Cine este Nicolae Ciucă, viitorul lider PNL: general care și-a câștigat gradele pe câmpul de luptă, peste care tronează suspiciuni de plagiat

Duminica, 10 Aprilie 2022, ora 08:14
3113 citiri
Cine este Nicolae Ciucă, viitorul lider PNL: general care și-a câștigat gradele pe câmpul de luptă, peste care tronează suspiciuni de plagiat

Premierul Nicolae Ciucă candidează duminică pentru funcţia de preşedinte al PNL, într-o competiţie fără rival.

Pe plan profesional, Nicolae Ciucă se numără printre puţinii generali ai armatei române care şi-au câştigat gradele pe câmpul de luptă, conducând chiar şi o misiune în Irak. Pe plan politic, Nicolae Ciucă a fost un soldat devotat preşedintelui Iohannis: Ciucă ”a luptat” alături de şeful statului în războiul cu PSD, apoi Klaus Iohannis l-a răsplătit cu mai multe funcţii: ministru al Apărării, senator, premier interimar, premier cu puteri depline şi, în final, preşedinte al PNL. În plan academic, Nicolae Ciucă are un doctorat marcat de suspiciuni de plagiat.

Nicolae Ciucă e militar de carieră: în 1985 termină liceul militar din Craiova, apoi urmează şcoala de ofiţeri din Sibiu (1988).

Începând cu anul 1990, participă la mai multe cursuri de perfecţionare militară în ţară, apoi în SUA. În 1996, ia parte la prima misiune în afara graniţelor: ofiţer de stat major în cadrul unei operaţiuni militare ONU în Angola, ţară măcinată de război civil.

În 2001, Nicolae Ciucă conduce batalionul ”Scorpionilor Roşii” la un exerciţiul multinaţional în Bosnia şi Herţegovina.

Între iunie 2002 şi ianuarie 2003, Nicolae Ciucă e comandantul batalionului românesc în misiunea din Afganistan, iar un an mai târziu participă la războiul din Irak, una dintre cele mai importante operaţiuni militare ale armatei române moderne. În Irak, Ciucă e din nou în fruntea "Scorpionilor Roşii" în Bătălia de la Nasiriyah, din 2004, recunoscută drept prima luptă a militarilor români de după Al Doilea Război Mondial.

”Acolo am fost întâmpinaţi cu primele lovituri de AG 7 (aruncător de grenade - n.r.). A fost o ploaie de lovituri de AG 7. Una dintre ele a lovit la jumătate de metru în faţa transportorului în care mă aflam", rememora Nicolae Ciucă la 10 ani de la bătălie. Cum au reacţionat militarii români? ”Am ordonat şi toata lumea am executat foc şi am avut reacţie, exact aşa cum am planificat misiunea", povestea generalul la Radio România Actualităţi în 2014.

La 1 ianuarie 2015, preşedintele proaspăt ales Klaus Iohannis îl numeşte pe Nicolae Ciucă şef al Statul Major al Apărării, cea mai înaltă funcţie din ierarhia militară. Şi din acea zi începe o colaborare foarte apropiată între generalul Nicolae Ciucă şi comandantul suprem al Armatei Klaus Iohannis.

În 2017, Nicolae Ciucă intră în conflict cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, care controla din umbră guvernul condus de Sorin Grindeanu. Nicolae Ciucă, un pro-american convins, anunţă că România are în plan achiziţionarea de rachete Patriot. În replică, Liviu Dragnea răspunde: „Ce nu mi-a plăcut a fost declaraţia şefului Statului Major, care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aştept derularea procedurilor totuşi? E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare”. La acea vreme, Liviu Dragnea era nemulţumit că Nicolae Ciucă refuza să negocieze contractele privind achiziţia de armament cu ministrul Apărării de la PSD. În schimb, Ciucă făcea tandem cu Iohannis, aflat în război cu Liviu Dragnea.

În decembrie 2018, generalul Nicolae Ciucă ajunge la finalul mandatului de patru ani ca şef al Statului Major, însă preşedintele Klaus Iohannis solicită Guvernului PSD să propună prelungirea mandatului cu încă un an. Procedura de numire e următoarea: ministrul Apărării propune un şef al Statului Major, premierul avizează, preşedintele numeşte. Ministrul PSD al Apărării, Gabriel Leş, unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea, refuză propunerea preşedintelui, deşi legea prevede posibilitatea extinderii mandatului cu încă un an.

„PSD nu este capabil să gestioneze problemele mari ale ţării. Nu există o propunere valabilă pentru şeful Statului Major al Armatei”, declara preşedintele Klaus Iohannis, după o şedinţă CSAT din 28 decembrie 2018, anunţând că a semnat decretul prin care i se prelungeşte cu un an mandatul lui Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major. Disputa se mută la tribunal. Guvernul condus de Viorica Dăncilă contestă în instanţă decretul prezidenţial, însă judecătorii îi dau dreptate lui Klaus Iohannis. Ciucă rămâne şeful militar al Armatei.

În noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă pică prin moţiune de cenzură, iar Nicolae Ciucă îşi începe cariera politică, fiind numit ministru al Apărării în Guvernul Orban, la propunerea preşedintelui Iohannis.

”Am luat decizia de a trece în rezervă şi am acceptat o nouă provocare, cântărind consecinţele şi implicaţiile atât la nivel instituţional, cât şi personal. Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcţie politică, nu mi-am dorit şi nu am avut astfel de ambiţii. Mi-am dorit, însă, foarte multe pentru Armata României”, scria Nicolae Ciucă pe Facebook în toamna anului 2019.

În octombrie 2020, cu câteva zile înainte ca partidele să depună listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare, Nicolae Ciucă dezbracă definitiv uniforma militară, se înscrie în PNL şi primeşte un loc eligibil pentru Senat. Imediat după alegerile parlamentare din decembrie 2020 - unde PNL se clasează pe locul doi, în spatele PSD – liderul liberal Ludovic Orban demisionează din fruntea Guvernului. În locul său, preşedintele Klaus Iohannis îl numeşte premier-interimar pe Nicolae Ciucă, aflat în funcţia de ministru al Apărării. În primele ore de interimat, generalul Nicolae Ciucă se debarasează de „locotenenţii” lui Orban. Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, adjunctul său, Costel Barbu, şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă, şi consiliera Mădălina Simion demisionează la ordinul premierului interimar. „De azi nu mai aveţi funcţii”, le-ar fi transmis, scurt, Nicolae Ciucă.

Surse liberale susţin că preşedintele Klaus Iohannis a încercat să-l impună pe Nicolae Ciucă în fruntea Executivului PNL-USR-UDMR în decembrie 2020, însă şeful statului s-a lovit de refuzul preşedintelui PNL Ludovic Orban, care încă mai controla partidul la acea vreme. Nici europarlamentarul PNL Rareş Bogdan nu era de partea lui Ciucă. ”Nu suntem juntă militară, suntem o ţară democratică”, spunea Rareş Bogdan, despre posibilitatea ca Nicolae Ciucă să fie prim-ministrul coaliţiei de dreapta. Azi, Rareş Bogdan e înregimentat în batalionul politic comandat de Ciucă.

În final, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Florin Cîţu, iar Nicolae Ciucă şi-a păstrat postul de ministru al Apărării şi în noul guvern. Jumătate de an mai târziu, premierul Florin Cîţu şi-a anunţat candidatura la şefia partidului. În poza ”echipei câştigătoare”, Nicolae Ciucă apare chiar în spatele lui Florin Cîţu, susţinut la rândul său de preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, în campania internă pentru şefia PNL, Nicolae Ciucă l-a însoţit pe Florin Cîţu în zeci de filiale din ţară – a fost prima interacţiune a lui Ciucă cu baza partidului.

Toamna trecută, după căderea Guvernului Cîţu prin moţiune de cenzură, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă să formeze un guvern minoritar susţinut de PNL şi UDMR. Matematic, era imposibil ca cele două partide să formeze o majoritate parlamentară, prin urmare Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul înainte să fie respins de Parlament. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Nicolae Ciucă pentru funcţia de prim-ministru, de această dată pentru a forma un guvern de largă majoritate, susţinut de PNL, PSD, UDMR şi minorităţile naţionale. Pe 25 noiembrie 2021, Guvernul Ciucă a depus jurământul. ”Am trecut peste lucrurile care ne separă şi am găsit lucrurile care ne unesc”, a explicat Nicolae Ciucă alianţa surprinzătoare dintre PNL şi PSD.

În ianuarie 2022, jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit, în publicaţia Press One, că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susţinut-o în 2003 la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (UNAP). Titlul tezei: „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”. Una dintre lucrările pe care premierul Nicolae Ciucă le-ar fi plagiat în teza sa de doctorat este „Forţe şi tendinţe în mediul de securitate european”, semnată de generalii în rezervă Eugen Bădălan şi Teodor Frunzeti. Ambii i-au fost şefi lui Nicolae Ciucă pe când acesta era ofiţer activ. Contactat de Europa Liberă, generalul Teodor Frunzeti a spus: „ Eu cred că la data respectivă putea să fie şi el mai atent. Putea să citeze jumătate de pagină, restul putea să comenteze el, că era băiat deştept pe vremea aia, şi presupun că e şi acum”. În primă fază, Nicolae Ciucă a susţinut că teza ”a fost întocmită în concordanţă cu cerinţele legale existente la momentul respectiv”.

Ulterior, premierul a cerut Comisiei de Etică din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare să-i analizeze teza de doctorat, desi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este singura instituţie care îi poate retrage titlul de doctor, în cazul în care se confirmă suspiciunile de plagiat. La câteva zile după dezvăluirea Emiliei Şercan, deputatul USR Mihai Poliţeanu a sesizat CNATDCU.

Însă analiza tezei de doctorat a fost oprită de acest for în urma intervenţiei Parchetului General, instituţie condusă de Gabriela Scutea, numită în funcţie de preşedintele Klaus Iohannis, protectorul lui Nicolae Ciucă. “Analiza nu s-a încheiat pentru că nici nu a început, de fapt. Parchetul General a cerut oprirea întregii analize până când dosarul va fi instrumentat şi se va da o soluţie la parchet”, a anunţat Mircea Dumitru, preşedintele interimar al CNATDCU. Însă dosarul deschis de Parchetul General poate trena ani de zile, timp în care nu vom avea nici o decizie juridică, nici una academică cu privire la lucrarea de doctorat a premierului.

Mai mult, Nicolae Ciucă s-a adresat instanţei, susţinând că forul academic CNATDCU este învestit ”nelegal” să îi verifice teza. Procesul va fi tranşat la Curtea Supremă. Miza premierului este ca lucrarea sa de doctorat să fie analizată doar de Comisia de Etică a Universităţii de Apărare. Şapte dintre cei nouă membri ai Comisiei sunt militari, foşti subordonaţi ai generalului Ciucă, pe vremea când acesta era ministru al Apărării.

Duminică, Nicolae Ciucă va candida singur pentru funcţia de preşedinte al PNL, după ce Florin Cîţu a fost forţat de liderii PNL din ţară să demisioneze din fruntea partidului, pe motiv că provoca tensiuni în coaliţia de guvernare. Unii liberali vorbesc deja despre candidatura lui Ciucă la alegerile prezidenţiale din 2024.

”Să ştiţi că dacă performează în continuare ca până acum, ca prim-ministru şi dacă cota lui de încredere creşte în continuare, nu văd de ce nu ar fi şi un bun candidat de preşedinte”, a spus fostul preşedinte PNL Teodor Stolojan, la Profit TV. Potrivit ultimului sondaj Avangarde, Nicolae Ciucă are cea mai mare cotă de încredere dintre toţi liderii PNL (34%), la egalitate cu ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila şi cu secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană. Însă, în mod tradiţional, guvernarea erodează, prin urmare miza lui Nicolae Ciucă e să-şi păstreze popularitatea la cote înalte încă doi ani şi jumătate, până la startul campaniei pentru prezidenţiale.

Citeste si:
Nicolae Ciucă anunță că România și-a atins toate țintele strategice la summitul NATO: ”Nu a fost niciodată mai sigură în fața unor amenințări directe”
Nicolae Ciucă anunță că România și-a atins toate țintele strategice la summitul NATO: ”Nu a fost niciodată mai sigură în fața unor amenințări directe”
Premierul Nicolae Ciucă a transmis joi, 30 iunie, că țara noastră şi-a atins toate ţintele strategice la Summitul NATO de la Madrid. Șeful guvernului a subliniat că România ”nu a fost...
Cum au ajuns judecătorii de elită ai României să-l apere pe Ciucă de adversarii politici închipuiți: „Inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” MOTIVARE
Cum au ajuns judecătorii de elită ai României să-l apere pe Ciucă de adversarii politici închipuiți: „Inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei” MOTIVARE
Un judecător de la Curtea de Apel București a luat poziție de drepți atunci când s-a trezit pe masă cu dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă. Convins că „în contextul politic...