Tot ce este în neregulă cu Nicolae Ciucă: Doctoratul plagiat, mitul „eroului de la Nassiriya” și discursul politic lipsit de substanță

Președintele Partidului Național Liberal și candidatul partidului la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, a avut o traiectorie politică atipică, comparativ cu ceilalți colegi de breaslă.

Ciucă a început ca militar, a participat la operațiuni în Irak și ulterior a devenit general al Armatei Române și Șef al Statului Major și, promitea în 2018, că nu va intra politică. A intrat, totuși, în politică, inițial ca ministru al Apărării în guvernul Orban, în 2019. Contrar promisiunii, a intrat în PNL, a devenit premier interimar și, ulterior, prim-ministru plin, prin înțelegere cu PSD. A fost acuzat de-a lungul timpului de obediență față de președintele Iohannis, care l-ar fi adus la conducerea partidului după eliminarea foștilor premieri Ludovic Orban și Florin Cîțu, care nu ar fi fost la fel de „manevrabili”. Pe lângă aspectele politice, Ciucă s-a mai confruntat și cu alte scandaluri importante: plagiatul tezei sale de doctorat și operațiunile conduse în Irak, care nu ar fi fost așa cum le-a povestit actualul candidat.

Ziare.com își propune o serie de articole informative cu privire la controversele și principalele probleme de discurs ale favoriților din cursa pentru Palatul Cotroceni. Astfel, alegătorii pot face o alegere mai informată cunoscând întocmai trecutul și liniile de discurs care pot masca intenții și retorici ascunse.

Doctoratul plagiat

În ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a scris în Press One despre plagiatul premierului de atunci, Nicolae Ciucă, din teza sa de doctorat susținută la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), în anul 2003.

Astfel, investigația jurnalistei scotea la iveală faptul că din cele 138 de pagini ale tezei de doctorat, 42 erau plagiate.

Contactat de jurnalistă, Nicolae Ciucă a răspuns prin intermediul Biroului de Presă al Guvernului României:

„Apreciez interesul dumneavoastră față de etica academică și respectarea acesteia în cadrul lucrărilor științifice. Vă asigur că în toată cariera mea de ofițer al Armatei României mi-am asumat toate responsabilitățile, indiferent de funcția ocupată. Nu voi renunța la acest principiu nici în cariera de politician. Teza mea de doctorat este rodul cercetării științifice din anii de studii doctorale și reflectă munca depusă. Lucrarea a stat și stă la dispoziția publicului de aproape 20 de ani și a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”, a răspuns liderul PNL.

În 2022, Parchetul anunța că are în lucru un dosar în care este cercetat modul în care, în luna aprilie a aceluiași an, la Curtea de Apel București a avut loc repartizarea aleatorie a dosarului vizând teza de doctorat a lui Ciucă (premier atunci), potrivit surselor judiciare consultate la acea vreme de G4Media.

În dosarul respectiv, Nicolae Ciucă a obținut din partea judecătorului Marius Iosif o sentință prin care au fost anulate cele trei sesizări depuse pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat.

În iunie 2022, G4Media.ro a scris că existau indicii care arătau că procedura de repartizare aleatorie a dosarului în care Nicolae Ciucă cerea anularea sesizărilor de plagiat a fost viciată.

Judecătorul la care a ajuns dosarul, Marius Iosif, a admis cererea lui Ciucă, iar o lună și jumătate mai târziu s-a pensionat, conform G4Media.ro.

Recent, în cadrul unei dezbateri la Antena 3 CNN, Nicolae Ciucă, acum candidat la alegerile prezidențiale din partea PNL a întărit afirmația conform căreia nu și-a plagiat teza de doctorat.

”Nu am plagiat. Am întocmit teza de doctorat în conformitate cu legile din 2000. E un lucru de care se tot discută. Dar nu am plagiat. Am expus în teza de doctorat tot ce acumulasem ca experiență profesională în teatrele de operațiuni”, a spus acesta.

Operațiunea de kompromat împotriva Emiliei Șercan

După dezvăluirile legate de teza de doctorat plagiată de premierul de atunci Nicolae Ciucă, jurnalista care a investigat cazul, Emilia Șercan, a devenit victima unei operațiuni de kompromat.

Emilia Șercan a primit un mesaj, în ziua următoare, în care era amenințată cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliţie. O lună mai târziu, Şercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulţi, potrivit rfi.ro.

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Şercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) şi violarea vieţii private (publicarea fotografiilor) şi a pus la dispoziţia Poliţiei Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

La 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Şercan, însoţit de cele cinci fotografii furate şi de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliţiei.

Potrivit lui Şercan, doar Poliţia a primit captura de ecran şi, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obţină decât prin intermediul unei scurgeri de informaţii din partea Poliţiei.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri româneşti.

Jurnalista Emilia Şercan a anunțat la începutul lunii septembrie că magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis plângerea prin care reclama că dosarul de kompromat „a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu girul conducerii Parchetului General”.

Un judecător a constatat că cele sesizate nu au fost cercetate corespunzător, dosarul fiind redeschis.

Eroul de la Nassiriya

Curajul lui Nicolae Ciucă a fost de-a lungul anilor de politică elementul central de promovare al acestuia, fiind catalogat în presă drept „singurul comandant român care a condus românii într-o bătălie reală, de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”.

Nicolae Ciucă nu a negat niciodată acest lucru și chiar s-a bucurat de „mitul eroului de la Nassiriya”.

De altfel, inițial, întreaga sa campanie pentru alegerile prezidențiale s-a bazat pe cariera sa militară de excepție, lansând în acest context cartea „Un ostaș în slujba țării”.

În septembrie 2024, jurnaliștii de la Recorder publicau o investigație care contrazicea faptele de vitejie care i se atribuiau prezidențiabilului.

Astfel, jurnaliștii de la Recorder au contactat doi generali italieni care au participat la luptele din Nassiriya, unde Nicolae Ciucă a condus batalionul ”Scorpionii roşii”. Aceștia susţin că militarii români nu au avut o implicare directă, ci au asigurat zona Sud al Shuyukh, din afara oraşului.

În acelaşi material, un fost poliţist militar român acuză că Ciucă a refuzat să-i sprijine pe poliţiştii militari români prinşi într-o ambuscadă în Nassiriya, fiind dispuse ordine de la București în acest sens.

Faptele de arme pe care se bazează cariera politică s-ar fi petrecut în urmă cu două decenii, în prima jumătate a anului 2004. România tocmai intrase în NATO și trimitea în Irak un contingent de peste 400 de militari din Batalionul de Infanterie „Neagoe Basarab”, cunoscuți și ca „Scorpionii roșii”, condus de locotenent-colonel Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă a avut o reacție în fața jurnaliștilor, imediat după publicarea investigației.

„Știți ce vreau să spun? Să lase militarii și Armata Română în pace... să aibă treabă cu mine, nu cu Armata Română. Armata e a țării, nu e a nimănui. Este scris în nenumărate declarații, nu am vorbit cu niciunul dintre militarii Batalionului 26, este o chestiune despre care nici nu vreau să discut”, a declarat acesta atunci.

Acesta a fost, probabil, cel mai important scandal în care a fost implicat Nicolae Ciucă, care i-a schimbat complet linia de discurs militar.

Până și titlul cărții sale a trebuit modificat pentru a atrage cât mai puțin atenția în scandalul Nassiriya, din „Un ostaș în slujba țării”, în „În slujba țării”.

Unii analiști sunt de părere că acesta este scandalul care i-ar putea lua complet șansa de a ajunge în turul al doilea, Ciucă fiind deja sub scorul partidului.

„Suceala” lui Ciucă: „Nu intru în politică”

„Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost şeful Statului Major al Apărării… Reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziţie de activitatea în alt domeniu. Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie. Dar nu dintr-o funcţie publică”, declara Nicolae Ciucă în iunie 2018 într-un interviu pentru Radio România Actualități.

În 2019 a devenit ministru al Apărării în guvernul Orban, apoi a intrat în PNL, fiind ales senator la alegerile din 2020.

Declarația-cheie din interviul RRA a fost între timp extrasă din articol, iar din articolul cu interviul a dispărut și numele autorului, Radu Dobrițoiu, ulterior consilier la Ministerul Apărării Naționale în mandatul lui Nicolae Ciucă, scria HotNews.ro.

Dobrițoiu a fost jurnalist, realizator de emisiuni la Radio România Actualități și membru în Comitetul Director al RRA, în mandatul lui Ovidiu Miculescu, șeful numit de PSD la Radioul public, scria Libertatea.

Potrivit sursei citate, generalul Ciucă și-a luat consilier la minister pe ziaristul care a contribuit, la Radio România, la crearea legendei de luptător a fostului premier.

Dobrițoiu a spus că pe cei doi îi leagă „o prietenie veche de peste 20 de ani”.

Și, iată că de la excluderea totală a unei implicări în politică, Nicolae a ajuns astăzi să fie printre principalii candidați la alegerile prezidențiale din partea PNL.

Discursul lui Nicolae Ciucă

Profesorul Cristian Pîrvulescu a analizat câteva din liniile de discurs ale lui Nicolae Ciucă, subliniind câteva probleme: improvizarea discursului, senzația de neîncredere în consultanți și evitarea unui răspuns la întrebările societale.

„Marea problemă a lui Ciucă este că, nefiind politician, el n-are un discurs, îl improvizează. Are foarte puțină încredere în ceilalți. Sigur, încetul cu încetul a început să accepte consultanță. Este foarte neîncrezător în cei care fac consultanță politică. Este, prin natura lucrurilor, un om conservator, dar cumsecade”, a afirmat profesorul Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com.

Pîrvulescu a explicat faptul că această atitudine a sa este bună, iar bunul simț îl poate ajuta în momentele dificile în care trebuie să ia o decizie.

„Deși discursul este conservator, mă aștept ca, în mod rațional, să ia decizii în favoarea democrației, a minorităților, mai degrabă decât să nu le ia. Este mai puțin sub influența ultraconservatorilor, este conservator de la natură. Vine dintr-un mediu conservator, familie conservatoare, armata, instituție conservatoare, a intrat într-un partid care nu mai era liberal, era conservator, deși i se zice liberal”, spune Cristian Pîrvulescu.

Politologul consideră că atacurile politice „l-au laminat” deja pe Nicolae Ciucă, iar acum „el trebuie doar să crească. Și e foarte complicat să crească.”

„Pentru că vedeți ceea ce ar fi trebuit să fie o calitate, pentru că electoratul conservator apreciază, și anume apartenența la armată, a devenit un handicap. S-a transformat de la început în handicap și a rămas un handicap”, spune acesta.

El consideră că Nicolae Ciucă nu are instinct politic, având în vedere că nu a reacționat imediat după investigația Nassiriya, sau mai degrabă a reacționat insuficient.

În ceea ce privește atitudinile lui Nicolae Ciucă legate de drepturile LGBT sau avort, profesorul Pîrvulescu subliniază că acesta a reușit mereu să evite răspunsurile clare.

„Vă spun, sugerează conservatorism. Dar încearcă să nu intervină foarte mult într-o discuție societală riscantă. Dar pe de altă parte, discursul general e un discurs conservator”, a completat politologul.

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie - 8 decembrie, însă șansele sale de a intra în turul al doilea sunt puse sub semnul întrebării.

Tot ce este în neregulă cu candidații la prezidențiale

18.11.2024 03:00 - Tot ce este în neregulă cu Mircea Geoană. Controversele legate de tatăl său, gafele și greșelile trecutului și scandalurile din prezent

Mircea Geoană, probabil cel mai atacat candidat în această campanie electorală, are un parcurs și un trecut politic cel puțin controversat. Există semne de întrebare în legătură cu modul...

13.11.2024 03:00 - Tot ce este în neregulă cu Elena Lasconi. Declarațiile controversate, erorile și discursul vag

Elena Lasconi este candidatul care a lăsat meseria de jurnalist pentru o carieră de politician, încununată cu obținerea de două ori a primăriei orașului Câmpulung, apoi cu șefia USR și,...

12.11.2024 03:00 - Tot ce este în neregulă cu George Simion. De la evaziune fiscală la suspiciuni de colaborare cu Rusia și discursuri naționalist-populiste

Trecutul liderului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) este unul cel puțin interesant, prin prisma ascensiunii de la activist unionist și fondator de galerie de fotbal, la intrarea în...

04.11.2024 03:00 - Tot ce este în neregulă cu Nicolae Ciucă: Doctoratul plagiat, mitul „eroului de la Nassiriya” și discursul politic lipsit de substanță

Președintele Partidului Național Liberal și candidatul partidului la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, a avut o traiectorie politică atipică, comparativ cu ceilalți colegi de...

02.11.2024 03:00 - Tot ce e în neregulă cu Marcel Ciolacu. „Micile” afaceri prospere, episodul Hayssam și discursul cu tendințe ultraconservatoare, doar o parte dintre probleme

Marcel Ciolacu, originar din Buzău, s-a bucurat în ultimii ani de o ascensiune politică abruptă, plecând de la un simplu membru al FSN-ului lui Ion Iliescu și mic antreprenor local, la...