele de control erau, scrie Andrei Ursu in studiul citat, ""Neutralizarea" se realiza prin "combinatii informative", prin "patrunderea secreta in locuinta unui element urmarit", prin "recrutarea informatorilor din anturaj" si "infiltrarea de informatori in anturaj", prin "filaj", "dezinformarea celui urmarit", "controlul scrierilor ascunse", "tehnica operativa" (ascultarea telefoanelor, citirea scrisorilor, instalarea de microfoane etc.), "urmarirea informativa", "influentarea pozitiva" (adica amenintari), "actiuni de dezinformare" in anturaj si "compromiterea si izolarea elementelor principale", "legende" (diseminarea de informatii false, dar verosimile, cu privire la "obiectiv"), "crearea de disensiuni intre elementele urmarite si destramarea anturajelor lor", "avertizarea celui urmarit", crearea "convingerii" persoanelor urmarite ca "descoperirea activitatii lor se datoreste vigilentei unor oameni cinstiti cu care au venit in contact" (deci nu informatorilor sau a tradarii membrilor anturajului); in ultima instanta, persoana urmarita putea fi retinuta "de catre alte organe (de militie (sub..m.), de graniceri etc.) sau sub acoperirea acestora (subl.m.)".

Urmaritii puteau deveni informatori sau ramaneau "ostili"



Cercetatorul asociat CNSAS Andrei Ursu arata ca, odata intrati sub lupa Securitatii, "obiectivele" puteau deveni informatori sau sa ramana "ostili", in functie de cum considera Securitatea, daca avea sau nu "potential". "Securitatea era chemata sa puna in balanta potentialul ca, in functie de "reactiile obiectivului", "acesta sa coopereze", eventual sa fie "inclus in reteaua informativa" (caz in care nu se mai continua urmarirea informativa sau penala) sau sa ramana "ostil", situatie cand erau necesare "masuri ferme" de "neutralizare".
Aceste masuri trebuiau aplicate "cu maximum de orientare si discernamant (subl.m.), pentru ca sa nu se dea in nici un mod prilej de creare a unor false probleme, de exagerari, care sa prolifereze, sa fie preluate in exterior si folosite in scopuri ostile (subl.m.)". In acest sens, "masurile de prevenire erau mai intens orientate spre cele de influentare sau de interventie realizate prin intermediul altor organe", respectiv, "de regula, sub acoperirea organelor de militie (subl.m.)", arata Andrei Ursu.




Orice forma de protest trebuia prevenita si anihilata



Obiectivul Securitatii era anhilarea oricarei forme de protest si care se realiza, arata Andrei Ursu, "prin "Punerea in dezbatere colectiva prin inspaimantarea colegilor de la locul de munca al "obiectivului", Metodologia avertizarii care prevedea ca atunci cand "faptele puteau face obiectul publicitatii" si se aprecia ca actiunea va avea "efect educativ", avertizarea urma sa se faca "si in prezenta altor persoane (pana la 3-5) cu autoritate si influenta asupra celor in cauza".



(Folosirea Militiei pentru instrumentarea infractiunilor de drept comun)

Pentru "sporirea fermitatii in vederea descurajarii, dezvoltarea opiniei de masa impotriva faptelor comise" (subl.m. - adica insuflarea fricii in populatie), conducerea Directiei Securitatii Statului (DSS), prin Iulian Vlad, Nicolae Plesita si Tudor Postelnicu, cereau "sa se foloseasca mai intens metodele avertizarii si punerii in discutia colectivelor de oameni ai muncii". Prin destramarea de anturaje, Securitatea punea accent pe "compromiterea si izolarea elementelor care initiaza asemenea anturaje". Se urmarea "prevenirea constituirii de anturaje cu preocupari ostile", si anume cand acestea "se afla doar in stadiu initial de constituire"".


Securistii erau raspunzatori pentru orice forma de protest



Mai mult, insasi lucratorii Securitatii erau conditionati si raspunzatori de orice forma de protest, astfel ca, asa cum arata Andrei Ursu, inca dn 1978, "pe baza indicatiilor Comandantului nostru suprem, Conducerea Departamentului securitatii statului" a ordonat sa se ia "toate masurile ce se impun pentru cunoasterea si prevenirea, cu promptitudine, a activitatii acelora care duc actiuni ostile si se dedau la orice fapte antisociale sub influenta propagandei din exterior". Ca intr-o stare de asediu, securistii erau conditionati pentru prevenirea oricarei forme de protest. Astfel, "fiecare lucrator" de Securitate si "sefii nemijlociti ai acestora" se faceau "raspunzatori de orice actiune protestatara, de strada, indiferent de natura sau scopul urmarit"".

Deghizarea anchetelor politice in cazuri de drept comun



Intreg mecanismul era gandit astfel incat toate aceste metode se "desavarseau" in deghizarea chiar si a minimei dizidente in cazuri de drept comun. In studiul sau, Andrei Ursu scrie ca "Citind atent ordinele conducerii DSS, planurile de masuri ale directiilor centrale, articolele "strict secrete" din revista Securitatea, prelucrarile cu securitatile judetene si unele dosare "problema", descoperim ca sensul conceptului de "discernamant politic si juridic" devenise, la sfarsitul anilor '70, acela de travestire a represiunii in acuzatii fabricate de Securitate cu titulatura de infractiuni de drept comun, "sub acoperirea altor organe", cu precadere ale militiei si procuraturii. Se evita astfel eticheta de "disident", ancheta politica, "publicitatea" in afara si, in consecinta, reactiile de la "Europa Libera", ale organizatiilor pentru drepturile omului si ale guvernelor occidentale".

"Renuntand la masurile timide si de suprafata si actionand cu toata fermitatea"



Se ajungea la aceasta ""deghizare in infractiuni de drept comun" atunci cand "obiectivul" nu se lasa "influentat pozitiv" nici in urma avertizarii (prin intimidare, amenintari) si exista potentialul de a deveni cunoscut, ancheta sa fie deturnata intr-o invinuire de drept comun: furt, delapidare, viol etc. sau intr-un caz de boala psihica. Aceeasi "metodica" se aplica si atunci cand, in timpul anchetei in stare de libertate, "elementul ostil" nu colabora, aparand astfel necesitatea anchetarii sale in detentie, cu mijloace "specifice", "renuntand la masurile timide si de suprafata si actionand cu toata fermitatea" pentru "lamurirea tuturor legaturilor" respectivului. Era evident vorba de a obtine de la acesta, prin tortura, declaratii "de interes informativ-operativ" impotriva altor "elemente ostile" din anturajul sau", precizeaza Ursu in studiul citat.

Avantajele transformarii intr-un caz de drept comun



Compromiterea opozantului regimului era "beneficiul" major al regimului opresiv. Instrumentarea "dizidentei" in infractiuni de drept comun, in fabricarea unui dosar penal si trimiterea in judecata, condamnarea, regimul de detentie, aducea cu sine compromiterea sociala, dar si "destramarea anturajului", anhilarea actiunilor de dizidenta. Mai mult, cazurile de dizidenta devenind "de drept comun", riscul de a ajunge subiecte de presa internationala, difuzate prin intermediul Radio Europa Libera, scadea. Imaginea internationala fiind una din obsesiile lui Nicolae Ceausescu.

"Un alt beneficiu al aceste "deghizari" era si faptul ca Ceausescu s-a bucurat pana in 1987 de clauza natiunii celei mai favorizate. "Guvernul american conditiona acordarea clauzei de respectarea drepturilor omului. In 1987, Congresul SUA a votat sa retraga Romaniei clauza, tocmai datorita informatiilor despre prigoana politica orchestrata de regimul Ceausescu, prigoana care a ajuns in sfarsit la cunostinta unor senatori americani. Se stie ca metoda de mascare a disidentei in "alte fapte" s-a aplicat cel putin in cazurile lui Vasile Paraschiv ("afectiuni psihiatrice"), Gheorghe Ursu ("operatiuni cu valuta"), muncitorilor care s-au revoltat la Brasov in 1987 ("vandalism") si partial grupului Petre Mihai
Bacanu (alte invinuiri)", scrie Andrei Ursu in studiul citat.

Codificarea deghizarii in "discernamant politic si juridic"



"Anchetarea opozantilor sub pretexte de drept comun era evident ilegala chiar si pentru
"legalitatea socialista" a dictatorului Ceausescu. In consecinta, promovarea ei s-a facut initial intr-un mod voalat, codificat. Anumiti termeni aveau roluri speciale: "discernamantul politic si juridic", dupa cum s-a mai aratat, era invocat pentru a sugera folosirea altor invinuiri decat cele politice. Termenul "anumite implicatii" se referea la un scandal international. Inscrisuri "interpretabile" sau "dusmanoase", actiuni "ostile", atitudini "necorespunzatoare", fapte "antisociale", "anarhice", elemente "turbulente", "stiri tendentioase la adresa Romaniei si a conducerii de partid si de stat" erau tot atatea sintagme eufemistice ce desemnau contestarea regimului Ceausescu, iar "cautarea de informatii" cu privire la "infractiuni de drept comun" insemna de fapt fabricarea acestor acuzatii", arata Andrei Ursu.

Planul de masuri pentru neutralizarea actiunilor dusmanoase



Directia de Securitate a Statului, la sfarsitul anilor '70, intocmeste "Planul de masuri pentru intensificarea activitatii de cunoastere, prevenire si neutralizare a actiunilor dusmanoase initiate de fosti condamnati pentru infractiuni contra securitatii statului", semnat de Iulian Vlad (seful Securitatii interne) si Nicolae Plesita (DIE), aprobat de ministrul de Interne Tudor Postelnicu.

Ordinele erau explicite, dupa cum scrie Andrei Ursu, si anume "In vederea cunoasterii oricaror incercari de activitate dusmanoasa", pentru "sporirea fermitatii in vederea descurajarii", "se vor aplica in scop preventiv (...) informatiile referitoare la fapte infractionale de competenta organelor de militie, ori comportari imorale, in vederea compromiterii si izolarii (subl.m.)" opozantilor regimului. Aceste ordine erau aplicate de toate directiile de securitate, centrale si judetene. De exemplu, dintr-un raport al Directiei I aflam ca 'Pentru sporirea eficientei muncii preventive, s-au avut in vedere si faptele savarsite de catre elementele dusmanoase, date in competenta militiei (subl.m.)'".

Tudor Postelnicu: "Sa-i gasim ca borfasi, ca hoti, sa actionam cu militia"



In anul 1980, una din preocuparile majore ale Securitatii a fost, ca si in alti ani, dupa cum precizeaza Andrei Ursu, "prevenirea, descoperirea si lichidarea actiunilor de redactare si difuzare a unor inscrisuri cu continut dusmanos" sub "influenta nociva a postului de radio << Europa Libera >> " si 'actiunile turbulente, carora incercau sa le dea o tenta politica, cu scopul de a expune oranduirea noastra socialista denigrarii din exterior'".



Fata de acestia "s-a actionat cu mai multa operativitate, prin masuri mai ofensive (...) atat prin masuri cu caracter penal, cat si prin masuri diversificate de prevenire"; prin desemnarea unora din autori ca "bolnavi psihic" fata de care "s-a actionat prin obligarea la tratament medical (...) si internarea medicala a celor periculosi"; in sfarsit, "s-a actionat cu bune rezultate, impreuna cu organele de militie, pentru neutralizarea unor astfel de actiuni prin sanctiuni de drept comun (subl.m.)"".

Mai mult, Ursu precizeaza ca, in nota securitatii judetene Bacau mentionata, seful Securitatii la acea data, Tudor Postelnicu, "le-a trasat urmatoarea sarcina sefilor de securitati judetene: "Sa-i gasim ca borfasi, ca hoti (subl.m.), sa actionam cu militia, cu alte organe din statul nostru si sa nu facem din aceasta o chestiune politica care, ulterior, sa aiba implicatii asupra intereselor romanesti peste hotare".

Alexandru Olaru, maior de Securitate, avansat de Ion Iliescu, dupa Revolutie, general SRI

Andrei Ursu citeaza la randul sau un articolul strict secret "Modalitati de sporire a contributiei organelor de cercetare penala la rezolvarea unor sarcini operative de securitate", in care "fostul maior de Securitate din Directia a VI-a cercetari penale, Alexandru Olaru (ajuns general SRI dupa Revolutie), ofera cheia avantajului "informativ-operativ" al camuflarii anchetelor penale sub acoperirea militiei. Folosirea anchetelor penale pentru rezolvarea "cu mai multa eficienta" a unor sarcini operative de securitate facea parte din programele de masuri ale Departamentului Securitatii Statului adoptate in ultimii ani ai comunismului.



Sa amintim aici ca prin "sarcini operative" se intelegea obtinerea de date care priveau alte persoane decat cele anchetate si care puteau fi exploatate de alte directii ale Securitatii decat Directia a VI-a, respectiv Directiile I-V, care efectuau monitorizarea populatiei Romaniei pentru a preintampina "manifestari ostile", "diversioniste", "anarhice" sau "teroriste", "coagularea de grupari contestatare" etc., in toate sferele de activitate (Directia I: arta-cultura, presa, culte, sport, legaturi cu "Europa Libera"; Directia a II-a: economie etc.). Conducerea DSS cerea deci Directiei a VI-a "sa-si aduca o contributie mai mare, in forme si modalitati specifice, la rezolvarea tuturor sarcinilor ce revin securitatii statului"".

Citeste si https://ziare.com/stiri/magistrati/probele-ignorate-de-magistratul-care-i-a-achitat-pe-ofiterii-de-securitate-parvulescu-si-hodis-judecati-pentru-moartea-inginerului-gheorghe-ursu-1617381

Cazul Gheorghe Ursu - emblematic pentru deghizarea represiunii



"In anul 1985, seful Directiei a VI-a (cercetari penale) a Securitatii, colonelul Vasile
Gheorghe, le cerea anchetatorilor ca "in cazurile cu autori de inscrisuri" sa se "insiste pentru a se stabili anturajul faptuitorului si conceptiile politice ale componentilor acestuia, instigatorii sau complicii la astfel de actiuni". Este exact ceea ce au incercat anchetatorii Directiei a VI-a, Marin Pirvulescu si Vasile Hodis sa obtina de la inginerul Gheorghe Ursu, dupa cum rezulta din dosarul sau penal. Acuzatiile initiale impotriva acestuia au fost prezentate de Vasile Gheorghe lui Iulian Vlad la inceputul anului 1985:



- "in anii 1978 si 1981, (...) a furnizat postului de radio autointitulat "Europa Libera"
2 materiale in care a comentat de pe pozitii dusmanoase masurile luate de partid in domeniul
constructiilor din Romania, care au facut obiectul mai multor emisiuni (...);
- tine, in vederea publicarii, un jurnal in care, pe parcursul timpului, a facut numeroase
consemnari ce denigreaza realitatile din tara noastra, politica interna si externa a statului
roman, inserand si comentarii dusmanoase din emisiunile postului de radio autointitulat
<< Europa Libera >> . Insemnarile mai contin si grave manifestari de calomniere si defaimare a conducerii de partid si de stat (...);

Pentru ca inginerul Ursu refuza sa "coopereze" in ancheta in stare de libertate ["Refuz sa
scriu in declaratii numele prietenilor (...)", seful Securitatii interne Iulian Vlad i-a cerut explicit lui Vasile Gheorghe, in nota "personala" din 1985 catre Seful Directiei a VI-a: "Unde si in ce mod au proliferat actiunile celui in cauza? (...) De ce nu s-au aprofundat pana acum legaturile in randul scriitorilor? Despre ce este vorba mai concret?"".

Mistificarea adevarului dupa 1989



Una dintre mistificarile Securitatii dupa 1989 a fost aceea ca nu a existat dizidenta, iar Securitatea facea un serviciu "patriotic", pe linia sigurantei nationale. Naratiunile sunt rostogolite in spatiul public chiar si in prezent, la peste 31 de ani de la caderea regimului lui Nicolae Ceausescu. Schizofrenia in care functiona si actiona Securitatea, controland total populatia, instrumentand frica, anihiland orice forma de proteste, destramand anturaje, compromitand social persoane, pe de o parte, iar, pe de alta parte, intretinandu-i iluzia lui Nicolae Ceausescu ca este cel mai "Iubit Fiu al poporului".

Deghizarea represiunii in infractiuni de drept comun a insemnat anihilarea sociala, chiar fizica, a celor care s-au opus regimului dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. Dizidenti precum Gheorghe Ursu, care a platit cu viata, sau Doina Cornea, Dumitru Iuga, Petre Mihai Bacanu, mai cunoscuti opiniei publice, se alatura pe o lista cu mii si mii de dizidenti ale caror dosare "politice" au fost transformate in dosare penale pentru infractiuni de drept comun. Mai multe nume puteti gasi consultand site-ul Fundatiei Gheorghe Ursu.

Doina Cornea a realizat, in 1980, un volum fabricat manual, distribuit prin retele de prieteni, "Incercarea labirintului". A difuzat texte si proteste prin intermediul Radio Europa Libera. In 1983, a fost destituita de la Universitate. Anchetata, interogata, batuta, amenintata, urmarita permanent. In semn de solidaritate cu muncitorii din Brasov, protestul din 15 noiembrie 1987, Doina Cornea, impreuna cu fiul ei, Leontin Horatiu Iuhas, a raspandit 160 de manifeste de solidaritate.

Dumitru Iuga, "Iorga" pentru Securitate, asa cum a fost botezat fostul disident in dosarul de urmarire care i s-a deschis in 8 iunie 1983, a intrat in vizorul organelor statului dupa ce a fondat un sindicat clandestin, Miscarea pentru Libertate si Dreptate Sociala din Romania. A fost arestat in ianuarie 1984, condamnat de Tribunalul Bucuresti la 12 ani de inchisoare. A iesit din puscarie in 9 septembrie 1989.

https://ziare.com/stiri/comunism/ziaristul-petre-mihai-bacanu-s-a-intalnit-in-sala-de-judecata-cu-unul-dintre-tortionarii-sai-m-a-scos-din-celula-si-m-a-batut-1555240
Petre Mihai Bacanu. In anul 1988 este arestat si intemnitat, fiind invinuit ca pregatea editarea unui ziar clandestin, intitulat "Romania", chiar inainte de tiparirea primului numar. Un al ziar clandestin, "Luneta" a fost publicat de jurnalistul Hurduc. Eliberat la 22 decembrie 1989, devine primul director al ziarului "Romania Libera".
http://gh-ursu.ong.ro/situatiaPremisa.html

Citeste si https://ziare.com/stiri/comunism/ziaristul-petre-mihai-bacanu-s-a-intalnit-in-sala-de-judecata-cu-unul-dintre-tortionarii-sai-m-a-scos-din-celula-si-m-a-batut-1555240
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6789 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
13 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

nici o fosta

e aceeasi, cosmetizata.
atat ca nu mai omoara direct, ci aproape exclusiv prin jaf.

crapa-v-ar mamele si tatii si nevestele si copiii asa cum crapam noi "sobolanii"

 

Foarte simplu

Sunt pasaje din istoria de aur a mafiei PSD !
Multi mafioti PSD suspina inca dupa acele vremuri !

 

Suna familiar

Cam așa procedează și progresiștii. Doar au aceleași rădăcini ideologice.

 

Progressisti au fost/sunt "idotii utili" ai lui Biden

Circul cu impeachmentul lui Trump este sa-i linisteasca pe "progresiști" (sa taca la ceea ce va urma). Ce va urma, se vede in lista lui Biden, aceeași neoconservatori interventionisti din echipa Obama. Va urma aceasi politică in interior (tiparire de bani) si exterior (interventii militare). Singura noutate este că in echipa a intrat "BigTech" care va ajuta la limitarea libertății cetățeanului pentru ca niciodată sa nu mai vina la putere unul din afara cercului lor, ca Trump.

Nu m-as mira ca pană la sfarsitul mandatului Biden, sa nu-i bage și la răcoare pe unii progresiști... atenti Teddy62

Come in, man chiar ați crezut ca vine socialismul! Cititi-l pe Ron Paul (un om care cunoaște f. bine DC-ul). Apropo, l-au sanctionat si pe el pe Twitter. http://www.ronpaulinstitute.org/

Decat un mincinos patologic ca Trump

prefer de 10 ori mai mult ceea ce tu numești "cercul lor".
Nu contează de unde e (din interior sau exterior), contează cum e.
E suficient sa te uiți la cele doua familii (Trump, respectiv Biden) ca sa ințelegi diferența enorma.
Trump, ca și copiii lui, s-a născut intr-o casa cu zeci de camere și a cunoscut toată viata doar luxul, crede ca totul i se cuvine și ca toți trebuie sa facă totul pentru el, eventual să-și sacrifice chiar viata, asa cum au și făcut cațiva dintre suporterii lui fanatici.
Pe de alta parte Biden e un om care a cunoscut dificultățile vieții, a pierdut o soție și doi copii, a trăit momente foarte dificile, nu a trăit in lux, o buna parte a carierei de politician a făcut naveta cu trenul, nu cu avioane de lux ca Trump.
Fiecare are dreptul sa se simtă reprezentat de oricare dintre cei doi, dar lumea a ales, au fost cu 7 milioane mai multi oameni care l-au votat pe Biden. Nici chiar Liviu Dragnea n-ar fi avut probabil tupeul sa pretindă, fără nicio proba, ca alegerile au fost fraudate, și sa mai susțină asta și dupa ce a pierdut 60 de procese in justiție.
Ce sa mai vorbim de faptul ca singura tentativa de frauda cunoscuta a fost făcută chiar de Trump, cand l-a sunat pe secretatul general al Georgiei ca sa facă presiuni asupra lui pentru a-i "găsi" 11 780 de voturi.
Orice analogie intre democrații americani (progresiști sau nu) și vechile regimuri asa zis "comuniste", ce au folosit socialismul ca pretext pentru dictatura și represiune, e de-a dreptul ridicola. Am impresia ca nu ai ințeles (manipulat poate chiar de către propaganda regimului de atunci, daca ai cunoscut acel regim, asa cum l-am cunoscut eu) ca de fapt caracteristica fundamentala a acelor regimuri nu era faptul ca erau socialiste (cel puțin asa se pretindeau a fi) ci faptul ca erau dictatoriale, represive (aspecte de la care aveau tot interesul sa distragă atenția, vorbind despre "socialism"), adică nici cea mai mica legătură cu un sistem democratic, cum rămane fără indoială sistemul american, de-asta tentativa lui Trmup de a schimba rezultatul n-a avut din start nicio șansă, decat poate doar in mintea lui și poate in mințile unora dintre suporterii lui fanatici.
Socialismul, ca și capitalismul, nu e in niciun fel legat de dictatura și represiune, decat poate doar in mintea unora ce nu au priceput adevărata natura a regimurilor totalitare (nazist, fascist, comunist, islamist etc), regimuri ce au folosit sau folosesc incă anumite ideologii ca pretext pentru dictatura și represiune, socialismul nefiind singura ideologie folosita in astfel de scopuri de astfel de regimuri.

cezare, vai de casa ta

nu ti-ar cumpara-o nici macar un investitor iranian, n-are toate tiglele

Ce puteam sa te astepti de la unul cu patru clase din Scornicesti?

Care ii mai fac apologia si-l plang ,e pacat ca iliescu cu comunsitii lui toti spalati si deveniti fsnisti=psdisti si securitatea de care s-a folosit din plin n-au fost epurati sau cel putin judecati ! Cea mai mare "grozavie" a fost ca fosta securitate sa fie trecuta total in randul jandarmeriei fara sa fie epurata. Numai in Romania se putea face asa ceva ,pt ca ilici si ai lui cu totii sunt bagati pana in gat la crimele de la pseudo-revolutie si minderiade, apoi 10 August 2018 jandarmeria si psdul !!!!

 

E clar ca zecile de mii de persoane

care au făcut posibila funcționarea acestui imens aparat de represiune nu s-au evaporat dupa 89, multe dintre ele au acționat in diferite feluri de-atunci și unele acționează incă și acum pentru destabilizarea pe cat posibil a societății actuale, ca și un mijloc de răzbunare impotriva majorității romanilor, care au dat jos regimul care le aducea acestor persoane atat de multe privilegii.
Printre altele unii dintre ei sunt foarte activi chiar pe astfel de situri, făcand propaganda anti romanească și pro rusa, regimul Putin fiind un regim perceput de ei, pe buna dreptate, ca avand incă multe caracteristici ale fostelor regimuri represive est europene, fiind in plus moștenitorul fostei URSS, care instaurase cu forța si la noi regimul care le-a adus lor privilegiile. Regimul Putin fabrica de exemplu frecvent acuzații de drept comun la adresa opozanților politici, cazul Navalnii fiind doar cel mai cunoscut din foarte multe altele.
Acestor reziduuri ale vechiului regim evident ca nu le pica deloc bine situația actuala a Romaniei, membra a UE și a NATO, adică exact a unor alianțe ce erau considerate principalii dușmani ai fostului regim. Desi ei știu ca au pierdut demult speranța revenirii la un regim ca cel dinainte, fac tot ce pot pentru a incerca sa ne convingă și probabil sa se convingă in primul rand pe ei inșiși ca de fapt nu e mare diferență intre acum și inainte, ba chiar ca era mai bine inainte. Reziduurile dispar greu, dar devin incet incet insignifiante. Cu siguranță nu e vorba de toți membrii vechiului aparat represiv, probabil ca unii dintre ei nu fac asa ceva acum, dar cred ca e totuși vorba de multi dintre ei. Pentru multi dintre eu e probabil greu de acceptat o asemenea schimbare de situație și pierderea privilegiilor, deși multi dintre ei nici n-au pierdut mare lucru, dupa revoluție multi dintre ei (ce se pretindeau mari comuniști pe-atunci) au devenit chiar unii dintre cei mai prosperi capitaliști. De fapt imensa lor majoritate n-au crezut niciodată in ideologia fostului regim, s-au folosit de ea doar ca mijloc de a avea acces la privilegii la care altfel nu putea avea acces. Niste personaje ale trecutului, care dispar incet incet, dar multe dintre mentalitățile lor dispar totuși mai greu din societate, nu dispar neapărat odată cu ei.

 

sorry man....

bati campii rau de tot.
ce treaba are putin si navalnii cu revolutia din romania.
referitor la comentariile care nu sunt in linie cu judecata ta ...inghite-le!
de aia a fost 'revolutie' sa avem libertatea de exprimare nu sa cantam acelasi cantec patriotic ca pe vremea comunistilor.
cat priveste diferenta intre romania de acum si cea inainte de '89 ce vrei dovada mai buna ca cei 4-5 milioane de romani care va arata middle figer din vest.
poate analizezi pentru audienta situatia copiilor abandonati de parinti plecati pribegi prin UE, rata analfabetismului in romania ,sistemul medical , economia etc.
cum sa nu iubesc democratia puteam pune intrebarile aste comunistilor?

Draga domn,

Daca inainte de 89 lumea ar fi avut dreptul sa părăsească tara ca acum, adică fără niciun risc, atunci n-ar fi fost doar vreo 4-5 milioane, ci vreo 10-12 milioane probabil. Nici nu are sens a compara cu ceva un regim care interzice cetățenilor părăsirea tarii, ce vrei ca dovada mai clara despre cat de bine era pe-atunci? Eu am trăit pe-atunci și știu foarte bine cum era, ca și tine dealtfel, dar probabil ca nu eram de aceeași parte a baricadei.
Sigur ca in mare parte de-asta am răsturnat vechiul regim, pentru ca oricine să-și poată exprima liber opinia, eu nu spun in niciun fel ca exprimarea opiniilor ar trebui limitata, decat eventual in cazuri extreme, de incitare la violenta sau la ura, ceea ce nu e totuși cazul aici. Dar am și eu dreptul sa caut explicații la faptul ca exista in continuare multi oameni aici care tot incearcă sa ne convingă ca Romania e intr-o situație atat de proasta incat era mai bine chiar și inainte de 89.
Făcand abstracție de faptul ca situația intregii Europe de Est e cu mult mai buna acum decat inainte de 89, pentru simplul motiv ca acum aceste tari sunt libere de dictatura, represiune și de regimurile impuse dupa război de la Moscova, e-adevărat ca relativ la alte tari europene suntem incă din multe puncte de vedere la coada UE, dar inainte de 89 eram chiar mai rău, eram la coada intregii Europe, nu cred ca inainte de 89 era o alta tara, chiar și in interiorul lagărului "comunist", in afara poate de Albania, care sa fi fost intr-o situație mai proasta.
Sigur ca totu-i relativ, ne-am dori evident sa fie mai bine, dar punand lucrurile in perspectiva, in ce alta perioada din istoria ei a stat Romania mai bine? Relativ la celelalte tari europene, poate doar prin perioada interbelica, prin 1938. Faptul ca nu stam mai bine acum se datorează in foarte mare măsură vechiului regim, nu e o intamplare faptul ca Europa de Est e in general in urma restului Europei, ceea ce nu prea era cazul inainte de război, cand Romania era mai degrabă o tara de imigrație, nu una de emigrație, asa cum a devenit imediat dupa instaurarea regimului comunist, ca și celelalte tari est europene.
Tot incerci sa ne arăți cat de rău ne e, dar fără sa propui nimic. Cand ți-am spus asta mai demult, spuneai ca pentru a putea schimba ceva ar trebui sa fii la putere. Dar cum vrei sa ajungi la putere fără sa convingi mai intai ca ai și idei de ameliorare a situației? Printr-o lovitura de stat? Oricine ar vrea sa fie mai bine, deci cine te impiedică sa iți expui ideile in loc sa incerci sa ne convingi ca ne e rău?
Tocmai pentru ca nu propui nimic concret sunt obligat sa presupun ca probabil te nemulțumire orientarea generala a Romaniei, de membra a UE și a NATO. Ai dreptul sa crezi sau sa propui orice, dar ce s-ar ameliora oare daca n-am mai fi in UE sau in NATO? De ce-am sta mai bine decat Ucraina sau Moldova de exemplu?

hc ct sau do bi tocia la rang de arta

.

Hai Romania!

Mă bucură comentariile Domniilor Voastre, CeZarAm și oetzi, sunt pline de substanță și realism printre atat de multe derapaje.
Zilele trecute mi-am reamintit profeția lui Lucrețiu Pătășcanu din timpul procesului său, 1948-1954, "Vai de Partidul Comunist Roman dacă il aduce martor impotriva mea pe Guță Tătărăscu". Probabil, la momentul respectiv mulți il considerau și nebun. Reamintesc caracterizările făcute de Avram Bunaciu, comunist get-beget, lui Petru Groza și Nicolae Ceușescu. Avem puncte de reper pentru o evaluare a regimului din anii 1945-1989.

nimic nu este nou sub soare

si cartile din carti se scriu, spune un filozof al secolului trecut. serviciile din toata lume, cu mici exceptii, au folosit, in trecut, cam aceleasi metode. acum stiinta a evoluat si metodele s-au mai calificat. scopul final al activitatii lor, nu. "cine stapaneste informatia, stapaneste lumea". a mai spus cineva. restul este poveste de adormit copii.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor