Ce-i mână pe politicieni în luptă pentru diploma de doctor: beneficiile invizibile. Avansare în carieră, bani și arderea etapelor

Un nou scandal privind doctoratele plagiate zdruncină România la vârful administrației după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este plagiată într-o proporție considerabilă. Ziare.com a încercat, cu această ocazie, să afle care sunt beneficiile mai puțin vizibile ale deținerii unui astfel de titlu academic.

Lucrarea în baza căruia Nicolae Ciucă a devenit doctor în 2003 ar avea cel puțin 42 de pagini din totalul de 138 copiate, potrivit investigației PressOne. Mai mult, cel puțin 19 dintre paginile plagiate ar fi luate dintr-o lucrare coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Cazul lui Nicolae Ciucă nu este singular: Gabriel Oprea, fost vicepremier, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, Petre Tobă, fost ministru de Interne, sau Dumitru Dumbrava, general SRI în rezervă, sunt doar câteva dintre plagiatele pe care jurnalista le-a descoperit de-a lungul timpului.

Fenomenul doctoratelor plagiate este unul de amploare în România, iar mulți se întreabă de ce atâția oameni se expun la riscuri uriașe pentru a obține un titlu academic.

Beneficiile diplomei de doctor

Jurnalista Emilia Șercan a explicat pentru Ziare.com cu ce beneficii vine la pachet titlul de doctor. Printre acestea se numără banii, ascensiunea profesională sau recunoașterea autorității într-un domeniu.

”În primul rând vorbim despre posibilitatea de a avansa în carieră. O persoană care deține titlul de doctor înseamnă că are o calificare superioară, deține o serie de competențe și abilități care sunt diferite de cele ale unui absolvent de licență, masterat, și persoana poate să ocupe funcții mai importante într-o structură de stat.

Deci în primul rând avansarea în funcție, care vine evident și cu un salariu mai mare. Există și beneficii materiale clare, mă refer la sporul de doctorat care se dă persoanelor care lucrează la stat. Până în 2017, acest spor de doctorat era de 15% din valoarea salariului, după 2017, prin Codul Muncii, el a fost modificat astfel încât acum sporul este de 950 de lei indiferent de salariu.

Apoi mai există o serie de beneficii care avantajează persoanele care lucrează la stat, dar nu numai. De exemplu persoanele care pot să devină avocați în baza titlului de doctor fără să mai dea examenul de admitere în barou.

Dacă mă refer doar la instituțiile statului, pot exista anumite poziții ce pot fi dobândite prin deținerea titlului de doctor.

În trecut exista la Ministerul Afacerilor Interne posibilitatea de a fi avansat de gradul de comisar șef la cel de chestor de poliție fără să mai dai examen dacă aveai titlul de doctor, dar această prevedere a fost anulată de Carmen Dan în 2019. Tot în trecut exista o prevedere prin care puteai să devii magistrat, procuror sau executor fără să mai treci prin diverse etape și examene dacă aveai doctorat. Și această prevedere a fost anulată.

Există o prevedere care le permite profesorilor din învățământul preuniversitar să ajungă la gradul I didactic fără a mai da examenele intermediare. Adică cine deține un titlu de doctor și este titularizat în învățământ, poate să obțină automat gradul I didactic doar în baza titlului de doctor.

Mai există în Ministerul Apărării posibilitatea de a avansa de la gradul de colonel la cel de general dacă persoana respectivă deține un titlu de doctor.

Politicienii au creat aceste prevederi care au creat diverse înlesniri, au introdus în legislație diverse portițe prin care persoanele care dețineau titlul de doctor obțineau diverse avantaje profesionale sau materiale. Iar lumea evident că a profitat de ele.

Dar eu cred că mai este o categorie, dincolo de cei care au avut beneficii directe de pe urma titlului de doctor, și aici mă refer la faptul că în alte cazuri putem vorbi de persoane care pur și simplu au vânat un titlu de doctor pentru a se legitima intelectual, social, care au înțeles că dacă ai un titlu de doctor ai o altă autoritate profesională, morală”, explică Emilia Șercan.

Cazul Nicolae Ciucă

Premierul PNL Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat teza de doctorat în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, cel puțin 42 de pagini din totalul de 138 fiind luate din alte surse.

Pe lângă copierea mot à mot, premierul ar mai fi folosit alte patru tehnici clasice de mascare a plagiatului, mai scrie sursa citată. Mai mult, cel puțin 19 dintre paginile plagiate ar fi luate dintr-o lucrare coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele, așa cum cereau normele academice și în acea perioadă.

Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” a transmis marţi, 18 ianuarie, că a cerut Comisiei de etică universitară să verifice ”existenţa unor similitudini cu alte lucrări ştiinţifice”, în lucrarea de doctorat al premierului Nicolae Ciucă.

Jurnalista Emilia Şercan a declarat marţi, 18 ianuarie, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că, în cazul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) trebuia sesizat, pentru verificare, şi nu Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I”, aşa cum a făcut-o şeful Executivului.

Șercan a spus că această instituţie nu se poate autosesiza, dar este singura care poate emite o decizie de menţinere sau retragere a titlului de doctor. Şercan a mai spus că Nicolae Ciucă ar putea să solicite verificarea tezei sale de către CNATDCU, şi ”aşa ar fi cel mai onest”.

Unul dintre generalii din a cărui lucrare ar fi plagiat premierul Nicolae Ciucă este generalul în rezervă Teodor Frunzeti, care a ocupat funcția de șef de Stat al Forțelor Terestre și, ulterior, a fost și rector al Universității Naționale de Apărare „Carol I”.

„Nu știu cât la sută e plagiată lucrarea. Nu am pus la softul antiplagiat lucrarea respectivă, nu știu ce scor are (...) Ar trebui văzut cât la sută se consideră plagiat din lucrarea aceea. Trebuie să ținem cont că, în anul respectiv, în 2003, nu existau sisteme antiplagiat și nu se ocupa nimeni de chestia asta. Acum, să judecăm cu sculele pe care le avem în 2022 ceea ce s-a întâmplat acum 18 ani, mi se pare un pic....

Nu e bine că s-a întâmplat, asta e clar. Că e neglijență, că a făcut-o cu bună știință, e greu de spus acum. Eu cred că la data respectivă putea să fie și el mai atent. Dacă dădea un citat, ok, dar nu dădea citat pe trei pagini. Putea să citeze jumătate de pagină, restul putea să comenteze el, că era băiat deștept pe vremea aia, și presupun că e și acum”, a spus fostul rector de la UNAp.

Reacția lui Nicolae Ciucă

Într-o reacție pentru PressOne, premierul a subliniat că lucrarea de doctorat reprezintă rodul muncii sale.

”Vă asigur că în toată cariera mea de ofiţer al Armatei României mi-am asumat toate responsabilităţile, indiferent de funcţia ocupată. Nu voi renunţa la acest principiu nici în cariera de politician. Teza mea de doctorat este rodul cercetării ştiinţifice din anii de studii doctorale şi reflectă munca depusă. Lucrarea a stat şi stă la dispoziţia publicului de aproape 20 de ani şi a fost întocmită în concordanţă cu cerinţele legale existente la momentul respectiv”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

Coaliția nu renunță, ”în acest moment”, la Cătălin Cîrstoiu. De ce spune PNL că nu îl poate susține pe Cristian Popescu Piedone la Capitală

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, 16 aprilie, că, în acest moment, la nivelul coaliţiei s-a menţinut decizia ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidatul coaliţiei la...

Ciucă, convins că România nu poate fi luată prin surprindere de un atac: Sunt planuri deja coordonate şi reacţia nu trebuie să ne genereze temeri

Nicoale Ciucă a declarat duminică seara, 14 aprilie, că nu există posibilitatea ca România să fie luată prin surprindere de un eventual atac. Președintele Senatului a precizat că în...