Cum au ajuns judecătorii de elită ai României să-l apere pe Ciucă de adversarii politici închipuiți: „Inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” MOTIVARE

Miercuri, 29 Iunie 2022, ora 18:55
7239 citiri
Cum au ajuns judecătorii de elită ai României să-l apere pe Ciucă de adversarii politici închipuiți: „Inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” MOTIVARE

Un judecător de la Curtea de Apel București a luat poziție de drepți atunci când s-a trezit pe masă cu dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă. Convins că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”, magistratul a suspendat trei adrese de învestire a CNATDCU cu verificarea tezei de doctorat a primului ministru, susceptibilă a fi plagiată.

În treacăt fie spus, motivarea Curții de Apel București se apropie periculos de mult în a intra in conflinct cu prevederile din statutul magistrațilot (Legea 303/2004) unde la articolul 9 aliniat 2 scrie clar că „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.

Așa că preocupările magistratului pentru „stabilitatea politică a țării”, pentru „reputația politică” a premierului Ciucă, pentru ce anume ar putea crede sau spune „adversarii politici” ai acestuia despre el dacă doctoratul lui e sub lupa CNATDCU e la limita prevederilor Legii 303/2004, nefiind exclusă o sesizare a CSM în acest caz.

Birocrația raportării unui doctorat plagiat

Înainte de a intra în detalii, trebuie făcută precizarea că orice sesizare a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) cu privire la suspiciuni de plagiat într-o teză de doctorat trece prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Ambele organisme sunt în ograda Ministerului Educației.

Cu alte cuvinte, UEFISCDI e un fel de secretariat al CNATDCU care analizează dacă sesizarea îndeplinește o serie de condiții prevăzute de lege, că nu e o simplă jalbă: că are nume, prenume, „dosar cu șină” etc.

Pe de altă parte, dacă UEFISCDI nu-și dă avizul, nici CNATDCU n-are ce verifica.

Ei bine, în cazul de față, premierul Ciucă fix asta a urmărit, anume să blocheze procedura de verificare în stadiul ei inițial, adică la UEFISCDI.

Mai exact, avocații premierului au deschis în instanță, în contecios administrativ, o acțiune având ca obiect „suspendare executare act administrativ”.

Acolo a găsit o judecătoare îngrijorată de chestiuni mai înalte decât plagiatul premierului, cum ar fi bunul mers al țării, starea de stabilitate și de ce ar putea zice adversarii politici ai lui Nicolae Ciucă dacă acesta ar figura cu sesizări admisibile la Ministerul Educației.

Ce obiect avea dosarul de pe rolul Curții de Apel și decizia instanței

Demersul pe lângă Ministerul Educației cu privire la teza plagiată a premierului Ciucă a fost făcut de jurnalista Emilia Șercan.

Așa au fost publicate trei adrese pe site-ul CNATDCU sub denumirea „Sesizarea nr.111 din 20.01.2022”, „Sesizarea nr.123 din 21.01.2022” și „Sesizarea nr.143 din 25.01.2022” din conţinutul cărora rezultă: existenta a trei sesizări referitoare la Teza de doctorat a reclamantului; admiterea administrativa de către UEFISCDI a celor trei sesizări, și investirea CNADTCU cu soluţionarea acestora.

Pe data de 1 martie 2022, Curtea de Apel București a admis ceea ce în fapt este o plângere a premierului, denumită pompos „ suspendare executare act administrativ”.

„Admite cererea. Dispune suspendarea executării deciziilor emise de pârât referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022. Executorie. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la sediul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 01.03.2022”, se arată în minuta deciziei publicată pe site-ul Portal.just.ro.

Potrivit surselor G4Media.ro, numele magistratului care a pronunțat soluția e Ionela Tudor.

Ziare.com a consultat motivarea acestei decizii pe portalul ReJust.ro, în care datele personale – inclusiv numele magistratului care a semnat decizia – sunt anonimizate.

De aceea, vom susține că instanța Curții de Apel București e cea care a emis decizia favorabilă lui Nicolae Ciucă, și tot ea este preocupată de bunul mers al țării.

Ce a susținut premierul în plângerea depusă în instanță

Dar pentru a înțelege motivarea instanței, este necesar a ști ce a cerut Nicolae Ciucă. Ei bine, premierul a scris în acțiunea depusă pe rolul Curții de Apel București că n-au fost respectate la virgulă prevederile legale pentru ca „secretariatul” CNATDCU să înregistreze sesizările cu privire la teza lui de doctorat. Cumva, Emilia Șercan n-a avut „dosar cu șină”.

„Niciuna dintre cele trei sesizări nu respectă cerinţele substanţiale de validare, instituite prin art. 3 în special pct. c) si d) din Anexa nr. 3. În integralitatea lor, astfel cum ne-au fost înaintate de „Serviciul Secretariat CNATDCU” din cadrul Direcţiei Generale învăţământ Universitar, anexate răspunsului nr. 8724/14.02.2022, sesizările au, în fapt, acelaşi conţinut, constând în „analiza publică făcută de jurnalista (Emilia) Sercan în ziarul online Pressone. Nu sunt indicate sursele proprii de documentare și nici motivaţia personală a titularului cu privire la niciuna dintre aceste sesizări”, se arată în documentul citat.

Ultima frază din susținerile premierului merită atenție. Acesta nu susține că teza lui de doctorat e autentică, rezultat al expertienției locotenent-colonelului Nicolae Ciucă în „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”.

Premierul arată că jurnalista nu și-a motivat demersul și nici nu și-a precizat sursele atunci când s-a luat de doctoratul lui.

Evident, Ciucă a numerat din lege ce anume trebuia să conțină sesizarea lui Șercan pentru ca primul să n-aibă de comentat că CNATDCU se uită pe doctoratul lui. Le redăm doar pentru splendoarea elementelor de birocrație.

„Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

  • să conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele și prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondență electronică, pentru persoanele fizice, și date de identificare și adresele oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc, pentru persoanele juridice, incluse într-un document denumit Da te_identificare_autor_sesizare;
  • să conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diplomă de doctor în baza respectivei teze de doctorat, incluse într-un document denumit Date_identificare_teza;
  • să prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoană fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare și a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărti publicate etc.) incluse într-un document/fişier/arhivă electronică denumit "Anexe";
  • să conţină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existența plagiatului in cadrul tezei de doctorat in cauza, inclusă într-un document denumit „Motivaţie” ”.

Motivarea instanței: „În contextul social şi politic actual, este nevoie de stabilitat”

Magistratul a mers mai departe de argumentele lui Nicolae Ciucă și a arătat de ce se impune admiterea plângerii acestuia și suspendarea celor trei avize ale UEFISCDI.

Prin sesizările formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare în sensul supunerii spre verificare dacă în procesul de elaborare al tezei de doctorat reclamantul a respectat sau nu standardele de etică profesională, interesul demarării acestui demers fiind determinat şi de funcţia deţinută în prezent de reclamant, respectiv cea de înalt demnitar, în aparatul administrativ central de stat.

  • Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările.
  • Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.
  • De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.
  • Prin urmare, imaginea publică a reclamantului a fost prejudiciată, având în vedere standardul ridicat de conduită de care trebuie să dea dovadă oricine ocupă o astfel de funcţie în ierarhia statală, dat fiind şi faptul că inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei, pentru asigurarea acestei protecţii fiind necesare măsuri care să sancţioneze acuzaţiile defăimătoare şi neîntemeiate sau nefondate”, se arată în motivarea instanței.

Cum a răspuns Ciucă acuzațiilor de plagiat

Nicolae Ciucă, a afirmat, pe data de 10 aprilie, faptul că nu a plagiat şi a precizat că în prezent trebuie lăsate instituţiile să îşi prezinte concluziile pe acest subiect, iar în funcţie de rezultatul anunţat va lua o decizie „în conformitate cu principiile de onoare şi de demnitate”.

„Mai întâi de toate nu am plagiat. Mi-am terminat teza între anii 1988 – 2011. Am susţinut-o în anul 2003 pentru că în 2002 am fost în misiune în teatrul de operaţii, iar în momentul de faţă lăsăm instituţiile să îşi prezinte concluziile asupra acestui subiect după care voi lua o decizia. Am onoarea şi demnitatea să pot să iau o decizia în acest sens”, a explicat Ciucă.

Întrebat dacă ia în calcul demisia dacă se va dovedi că a plagiat, el răspuns: „În acel moment voi lua decizia în conformitate cu principiile mele de onoare şi de demnitate”.

Citeste si:
Cum a ajuns Vanghelie dator lui Ponta cu 80.000 de euro. Instanța a tras linie între „declarațiile politice” și cele „ofensatoare” - MOTIVARE
Cum a ajuns Vanghelie dator lui Ponta cu 80.000 de euro. Instanța a tras linie între „declarațiile politice” și cele „ofensatoare” - MOTIVARE
Scandalul început în 2019 între Victor Ponta și Marian Vanghelie se va tranșa defintiv la Curtea de Apel București pe data de 7 octombrie. Fostul premier a reputat o primă victorie la...
Cei trei miniștri care ar urma să fie schimbați. Nicolae Ciucă pregătește remanierea
Cei trei miniștri care ar urma să fie schimbați. Nicolae Ciucă pregătește remanierea
Trei miniștri din guvernul Ciucă ar urma să fie înlocuiți în următoarele zile, premierul pregătind remanierea. Este vorba despre ministrul Sportului, Eduard Novak (UDMR), ministrul...