Palatul Primaverii, resedinta lui Nicolae Ceausescu in perioada in care acesta a fost sef al statului, va fi scos din baza de protocol si oferit la vanzare de catre RA-APPS, cu argumentul ca nu mai este folosit decat de 3-4 delegatii oficiale pe an, iar costul unei eventuale chirii ar fi foarte mare.
In aceste conditii, cladirea, aflata pe Bulevardul Primaverii nr 50 din Bucuresti, va fi trecuta din domeniul public in cel privat al statului si oferita la vanzare.
"Din analiza activitatii curente a rezultat ca, practic, acest imobil nu este folosit destinatiei legale, in cel mai bun caz existand 3-4 delegatii oficiale pe an care il utilizeaza. In raport cu specificul si cu structura sa functionala, a rezultat ca valorificarea prin inchiriere a imobilului din Bd. Primaverii nr.50, fie din perspectiva apartenentei sale la domeniul public, fie din cea a apartenentei la domeniul privat al statului, nu este rentabila.
Costurile de intretinere si administrare ale cladirii sunt foarte mari, ceea ce ar impune un nivel ridicat al chiriilor platite de cei care il folosesc, aspect care conduce la concluzia ca inchirierea acestei cladiri devine neatractiva in raport cu piata concurentiala", se arata intr-un document.
In aceste conditii, a rezultat faptul ca singurul "demers responsabil" din partea RA-APPS pentru valorificarea in bune conditii a imobilului este, conform documentului, trecerea sa din domeniul public in proprietatea privata a statului si includerea pe lista imobilelor propuse la vanzare.
Palatul Primaverii dispune de un teren aferent ramas de 14.830 metri patrati.
O parte din terenul din fata cladirii este delimitat cu un gard pe care sunt amplasate panouri cu inscriptia "Terenul este proprietatea ambasadei statului Kuweit".
Conform datelor istorice, Palatul Primaverii a fost proiectat de arhitectul Cezar Lazarescu in 1964-1965 dupa indicatiile sotilor Ceausescu, iar Elena Ceausescu s-a ocupat personal de alegerea candelabrelor si a mozaicurilor, avand piscina, solar si sauna.
Dupa revolutia din 1989, la TV au fost prezentate imagini din cladire, in care sotii Ceausescu locuisera in ultimii 25 de ani de viata, inclusiv cu baia in care robinetele erau din aur.
Guvernul distruge bunurile deteriorate ale lui Ceausescu - covoare, haine, incaltaminte
De asemenea, Guvernul a mai dat mandat RA-APPS sa distruga bunurile care au apartinut familiei Ceausescu, provenite din cadouri si confiscari, care nu au putut fi vandute de stat prin licitatie din cauza gradului ridicat de uzura, precum oglinzi, covoare, imbracaminte si incaltaminte.
Inainte de a incepe operatiunea de distrugere, RA-APPS va forma o comisie compusa din reprezentanti ai regiei si ai ministerelor Culturii si Muncii si va inventaria toate aceste bunuri care nu au putut fi vandute prin licitatie, urmand sa le foloseasca pentru dotarea vilelor de protocol, sa le imprumute muzeelor sau sa le acorde gratuit serviciilor publice de asistenta sociala.
Bunurile care, insa, nu vor fi astfel valorificate si cele aflate intr-o stare avansata de degradare, care nu pot fi valorificate, vor fi distruse de catre RA-APPS.
In documentul citat se arata ca, in baza Sentintei Penale definitive 1/1989 a Tribunalului Militar Sectorial Bucuresti, prin care s-a dispus confiscarea totala a averii sotilor Nicolae si Elena Ceausescu, in proprietatea RA-APPS au fost incluse mai multe bunuri, provenite din cadouri si confiscari, din care cea mai mare parte a fost vanduta in perioada 1999-2001 prin licitatii, cu strigare sau pe Internet, sau prin consignatie. Bunurile ramase au fost din nou scoase la licitatie, dar fara sa mai fie vandute.
Bunurile au fost depozitate si mutate incepand cu 1990 in diferite locatii, respectiv subsolul Clubului Dacia, Mausoleul din Parcul Libertatii, fosta sucursala Bucurestii Noi, subsolul Ana Aslan - sectia Otopeni.
"Este de subliniat ca multe din aceste bunuri au fost folosite, purtate si nu au fost noi la preluare", se mai arata in document.
Argumentul Guvernului pentru distrugerea acestor bunuri este ca, din cauza vechimii si a uzurii, vanzarea prin licitatie nu ar acoperi cheltuielile cu organizarea licitatiilor.
