Pedeapsa pentru tortionari - sa-ti petreci ultimii ani aratat cu degetul Interviu

Luni, 13 Ianuarie 2014, ora 23:59
5271 citiri
Pedeapsa pentru tortionari - sa-ti petreci ultimii ani aratat cu degetul Interviu

Demascarea monstrilor care au marcat perioada comunista a inceput. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc face acum plangeri penale pe numele celor care au chinuit sute si chiar mii de detinuti politici in perioada 1945-1965.

Presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Andrei Muraru, a vorbit, pentru Ziare.com, despre greutatile pe care le intampina in scoaterea la lumina a tortionarilor, despre colaborarea cu Ion Pacepa, precum si despre dosarul frontieristilor, un nou proiect care se va ocupa cu demascarea celor care au dat ordine sau au deschis focul la frontiera.

TORTIONARUL CARE A SCAPAT DE JUDECATA: A LUCRAT LA CEC, FAMILIA N-A STIUT NIMIC, DAR A FACUT MAI MULTE VICTIME DECAT VISINESCU

Cei doi tortionari pusi sub acuzare pana acum, Alexandru Visnescu si Ion Ficior, au spus in apararea lor ca atrocitatile pe care le-au comis nu au fost decat ordine executate. In ce masura ar putea fi acest lucru adevarat?

Nu a existat niciun document care sa arate acest lucru. Spre exemplu, pe Visinescu nu il obliga nimeni sa il bata pe Ion Mihalache la 81 de ani. Bineinteles ca, probabil, existau ordine verbale, insa acesti oameni trebuiau sa stie ca orice ordin venit pe cale ierarhica trebuia sa indeplineasca cateva conditii. El trebuia sa fie corect ca forma si legal ca fond.

Avocata tortionarului Ficior: Fapta este grava, dar in realitate lucrurile nu stau asa

Cum doriti sa ii vedeti pedepsiti pe acesti oameni pe care ii deconspirati?

Avand in vedere ca sunt trecuti de 60 de ani, ei nu mai pot fi condamnati la inchisoare pe viata, dar pedeapsa merge pana la 25 de ani de inchisoare si, evident, degradarea militara. Dar cred ca pedeapsa cea mai importanta, evident ca noi ne dorim condamnari in justitie, insa, pe de alta parte, ceea ce conteaza pentru noi este si aceasta recunoastere publica a unei fapte petrecute acum 50 de ani. Sa-ti petreci ultimii ani din viata aratat cu degetul pe strada cred ca si asta e o pedeapsa.

Faptul ca ar putea pierde pensiile in urma condamnarii este un alt pas important facut de noi. Legea, redactata cu sprijinul IICCMER, nu a trecut inca de Parlament, a trecut doar de Comisia juridica a Senatului. Evident ca suma care se va colecta din aceste pensii la Ministerul Muncii nu e atat de importanta cat mesajul simbolic pe care il da Romania ca nu mai este aratata cu degetul. Cred ca Romania va fi putin mai mandra daca va avea aceste condamnari a unor oameni care au facut atat rau in anii '50-'60.

Basescu: Tortionarii sa fie lasati fara pensie si judecati. Umilinta si chinul a fost treaba lor

Cum s-a ajuns la aceasta lista de 35 de tortionari? Acestia sunt toti?

Noi am ajuns la aceasta lista constatand indicii de natura penala cu privire la faptele pe care le-au savarsit. Am exclus, deocamdata, tot ce inseamna detentie de dupa 1965. Detinuti politici au existat si dupa 1965. Exista si cazuri, si nu putine, dupa 1965, insa marea parte a detinutilor politici au fost eliberati intre 1962 si 1964. 15.000 de detinuti politici au fost eliberati din inchisorile Romaniei atunci. In plus, avand in vedere ca a trecut foarte mult timp de atunci, sansele ca acestia sa mai traiasca inca se diminueaza pe zi ce trece. Varsta a fost asadar un element important in ecuatia de "construire" a acestei liste.

Lista altor 35 de tortionari din lotul Visinescu si Ficior

Cum ati luat legatura cu oamenii pe care i-ati identificat ca fiind tortionari? Mergeti la ei la usa, ii chemati? Cum au reactionat?

Exista o procedura interna cu privire la investigatiile institutului. Noi nu suntem organ de cercetare penala, deci acesti indivizi nu au obligatia sa raspunda solicitarilor Institutului. In cazul Visinescu, colegii mei au fost la usa lui, au incercat sa il contacteze de patru ori. Nu a raspuns niciodata, in ciuda faptului ca vecinii spuneau ca traieste. Nu cunoastem daca stia cine il cauta, dar oricum vecinii ne spuneau ca e acasa si ca nu vrea sa raspunda. Pana la urma ne-am lasat pagubasi. Cu Ficior, colegii mei au discutat. Domnia lui, asa cum ne asteptam, a negat toate acuzatiile.

In ce masura sunt dovezile din arhive, documentele intocmite la acea vreme, o sursa credibila de investigatie? Erau, de exemplu, fisele medicale din inchisoare completate corect?

Nu pot sa spun daca toate acele acte medicale confirmau in mod real afectiunile de care sufereau detinutii, dar pot sa va spun ca unii medici au fost foarte abili. Trebuie sa nu uitam ca mare parte dintre acesti comandanti erau semianalfabeti ori, in fine, oameni cu o cultura generala precara.

Frecvent, in penitenciarele foarte aglomerate, la infirmerie, erau folositi detinutii cu pregatire medicala. Uneori, acesti medici erau atat de abili incat scriau casexie, iar comandantii din penitenciar credeau ca este o afectiune frecventa oriunde in lume. Nu isi dadeau seama ca inseamna acelasi lucru cu infometare. Si foarte multe acte de la Periprava contineau acest termen pentru a descrie infometarea la care au fost supusi.

De ce a durat atat de mult pana sa incepeti demascarea tortionarilor? Au trecut totusi 24 de ani de la Revolutie...

A durat atat de mult pentru ca, evident, nu a existat niciun fel de vointa politica pana in 1997. Dupa aceea, presedintele Constantinescu a reusit sa mai echilibreze lucrurile, dar, dupa cum stiti, in 2000, am avut o alta schimbare de regim si modul acesta de a actiona - trei pasi inainte, cinci inapoi - a facut ca lucrurile sa stagneze foarte multa vreme.

Am demarat investigatiile, in aceasta forma, la final de 2012. N-as da intru totul vina pe politica. A fost si inabilitatea unor conducatori ai acestei institutii de a actiona in acest sens. De a insista, pentru ca nu e usor sa convingi Parchetul, opinia publica. Sunt multe batai de cap. Resursele nu sunt generoase, dar se puteau face unele investigatii cu rezultate, zic eu, onorabile. S-au pierdut timpi pretiosi.

Dar de ce fel de resurse aveti nevoie?

Nu poti sa investighezi o perioada atat de lunga si fapte atat de concrete cu 15 oameni. Institutul are 36 de angajati, dar mai putin de jumatate lucreaza efectiv pe investigatiile acestea. Noi am avea nevoie de, de exemplu, 10-12 politisti si de trei procurori. La momentul acesta, nu avem niciun procuror detasat si doar un singur politist delegat. Vom inainta in scurt timp primului ministru un raport detaliat, lucram deja la el, sa aratam nevoile reale pe care le avem. Avem niste rezultate concrete acum.

Resursele pe care le gestionam nu pot acoperi 35 de cazuri intr-o perioada foarte scurta. In cazul Ficior am avut zeci de martori care s-au aflat in toate colturile tarii. La ei trebuia mers individual, sunt sute de dosare la CNSAS de studiat, numeroase raspunsuri care sunt asteptate de la alte institutii detinatoare de arhive. Plus ca oamenii acestia care lucreaza in Institut au si alte responabilitati.

De ce nu ati facut publica lista completa a celor 35 de tortionari si ii dezavluiti, cate unul, pe rand?

In primul rand pentru ca avem o obligatie legala. Noi suntem autorizati de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. Pe de alta parte, va dati seama, ca, daca am face acest lucru, am merge la vanatoare cu zurgalai, cum se spune. Trebuie sa existe o anumita strategie, pentru ca oamenii se pot ascunde, isi pot ascunde faptele, identitatea, pot pleca din tara.

Nimeni nu vrea sa fie condamnat pentru ce a facut acum 60 de ani. Eu nu am gasit pana acum un personaj din sistemul represiv comunist care sa isi recunoasca faptele. E ceea ce eu numesc amortirea constiintei.

Spuneati in vara ca veti incepe o comunicare cu Ion Pacepa. Ati apucat sa vorbiti cu el?

Am corespondat in timpul acesta cu generalul Pacepa. Urmeaza sa stabilim o legatura. Dumnealui are destule informatii despre abuzurile politice comise impotriva disidentilor din afara tarii si atunci evident ca datele pe care ni le-ar putea furniza sunt foarte importante. Mai ales numele unor agenti care au trait sau traiesc inca in strainatate. Sunt foarte importante si datele pe care le-ar putea furniza despre propria activitate, in ceea ce priveste spionajul extern.

Deocamdata am stabilit un canal de comunicare. Sa vedem acum modalitatea. Ori ne deplasam noi acolo, ori o sa facem o videoconferinta. Vrem informatii concrete cu privire la organizarea si activitatea spionajului extern.

Ati anuntat ca veti demara proiectul dosarele frontieristilor. Despre ce este vorba, mai precis?

In momentul acesta, suntem intr-o faza incipienta in acest dosar de identificare a celor care au decedat in conditii tragice in urma tentativelor de parasire a teritoriului national in timpul regimului comunist, de identificare a martorilor si evident dupa ce vom avea o sinteza cat de clara asupra a aceea ce s-a intamplat, vom identifica potentialii faptuitori.

Noi speram ca, incepand cu iulie 2014, sa obtinem primele date cu privire la cei care au dat oridine sau au deschis focul pe frontiera. De asemenea, probabil, ne vom deplasa si in Serbia pentru ca sunt destui martori si in zona limitrofa. Pot sa va spun ca exista numeroase marturii cu privire la cei care au dat ordin sa se traga. Avem indicii cu privire la abuzuri concrete care s-au produs, fiind vorba evident despre fapte cu posibile consecinte de natura penala intrucat acesta este interesul nostru.

Citeste si:
Mihai Chirica se dezice de George Smion, după ce l-a susținut la alegerile europarlamentare. „Se crede o persoană mesianică, care va veni și va salva România” VIDEO
Mihai Chirica se dezice de George Smion, după ce l-a susținut la alegerile europarlamentare. „Se crede o persoană mesianică, care va veni și va salva România” VIDEO
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, cel care l-a susținut pe liderul AUR George Simion la alegerile europarlamentare din 2019, și-a schimbat opinia despre acesta. Chirica a declarat...
Avocat, despre congresul PNL: ”Juridic, este un eveniment privat în spațiu închis, la care pot participa maximum 200 de persoane vaccinate”
Avocat, despre congresul PNL: ”Juridic, este un eveniment privat în spațiu închis, la care pot participa maximum 200 de persoane vaccinate”
Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susţine, într-o postare pe Facebook, că viitorul Congres al PNL, programat peste o săptămână la...
Sursa: Ziare.com