Propunerea de suspendare

Joi, 19 Aprilie 2007, ora 10:35
3444 citiri

Stimate Domnule Presedinte al Senatului, Nicolae VACAROIU,

Stimate Domnule Presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan OLTEANU,

Subsemnatii deputati si senatori mentionati In Anexa, cu semnaturile lor personale, In baza prevederilor art. 95 din Constitutie formuleaza urmatoarea

PROPUNERE DE SUSPENDARE din functie a Presedintelui Romaniei, Traian BASESCU

Introducere

Democratia si statul de drept se afla Intr-o mare primejdie In Romania. Cele trei puteri fundamentale ale statului - legislativa, executiva si judecatoreasca - sunt amenintate de riscul unui blocaj institutional, Inregistrand disfunctiuni grave In activitatea lor. Societatea romaneasca este bulversata de atmosfera de ostilitate aproape generala care s-a creat Intre autoritatile publice, de permanentele conflicte, scenarii, scandaluri care agreseaza cetateanul roman.

Dupa doi ani de exercitare a mandatului de Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu demonstreaza ca nu se poate Incadra In parametrii constitutionali ai functiei de sef de stat. In acesti doi ani, am asistat, de la cel ce a jurat sa respecte Constitutia, la repetate Incalcari ale prerogativelor sale, ale rolului Presedintelui de mediator Intre puterile statului In vederea asigurarii bunei functionari a autoritatilor publice, la abuzuri si Incalcari grave ale Constitutiei, la acte de sfidare si denigrare a institutiilor fundamentale ale statului.

Convinsi ca prin aceasta conduita Presedintele pune In primejdie buna functionare a statului, ne vedem nevoiti sa solicitam Parlamentului, In conformitate cu prevederile art. 95 din Constitutie, suspendarea din functia de Presedinte al Romaniei a domnului Traian Basescu.

Mentionam ca potrivit prevederilor textului constitutional invocat "In cazul savarsirii unor fapte grave prin care Incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, In sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale".

1. Presedintele Traian Basescu si-a Inceput mandatul sau prin manifestarea repetata a unor tendinte clare de conducere autoritara, cu depasirea grava a limitelor constitutionale, comportament incompatibil cu rolul unui sef al unui stat de drept, bazat pe principiile democratiei pluraliste, cu spiritul si principiile Constitutiei Romaniei, In primul rand, cu prevederile art. 80 din Legea fundamentala.

Mentionam, de la Inceput, ca motivele care ne -au determinat sa initiem acest demers constitutional sunt fapte concrete grave de Incalcare a Constitutiei, care au perturbat bunul mers al activitatii autoritatilor publice fundamentale ale statului, Parlamentului, a Guvernului, a justitiei, a altor institutii publice, au discreditat autoritatea acestora, au afectat prestigiul

international al tarii.

Rolul esential al Presedintelui Romaniei este acela de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si de a exercita, In acest scop, functia de mediere Intre puterile statului, precum si Intre stat si societate.

Presedintele Traian Basescu a demonstrat, Insa, prin Intreaga sa activitate, prin actiunile sale concrete desfasurate In timpul celor doi ani de exercitare a mandatului, ca are o viziune particulara si discretionara asupra Inaltei functii ce i s-a Incredintat, ca interpreteaza gresit prevederile Constitutiei si ale legilor tarii, aplicandu-le dupa bunul sau plac, refuzand, pur si simplu, sa se pozitioneze In cadrul principiilor de functionare a statului de drept.

2. Frecventele declaratii ale domnului Traian Basescu nu fac decat sa probeze numeroasele fapte concrete de Incalcare a Constitutiei si o conduita publica, manifestata cu intentie, In afara cadrului constitutional.

Daca textul constitutional mentionat Il obliga sa vegheze la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si sa exercite functia de mediere Intre puterile statului, precum si Intre stat si societate, atunci seful statului trebuie sa asigure, In primul rand, cadrul de manifestare a statului de drept, separatia si echilibrul puterilor In stat. Domnul Traian Basescu a provocat constant crize In raporturile dintre seful statului si principalele autoritati publice,

le-a Incalcat si nesocotit competentele, le-a denigrat activitatea, discreditandu-le autoritatea si credibilitatea, a Intretinut In permanenta o atmosfera de instabilitate si conflict.

Mai grav este ca, In afara acestei atitudini distructive la adresa principalelor autoritati publice, cu efecte negative In functionarea acestora, In functionarea statului, Presedintele Traian Basescu a desfasurat o adevarata campanie de atatare a societatii civile Impotriva autoritatilor publice, In loc sa fie un mediator Intre segmentele societatii civile si autoritati.

De asemenea, declaratiile defaimatoare si calificativele, de multe ori jignitoare, la adresa unor institutii sau oameni, care duc la producerea unor consecinte asupra acestora, influentarea unor decizii ori a opiniei publice Impotriva unor institutii, nu numai ca sunt inadecvate si inacceptabile pentru un sef de stat, Intr-un sistem constitutional democratic, dar constituie si Incalcari grave ale Constitutiei, In sensul alin. (1) al art. 95 din Constitutie.

3. Declaratiile domnului Traian Basescu, care denota un comportament neconstitutional, nu intra In sfera imunitatii de opinie, reglementata de art. 84 alin. (2), coroborat cu art. 72 alin. (1) din Constitutie.

Astfel, pe de o parte, aceste declaratii nu reprezinta opinii politice exprimate In exercitarea mandatului, iar pe de alta parte, procedura suspendarii, prevazuta de art. 95 din Constitutie nu presupune angajarea unei raspunderi juridice.

De vreme ce, Presedintele Romaniei jura sa respecte Constitutia este de la sine Inteles ca respectarea Constitutiei trebuie realizata de catre Presedinte si prin opiniile politice exprimate.

De aici, rezulta, odata In plus, ca Presedintele Romaniei nu se poate prevala de imunitatea de opinie si de dreptul fundamental reglementat de art. 30 din Constitutie, atunci cand promoveaza, prin comportamentul sau politic o stare

de neconstitutionalitate.

Este de observat ca art. 84 alin. (2) precizeaza ca prevederile art. 72 alin. (1) ase aplica In mod corespunzatora, ceea ce Inseamna ca se aplica tinandu-se seama de specificul functiei de parlamentar si, respectiv, de specificul functiei de

Presedinte al Romaniei. In timp ce parlamentarii exprima opinii In nume personal, care nu reprezinta pozitia Camerei din care fac parte, Presedintele Romaniei, care este o autoritate publica, exprima opinii In numele autoritatii.

4. In ceea ce priveste definirea notiunii de afapte gravea consideram ca acestea se refera la aacte sau actiuni concretea ale Presedintelui Romaniei, adica la faptele juridice sau de ordin politic, precum si orice fapte direct materiale, cum ar fi: interventii pentru a influenta anumite masuri In plan economic sau administrativ, blocarea circuitului unui document, ascunderea unui document, acordarea unei audiente, participarea fara drept la o sedinta de Guvern, etc., prin care se Incalca principii sau prevederi constitutionale.

In lumina celor precizate mai sus, In asfera faptelor gravea, sub modalitatea aactiunilor concretea, vor intra si aopiniile politicea prin care se justifica o exercitare a mandatului contrar Constitutiei, declaratii si atacuri, dincolo de litera Constitutiei, la adresa altor autoritati publice sau la adresa legilor.

5. Pentru aprecierea gravitatii faptelor imputate Presedintelui, a Incalcarilor Constitutiei pe care le vom prezenta, consideram ca aceasta deriva, In primul rand, chiar din calitatea speciala a autorului lor, din importanta si autoritatea functiei sale. aIntaiului Statator al Tariia, nu i se poate admite nici o abatere de la lege. In cazul sau nu poti aprecia ca Incalcarea Constitutiei nu a prezentat un pericol. Seful statului trebuie sa fie un model, Intrucat greselile lui pot constitui exemple negative de urmat.

Pe de alta parte, In cazul fiecareia dintre faptele prezentate se poate demonstra ca acestea au avut consecinte grave: afectarea credibilitatii unor institutii de stat sau a unor demnitari publici; crearea unor stari de tensiune Intre institutiile statului si In cadrul acestora; blocaje institutionale, scaderea eficientei si randamentului activitatii unor institutii; pierderea Increderii cetateanului In autoritati; Indepartarea de problemele reale ale tarii si ale cetatenilor; conturarea unei imagini externe negative a autoritatilor statului si a statului roman In ansamblul sau.

Ceea ce confera, Insa, o gravitate deosebita atitudinii si actiunii prezidentiale a domnului Traian Basescu este repetarea faptelor sale abuzive, neconstitutionala sa conduita permanenta care demonstreaza o atitudine iremediabila, o stare funciara a omului Traian Basescu.

T A B L O U L

celor mai grave fapte savarsite de Presedintele Traian Basescu prin care a Incalcat prevederile Constitutiei si care justifica demararea procedurilor constitutionale pentru suspendarea sa din functie.

CAPITOLUL I - Incalcarea principiilor statului de drept, a principiului democratiei si pluralismului politic, nesocotirea rolului Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman, si Incalcarea dispozitiilor Constitutiei care reglementeaza raporturile Presedintelui Romaniei cu Parlamentul.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

1. Incalcarea articolelor 1 alin. (3), art. 8, art. 80 alin. (2), art. 82 alin. (2) si art. 84 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor constitutionale evocate, pluralismul politic este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale, reprezentand o valoarea suprema. Partidele politice contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

Presedintele Romaniei a nesocotit sau a sfidat In cei doi ani de mandat, acest principiu, Incalcand dispozitiile constitutionale care-i cereau neutralitate si echidistanta fata de partidele politice, ca expresie fireasca a rolului Presedintelui de mediator, consacrat de Constitutie.

In perioada celor doi ani de mandat, Presedintele Romaniei a refuzat sau a neglijat sa organizeze consultari cu partidele politice atunci cand au existat momente tensionate sau chiar de criza care impuneau actiuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare si de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective nationale.

Dupa numeroase critici si proteste venite si din partea opozitiei, dar si a mass-media, Traian Basescu a organizat, In pripa, doua consultari cu partidele parlamentare care au fost pur formale, pe teme neimportante si fara finalitate.

In aceasta perioada, Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu a manifestat dispret si aroganta fata de partidele politice, indiferent ca acestea erau din opozitie sau de la putere, cu exceptia propriului sau partid, Partidul Democrat, pe care-l protejeaza, sustine si conduce In mod vizibil.

Faptul ca Domnul Traian Basescu actioneaza pe scena politica a tarii ca presedintele de facto al PD, este recunoscut si criticat public nu numai de catre partidele de opozitie sau de reprezentantii societatii civile, ci chiar si de aliatul P.D.-ului, respectiv PNL, cu care formeaza Alianta de la guvernare.

Tratamentul neconstitutional aplicat partidelor din opozitie, In sensul denigrarii si etichetarii constante, atat a partidelor ca entitati politice, cat si a liderilor acestora, a fost extins, Inca din februarie 2005, si la PNL, aflat la guvernare.

Inca din primavara anului 2005, Presedintele Romaniei a savarsit fapte grave demarand actiuni si exprimand opinii publice care urmareau realizarea fuziunii dintre Partidul National Liberal si Partidul Democrat sub pretextul asezarii

vietii politice romanesti. Aceasta solicitare, precum si actiunile Intreprinse constituie o Incalcare flagranta a Constitutiei din partea Presedintelui Romaniei, avand In vedere rolul sau de mediator neutru si impartial.

Dupa refuzul PNL-ului de a accepta fuziunea cu PD, Presedintele Romaniei a atacat constant Partidul National Liberal si pe presedintele acestuia, care este si Primul-ministru al Guvernului Romaniei, provocand crizele si blocajele cunoscute In viata publica si In guvernarea tarii.

Presedintele Traian Basescu, a actionat In mod direct pentru atragerea Partidului Conservator la guvernare, dar, ulterior, la scurt timp, a catalogat acest partid ca fiind unul imoral, considerand -ul asolutia imorala a guvernariia, iar, In final, dupa retragerea acestuia de la guvernare, i-a adus acuzatii grave, de apartenenta la grupuri de interese.

De un tratament constant negativ, sustinut de acuze si etichete grave In cei doi ani de mandat, au avut parte partidele de opozitie, respectiv PSD si PRM.

In acest sens, Partidul Social Democrat a fost atacat, In mod repetat, de Presedintele Romaniei In functiune, atat In ceea ce priveste actiunile Intreprinse, cat si prin organele, structurile sau liderii politici, pe care i-a denigrat, calomniat si jignit In mod public.

Astfel PSD-ul a fost acuzat nedemn si incorect de blocajele din Parlament, de steguletele primite de Romania din partea Uniunii Europene, de nereusitele actului de guvernare sau de imposibilitatea adoptarii unor proiecte de legi In Parlament etc.; ca sa nu mai vorbim de atacurile incalificabile ale Presedintelui Traian Basescu la adresa liderilor PSD, Incepand cu presedintele partidului, etichetari facute, nu de catre un competitor politic, ci de catre Presedintele Romaniei In functiune.

De acelasi tratament sau poate chiar mai aspru s-a bucurat si Partidul Romania Mare si liderii acestuia. In acest sens, cu diverse ocazii, Presedintele Romaniei a catalogat Partidul Romania Mare ca fiind un partid atasat valorilor perioadei trecute si ca este un puternic sustinator al fostei securitati.

Toate aceste fapte, actiuni sau opinii exprimate de Presedintele Romaniei In relatia cu partidele politice sau cu liderii acestora, evocate In mod succint, au semnificatia unor fapte grave In sensul alin. (1) al art. 95 din Constitutie, fapte care demonstreaza partizanatul politic promovat de Presedinte si abandonarea rolului sau de mediator neutru si impartial.

2. Incalcarea prevederilor art. 103 alin. (1) din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu si-a Inceput mandatul prezidential cu o Incalcare grava a prevederilor art. 103 din Constitutie, potrivit carora a(1)Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de primministru, In urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta In Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate In Parlamenta.

Domnul Traian Basescu a facut Insa, nominalizarea publica a domnului Calin Popescu Tariceanu drept candidat pentru functia de Prim-ministru, Inainte de a initia consultarile obligatorii cu partidele parlamentare.

Este evident ca, potrivit textului constitutional mentionat, Presedintele avea obligatia sa consulte partidele reprezentate In Parlament anterior desemnarii candidatului la functia de Prim-ministru si anuntarii sale publice.

Procedand diametral opus, Presedintele a gresit, In primul rand, pentru ca a dus In derizoriu institutia constitutionala, a consultarii partidelor politice reprezentate In Parlament, Incalcand astfel grav Constitutia, implicit vointa politica a cetatenilor Romaniei exprimata la alegerile parlamentare din noiembrie 2004.

In al doilea rand, Presedintele a gresit In mod grav Intrucat s-a implicat activ, substituindu-se candidatului la functia de Prim-ministru si partidelor parlamentare prin manevre de culise, In constituirea coalitiei de guvernamant formata din Alianta D.A, UDMR si PC, pe care ulterior a torpilat-o determinand Partidul Conservator sa se retraga de la Guvernare. In felul acesta Presedintele a deturnat vointa electoratului exprimata prin votul din luna noiembrie 2004, lucru pe care l-a recunoscut si Domnia sa, In interviul televizat la emisiunea aPro Vesta din 4 februarie 2007.

Gravitatea faptelor Presedintelui poate fi analizata sub doua aspecte:

a) Potrivit prevederilor art. 2 din Constitutie suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea In nume propriu. Or, Presedintele Romaniei proaspat ales, a confiscat suveranitatea poporului si a schimbat vointa acestuia exprimata prin sufragiul universal din noiembrie 2004. La acele alegeri PSD a obtinut pe listele electorale cu care s-a prezentat In alegeri 36,61 % voturi la Camera Deputatilor si 37,13 % voturi la Senat. In raport cu acest scor electoral Presedintele era obligat sa Inceapa consultarile cu PSD.

b) Sub un alt aspect, domnul Traian Basescu a creat prin manevrele sale politicianiste un precedent periculos care va Incuraja orice alt Presedinte sa interpreteze cum doreste Constitutia si rezultatul alegerilor si sa formeze Guvernul dupa placul sau si nu dupa vointa poporului.

3. Incalcarea principiului autonomiei parlamentare si a prevederilor art. 64 din Constitutie.

Potrivit textului si principiului evocat, organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu, iar fiecare Camera Isi alege presedintele pe Intreaga durata a mandatului acesteia.

Sfidand Constitutia tarii, precum si institutia Parlamentului, la putine zile dupa instalarea Guvernului Tariceanu, domnul Traian Basescu a solicitat majoritatii parlamentare, create de el, revocarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.

Domnia sa nu s-a limitat doar la exprimarea unor opinii politice In acest sens, dar a si solicitat grupurilor parlamentare ale coalitiei majoritare sa modifice regulamentele celor doua Camere si sa introduca prevederi privind posibilitatea revocarii presedintilor, dincolo de litera si spiritul Constitutiei.

Aceasta actiune solicitata de Presedintele Romaniei a fost urmata de membrii coalitiei majoritare, prin promovarea modificarilor indicate de Presedinte la Regulament, iar opozitia formulata de unul dintre partidele arcului guvernamental, respectiv Partidul Conservator, a atras acuze grave din partea Presedintelui concretizate In amenintarea cu excluderea din coalitia guvernamentala.

Demersurile Presedintelui Romaniei nu s-au oprit la nivelul unor pareri sau opinii politice singulare, chiar si critice, la adresa Parlamentului sau a presedintilor Camerelor, ci s-au materializat Intr-un complex de actiuni, Indemnuri, solutii, diligente si chiar amenintari pentru realizarea revocarii. Prin aceste demersuri In care s-a implicat direct, efectiv si public, Presedintele Romaniei a determinat practic, blocarea Parlamentului timp de doua sesiuni parlamentare, din februarie pana In noiembrie 2005, cu dezbateri sterile, In afara cadrului regulamentar si cu adoptarea unor solutii neconstitutionale, Intr-o atmosfera de totala adversitate.

In afara acestui aspect, care demonstreaza gravele urmari ale actiunii Presedintelui, trebuie subliniat si faptul ca atmosfera de tensiune, neIncredere si adversitate, si-a pus amprenta nu numai asupra modului In care s-a derulat activitatea Parlamentului, In primele doua sesiuni, dar si asupra raporturilor acestuia cu Executivul.

Implicarea Presedintelui Romaniei nu poate fi considerata ca fiind o simpla exprimare de opinii politice, Intrucat Insasi Curtea Constitutionala, In considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005, precizeaza urmatoarele: aparerile sau propunerile privind modul cum actioneaza ori ar trebui sa actioneze o anumita autoritate publica sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanseaza blocaje institutionale, daca nu sunt urmate de actiuni sau inactiuni de natura sa Impiedice Indeplinirea atributiilor constitutionale ale acestor autoritatia.

Solutiile lansate de Presedintele Romaniei de schimbare a presedintilor celor doua Camere prin vointa exclusiva a majoritatii, materializata In regulamentele adoptate de Senat prin Hotararea Nr. 28 din 24.10.2005 si Camera Deputatilor prin Hotararea Nr. 34 din 25.10.2005, au fost infirmate de Curtea Constitutionala prin Deciziile nr. 601 si 602 din 4.11.2005, care le-a declarat neconstitutionale.

Decizia de neconstitutionalitate vizeaza nu numai textele regulamentelor In materialitatea lor, dar Ii plaseaza si pe initiatori si sustinatorii acestor teze, respectiv Presedintele Romaniei si majoritatea parlamentara, In afara textelor constitutionale.

4. Incalcarea prevederilor art. 89 din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu a Incalcat grav prevederile art. 89 din Constitutie cu privire la dizolvarea Parlamentului si la rolul Presedintilor Camerelor si al liderilor grupurilor parlamentare.

Faptele Presedintelui Romaniei constand In solicitarea, Inca din primavara anului 2005, Primului-ministru sa-si depuna demisia, precum si In numeroase actiuni politice pentru a determina demisia Guvernului (Intalniri cu liderii politici ai Aliantei D.A., presiuni publice asupra Primului-ministru, presiuni publice asupra PNL, ca principal partid al Aliantei D.A. care si-a asumat formarea Guvernului etc.) care sa conduca la dizolvarea Parlamentului si la alegeri anticipate, sunt contrare Constitutiei, Intrucat prin acestea el dorea sa creeze o criza guvernamentala si sa induca nevoia alegerilor anticipate, desi nu exista o criza parlamentara.

In realitate, dizolvarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei este posibila numai In caz de criza politica profunda, dupa ce s-au epuizat cele 60 de zile de la demisia Guvernului si dupa ce, In acest interval, au fost respinse doua solicitari de Investitura.

Asadar, desi nu exista o criza guvernamentala, Presedintele Ii solicita In mod neconstitutional Primului-ministru sa demisioneze, si printr-un scenariu politicianist prefigura respingerea a doua Incercari de Investire a unor guverne, pe cale de consecinta, declansarea alegerilor anticipate. Netemeinicia si inoportunitatea demersurilor lui Traian Basescu implicit caracterul neconstitutional al acestor fapte politice rezulta si din aceea ca, In fapt, pe parcursul anilor 2005 si 2006, Guvernul Tariceanu s-a bucurat de sustinere parlamentara, reusind sa promoveze majoritatea actelor normative propuse.

Pe de alta parte, sarcinile care stateau In fata tarii la Inceputul mandatului noii puteri instalate In Romania impuneau stabilitate politica si multa concentrare si concertare a tuturor fortelor politice pentru finalizarea obiectivelor euroatlantice, In general, ale integrarii In UE, In special.

Pozitia Presedintelui Traian Basescu, materializata In fapte, actiuni si opinii care urmareau crearea crizelor guvernamentale si parlamentare si declansarea alegerilor anticipate, este contrara rolului constructiv, de sfatuitor

si moderator dat de Constitutie Presedintelui Romaniei.

In realitate, domnul Traian Basescu urmarea crearea unui moment prielnic electoral pentru partidul al carui presedinte a fost si pe care Il sustine deschis In continuare. De altfel, actiunile si interventiile sale publice, au dat dovada de partizanat politic constant In favoarea Partidului Democrat, fapt ce l-a determinat pe Insusi Primul-ministru sa-l acuze public ca se comporta ca si cum ar fi presedintele acestuia.

5. Incalcarea prevederilor art. 2 alin. (1) si ale art. 61 din Constitutie.

Articolul 2 alin. (1) din Constitutie statueaza ca suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, iar art. 61, alin. (1) stabileste ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

De altfel, In mod elocvent Constitutia aseaza Parlamentul - ca ordine a prezentarii - pe primul loc In Titlul III destinat autoritatilor publice. Dintre toate faptele sale grave ne vom referi la acest punct doar la doua:

- Intr-o declaratie publica Parlamentul este definit ca ao sandrama intrata In moarte clinicaa;

- Recent, la sedinta de bilant a activitatii D.N.A.-ului din 6 februarie a.c., Presedintele Traian Basescu a afirmat ca: "Nu mai departe zilele trecute, era In dezbatere o lege prin care nu stiu ce scutiri se acordau fabricilor de bere autohtone. Sigur, legea se afla la promulgare - cu certitudine o voi trimite Inapoi; dar iata cum se manifesta Impletirea Intre infractori, oameni politici care nu fac nimic altceva decat sa faca legi pentru infractori, si nu pentru interesul public".

Aceasta formulare generalizanta a Presedintelui Romaniei este o jignire inadmisibila adusa Parlamentului In ansamblul sau si poate aduce mari prejudicii institutionale, inclusiv Presedintiei. De la 1 ianuarie 2005 si pana In prezent au fost adoptate de Parlament 966 proiecte de lege, din care 29 au facut obiectul reexaminarii, la cererea presedintelui Romaniei. Toate au fost In final promulgate. De aici, rezulta implicit, ca Presedintele Romaniei s-a autoinclus, banuim involuntar, In grupul celor care fac alegi pentru infractoria.

Pe de alta parte, a spune ca Parlamentul nu face nimic altceva adecat legi pentru infractori a anuleaza In mod nedrept un mare efort facut de Parlament In ultimii ani cand au fost adoptate si promulgate mii de legi, pentru ca legislatia Romaniei sa fie concordanta cu cea a Uniunii Europene. Romania nu ar fi fost acceptata In Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, daca Parlamentul Impreuna cu ceilalti factori responsabili, inclusiv Presedintia, nu si-ar fi facut datoria.

6. Incalcarea prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu a Incalcat prevederile art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitutie cu privire la numirea de catre Parlament a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestora de catre Parlament, precum si a principiului separatiei puterilor prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie.

In vara anului 2006, In mod abuziv, Presedintele Traian Basescu a solicitat public si a Intreprins actiuni concrete prin care a obligat directorii serviciilor de informatii sa-si prezinte demisia. De precizat ca la acea data si-a Inaintat demisia Presedintelui si seful unui departament din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, desi acesta avea raporturi ierarhice exclusive cu ministrul si eventual Primul-ministru.

Presedintele Romaniei a Incalcat atat prevederile Constitutiei, cat si dispozitiile legilor de organizare si functionare a acestora, Intrucat directorii serviciilor de informatii se gasesc Intr-o relatie directa cu Parlamentul care Ii numeste In sedinta comuna, si pe cale de consecinta, este singurul care poate primi si aproba demisiile Inaintate, potrivit principiului simetriei actelor juridice.

La acea data, Presedintele Romaniei nu numai ca a Intreprins actiuni prin care a determinat sefii serviciilor de informatii sa demisioneze, dar le-a si aprobat demisiile, prin rezolutiile puse pe cererile formulate, pe care le-a trimis astfel Parlamentului pentru aa lua acta de hotararile sale. Apoi, In mod nelegal si neconstitutional a numit directori interimari la conducerea acestora, desi legea nu prevedea acest lucru si a amenintat Parlamentul ca nu va propune alti directori pana cand acesta nu va aproba apachetul legislativa privind serviciile de informatii si siguranta nationala, elaborat de Presedintie.

In legatura cu aceasta criza, fara precedent, privind conducerea serviciilor de informatii, Presedintele nu s-a limitat In a exprima public opinii ci, dimpotriva, a comis fapte si a Intreprins actiuni care sunt contrare prevederilor constitutionale.

7. Incalcarea prevederilor art. 74 din Constitutie.

Potrivit textului constitutional prevazut mai sus, initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Asadar, Presedintele Romaniei nu are un asemenea drept.

Presedintele Traian Basescu a nesocotit prevederile art. 74 arogandu-si de la sine dreptul la initiativa legislativa, mai mult implicand In aceasta procedura subiecte de drept lipsite si ele de dreptul la initiativa legislativa, respectiv Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, serviciile de informatii, Incercand a-si atrage colaborarea Comisiilor de aparare din Parlament.

In acest sens, Presedintele, erijandu-se In initiator legislativ, a promovat un pachet de legi referitor la serviciile de informatii ale statului si la siguranta nationala In general, punand Guvernul In fata unui fapt Implinit si solicitandu-i Primului-ministru sa trimita initiativa legislativa sub acea forma Parlamentului.

In plus, netinand cont de principiul transparentei activitatii de legiferare, Presedintele a luat masura secretizarii apachetuluia, fara a fi si aici competent. In fata refuzului Guvernului de a promova initiativa legislativa, Presedintele Romaniei a apelat la Comisiile parlamentare de aparare, ordine publica si siguranta nationala, Incercand promovarea directa In Parlament si declansand un adevarat razboi mediatic cu Guvernul pe aceasta tema.

Initiativa legislativa In acest domeniu specific a fost preluata de Guvern, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitutie, care a solicitat apoi In mod legal avizul C.S.A.T., dar In mod absolut nejustificat a fost respinsa de Presedinte si CSAT. Faptele Presedintelui , respectiv Intregul sau comportament si toate actiunile Intreprinse, de la elaborarea legii de catre sau cu sprijinul serviciilor de informatii si CSAT, trimiterea la Guvern si la comisiile parlamentare de aparare, ordine publica si siguranta nationala, solicitarile de restituire, refuzul avizului legal si obligatoriu al CSAT, discutiile cu unii lideri politici ai partidelor parlamentare sunt deosebit de grave pentru ca ele urmareau nu numai asumarea abuziva a dreptului la initiativa legislativa consacrat de Constitutie doar Guvernului, senatorilor, deputatilor si cetatenilor, dar In fapt si realizarea unei reglementari a sistemului de siguranta nationala si a serviciilor de informatii, dupa propria-i conceptie pentru a-si asigura controlul asupra acestora.

8. Incalcarea prevederilor art. 90, coroborat cu art. 150 alin. (1) si art 151 alin. (3) din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu a nesocotit prevederile art. 90 din Constitutie, atunci cand a Incercat In mai multe randuri sa organizeze un referendum pentru aprobarea unui aParlament unicamerala.

Potrivit textului constitutional mentionat, Presedintele, adupa consultarea Parlamentuluia poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa acu privire la probleme de interes nationala, dar modul de organizare si desfasurare a referendumului nu mai este un atribut al Presedintelui, ci al Parlamentului, potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constitutie. Ca atare, Parlamentul - singura autoritate legiuitoare - are dreptul de a adopta, prin lege organica, normele si procedurile ce tin de referendum, ca modalitate de consultare directa a vointei cetatenilor.

In textele Constitutiei referendumul este reglementat In urmatoarele situatii: consultarea poporului cu privire la probleme de interes national art. 90; demiterea Presedintelui ca urmare a suspendarii art. 95 alin. (3) si respectiv pentru aprobarea revizuirii Constitutiei, art. 151 alin. (3).

In sistemul nostru de drept nu este admis referendumul pe teme constitutionale, Intrucat procesul de revizuire a Constitutiei se finalizeaza printr-un referendum. Ideea unui referendum prealabil si a unui referendum final de aprobare (cu rezultate posibil contrare) ar fi absurda.

Contrar acestor exigente constitutionale, Presedintele a savarsit fapte si a exprimat opinii In sensul ca va organiza referendum pentru diferite teme, cu ocolirea Parlamentului, inclusiv pentru modificarea Constitutiei si desfiintarea Parlamentului bicameral. Comportamentul abuziv, dictatorial fata de Parlament si parlamentari este demonstrat si de ultimele declaratii publice facute de catre Presedintele Romaniei, respectiv ca amodificarea de catre Parlament a Legii privind referendumul, echivaleaza cu o lovitura de stata.

Toate acestea sunt de o gravitate deosebita si contravin prevederilor potrivit carora Parlamentul este organul suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, si demonstreaza faptul ca Presedintele Romaniei doreste sa preia atributii constitutionale ale Guvernului si ale Parlamentului.

CAPITOLUL II - Incalcarea textelor constitutionale referitoare la rolul Presedintelui In raporturile sale cu Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, In special ale art. 102 alin. (1) si (2), art. 107 alin.(1), si ale art. 86 a 87, art. 116 alin. (2), coroborat cu art. 117 alin. (3) si art. 119 din Constitutie.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

1. Incalcarea prevederilor art. 102 alin. (1) si 107 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Constitutie, Guvernul este cel care, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Textul art. 107 alin. (1) precizeaza fara echivoc: ,,Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revina.

Presedintele Traian Basescu, In mod repetat, a Incercat si de multe ori a reusit sa se aseze deasupra Guvernului, sa se substituie acestuia, subordonandu-si direct ministere si ministri sau Infiintand, la Cotroceni, aorganisme ad-hoca, paralele cu organele administrative legale si constitutionale.

In primul rand, este de retinut ca In toate actiunile sale politice, Presedintele nu s-a prea referit la Programul de guvernare, ci la Programul Aliantei D.A. din campania electorala, ca si cum tara se afla Intr-o perpetua campanie electorala.

Traian Basescu a prezentat cu privire la multe probleme si momente esentiale ale guvernarii propriul sau program, inclusiv cu privire la integrare si la perioada post-integrare ca si cum ar avea un plan propriu de dezvoltare a tarii.

Inca de la instalarea sa ca presedinte, Traian Basescu si-a dezvaluit intentia de a-si subordona Guvernul si celelalte institutii ale statului cu care Isi propune sa lucreze Impreuna, acot la cota cum s-a exprimat si carora le-a dat un termen de 6 luni pentru a-si proba eficienta, fapta prin ea Insasi abuziva si neconstitutionala.

Guvernul si Primul-ministru au fost considerate simple unelte ascultatoare ale sale fiind apreciate, dupa caz, cand cele mai performante din istoria postrevolutionara, cand mediocre. La primele semne de independenta si autoritate, Primul-ministru a devenit prima tinta a atacurilor sale, despre care a ajuns sa afirme ca Ii pare rau pentru desemnarea sa In aceasta functie si ca aIsi cere scuze poporului romana pentru aceasta greseala (printre altele a facut o astfel de afirmatie In aprilie 2006 la o emisiune speciala a realizatorului Marius Tuca), iar In final, In februarie 2007 sa spuna despre Primul-ministru ca este un mare mincinos, un om care minte tot timpul.

Nu vom insista asupra suitei de aprecieri jignitoare, denigratoare, tendentioase asupra Guvernului si a premierului pentru ca acestea sunt aproape zilnice, dar trebuie subliniat ca toate acestea au dus la pierderea credibilitatii interne, a Increderii cetatenilor si a investitorilor, la descurajarea membrilor Guvernului, la timorarea celor care nu apartin PD, la compromiterea imaginii externe a Romaniei.

2. Incalcarea prevederilor art. 102 alin. (1), coroborate cu prevederile art.116 alin. (2) si art. 117 alin. (3), prin raportare si la prevederile art. 119 din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu a mers atat de departe In comportamentul sau contrar Constitutiei Incat aa Infiintata, la Cotroceni, aorganisme ad-hoca, paralele cu organele administrative legale si constitutionale , ne referim la diferitele comisii pe probleme, dar si la mult mediatizata aCelula de crizaa.

Unul din aceste organisme, Comunitatea Nationala de Informatii a fost Infiintata prin hotarari ale C.S.A.T., sub conducerea directa a Presedintelui Romaniei, care aIndeplineste functia de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tariia (art. 92 alin. (1) din Constitutie).

Aceste fapte ale Domnului Traian Basescu In exercitarea mandatului de Presedinte al Romaniei, contravin principiului constitutional consacrat de art. 102 alin. (2) dupa care aGuvernul .....exercita conducerea generala a administratiei publicea, precum si prevederile constitutionale referitoare la Infiintarea si organizarea autoritatilor administrative centrale de specialitate (art. 116 si 117), respectiv prevederilor Constitutiei cu privire la rolul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (art. 119).

De vreme ce In Constitutie se admite Infiintarea altor organe centrale de specialitate, decat ministerele (comisii, agentii, departamente, inspectorate, servicii etc.) ori In subordinea Guvernului sau a ministerelor, ori ca structuri autonome (art. 116 alin. (2)), dar prin lege organica (art. 117 alin. (3)) este de la sine Inteles ca asemenea organisme nu se pot Infiinta pe langa sau In subordinea Presedintelui Romaniei si Inca prin simple comunicate de presa.

De asemenea, din coroborarea art. 117 alin. (2) si (3) cu art. 119 din Constitutie rezulta ca asemenea organisme nu se pot Infiinta prin hotarare a CSAT, ci numai printr-o lege organica de modificare si completare a Legii de organizare a CSAT, prevazuta de art. 73 alin. (3) lit. e) din Constitutie.

Totodata, faptele Presedintelui Traian Basescu de a determina adoptarea hotararilor CSAT de Infiintare a CNI, contravin flagrant si prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitutie.

3. Incalcarea prevederilor art. 86 din Constitutie.

Potrivit dispozitiilor constitutionale explicite evocate, Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita ceea ce subliniaza, fara echivoc, natura relatiilor Presedintelui cu Guvernul si cu membrii acestuia.

Cu toate acestea, domnul Traian Basescu, nu numai ca nu s-a consultat cu Guvernul In probleme de o deosebita importanta pentru tara, actionand intempestiv In foarte multe din initiativele sale dar a si actionat pentru timorarea si insultarea Primului-ministru si a altor membri ai Cabinetului, excluzand de la acest tratament pe colegii sai de partid. Presedintele nu a consultat Guvernul In actiunile de reprezentare a statului Roman la Uniunea Europeana, nici macar cu prilejul sustinerii discursului In fata Parlamentului European din luna ianuarie 2007.

In schimb si-a permis numeroase ingerinte In activitatea unor ministere. Astfel, desi a acuzat In numeroase ocazii Guvernul sau unii membri ai acestuia ca sprijina si se sprijina pe acercuri de interesea, pe grupuri mafiote, nu a ezitat sa intervina direct In formarea unor grupuri oligarhice din preajma sa, a Administratiei Prezidentiale sau a propriului sau partid.

La asemenea interventii deloc nevinovate ne vom referi In urmatoarele doua puncte.

4. Incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Cu toate ca a acuzat mereu Guvernul ca se Inconjoara cu cercuri de interese, iar ministrii Partidului Conservator s-au bucurat de o aatentie specialaa, Presedintele Traian Basescu nu s-a sfiit sa intervina la fostul ministru al economiei Codrut Seres In favoarea firmei ALRO Slatina, inclusiv prin intermedierea fostilor consilieri prezidentiali Theodor Stolojan si Elena Udrea, Incalcandu-se astfel principiile economiei de piata si ale concurentei, consemnate In art. 135 din Cons titutie.

5. Incalcarea prevederilor art. 135, alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Sfidand din nou legea, principiile economiei de piata si uitand de lupta sa Impotriva coruptiei, a mafiei si a cercurilor de interese a intervenit, nu prea moral si legal si la proprii ministri.

Astfel, cu prilejul investiturii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia sa reevalueze modul In care au acces la contractarea unor lucrari de investitii, mai ales In constructia de autostrazi, a investitorilor autohtoni, care ar fi dezavantajati. Proaspatul ministru a schimbat caietul de sarcini la lucrarile pentru autostrada Bucuresti-Pitesti si... a castigat cine trebuia.

Or, prin aceasta s-au Incalcat grav prevederile art. 135 alin. (1) si alin. (2), lit. a) din Constitutie care garanteaza economia de piata bazata pe libera initiativa si concurenta si obliga statul sa asigure libertatea comertului si protectia concurentei loiale, respectiv prevederile art. 41 referitor la libertatea economica: aAccesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa In exercitarea acestora In conditiile legii sunt garantatea. Cat priveste felul In care

au privit aceasta arezolvarea investitorii straini nu mai comentam aici.

Tot ca interventie solitara si discutabila se plaseaza si apelul Presedintelui Traian Basescu adresat Ministerului Economiei pentru Incetinirea procesului de privatizare In domeniul energiei. Nu comentam substanta problemei privatizarii In domeniul economiei, dar relevam Incalcarea atributiilor sale prezidentiale, Incalcare care i-a determinat pe specialistii Bancii Mondiale sa califice acest demers ca fiind aneobisnuita. In acelasi context se Insiruie si cazurile Urdareanu - Dobre, Cocos - Golden Blitz, Anghelescu si multe altele.

6. Incalcarea prevederilor art. 87 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit art. 87, alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului aIn care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, In alte situatiia, Traian Basescu a participat de multe ori intempestiv la sedinte de Guvern fara o astfel de tematica, speculand, uneori, chiar lipsa premierului din tara.

Desi cadrul constitutional plaseaza cele doua institutii - Presedintele Romaniei si Guvernul - pe pozitii de colaborare si nu de subordonare, domnul Traian Basescu a actionat tot timpul pentru a-si subordona Guvernul pentru a demonstra ca el este adevarul sef, semnificativa In acest sens este rabufnirea de la sedinta de Guvern, din 6 iulie 2006, cand, contrariat de Indrazneala Premierului de a interveni In discutie, i-a retezat sec initiativa cu remarca: aDeocamdata eu conduc sedinta. Vorbesti cand Iti dau eu cuvantula.

A aparut ca o evidenta ca participarile Presedintelui la sedintele Guvernului s-au facut mai mult In scop mediatic, pentru a demonstra opiniei publice ca domnia sa rezolva toate marile probleme.

CAPITOLUL III - Incalcarea principiului separatiei puterilor prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie si a textelor care reglementeaza raporturile Presedintelui cu Autoritatea judecatoreasca, precum si a prevederilor Constitutiei, referitoare la Curtea Constitutionala.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

1. Incalcarea grava a prevederilor art. 124 si ale art. 132 alin. (1) din Constitutie, precum si a principiului constitutional al independentei justitiei.

Textele constitutionale evocate stabilesc Intr-un mod imperativ ca justitia se Infaptuieste In numele legii, ca justitia este unica, impartiala si egala pentru toti, ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, ca procurorii Isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii si al impartialitatii.

Prin rolul si atributiile sale Presedintele Romaniei este primul care sa apere aceste prevederi si sa se constituie Intr-un garant al lor. Cu toate acestea, domnul Traian Basescu a nesocotit si a Incalcat cu nonsalanta prevederile Constitutiei atunci cand interesele sale personale sau cele politice i-au cerut, permitandu-si ingerinte grosolane In actul de Infaptuire a justitiei.

Sfidatoare sunt ultimele ingerinte ale Presedintelui Traian Basescu produse la sedinta a DNA cand domnul Traian Basescu, suparat probabil de actiunea parlamentara pentru suspendarea sa din functie a cerut procurorilor sa redeschida dosarele de urmarire penala In care sunt implicati reprezentanti sau apropiati ai opozitiei, In special aBANCOREX si Banca Agricolaa, In timp ce a devenit evidenta musamalizarea dosarelor sale personale privitoare la acazul Flotaa si la imobilul din strada Mihaileanu.

Gravitatea acestei ingerinte inimaginabile In orice stat de drept este demonstrata de promtitudinea redeschiderii unuia dintre aceste dosare, deocamdata cel al Bancii Agricole.

2. Incalcarea prevederilor art.133 alin. (1) din Constitutie.

Presedintele Traian Basescu a Incalcat repeta t dispozitiile art. 133 alin. (1) din Constitutie, care consacra rolul de garant al independentei justitiei, pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Traian Basescu a Incercat, Inca de la Inceputul mandatului, sa intimideze pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii si sa discrediteze aceasta institutie fundamentala pentru ordinea constitutionala si pentru regimul separatiei si echilibrului puterilor In stat.

Astfel, participand la sedinta C.S.M. din data de 19 aprilie 2005, domnul Basescu s-a adresat membrilor acestuia cu formula: aori va asumati raspunderea ori demisionatia. De asemenea, tot In fata membrilor C.S.M., domnul Basescu a afirmat: avom trece legile reformei In justitie prin asumarea raspunderii guvernamentale, fara sa mai Intrebam nici un domn judecator, nici de la C.S.M., nici de la Curtea Constitutionala, nici de la Inalta Curte de Casatie si Justitiea.

3. Incalcarea prevederilor art. 124 si art. 133 alin. (1) din Constitutie.

Acestea consfintesc, cum am precizat mai sus, independenta justitiei. In repetate randuri, Presedintele Traian Basescu nu s-a limitat sa faca aprecieri critice la adresa justitiei, a instantelor judecatoresti, a parchetelor si, personal, la adresa judecatorilor si procurorilor, dar a dat adevarate asentintea tendentioase prin care a calificat justitia ca fiind corupta, a calificat judecatorii ca fiind corupti.

In unele interventii publice, Presedintele Traian Basescu a sustinut, tot la modul general, ca procurorii emit mandate de arestare si alte acte procedurale cu vicii de procedura premeditate pentru a le oferi inculpatilor motive de atac In justitie, de cele mai multe ori admise, acuzand, de asemenea, In mod general, procurorii ca Isi avertizeaza telefonic inculpatii cercetati In diferite dosare sa nu se prezinte la urmatoarea chemare la Parchet pentru ca vor fi arestati.

La o alta sedinta a CSM Presedintele adecreteazaa In stilul sau ca anu voi fi de acord cu o independenta a Justitiei In ineficienta si coruptie. Trebuie sa cream conditiile ca si corpul magistratilor sa se curete. M-as bucura daca unii ar demisiona, ca sa nu fiu In situatia sa emitem o lege prin care sa curatam administrativ justitia...a. Cum mai poate ramane In functie un astfel de presedinte care vrea sa aemitaa el legi, care vrea sa acuretea el justitia In dispretul legilor, a democratiei, a principiilor statului de drept ?

Fata de aceste declaratii, la 7 martie 2006, peste 900 de membrii ai Asociatiei Magistratilor si aproape 400 de judecatori de la diferite instante judecatoresti au trimis un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii prin care au cerut sesizarea Curtii Constitutionale, considerata singura institutie care Il mai poate atrage de maneca pe Traian Basescua In legatura cu afirmatiile sale despre justitie, apreciind ca Presedintele aa pus In grav pericol Insasi existenta unei justitii independentea.

4. Incalcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitutie.

Presedintele Romaniei a Incalcat prevederile art. 126 alin. (1) din Constitutie potrivit carora justitia se realizeaza numai prin instantele judecatoresti stabilite prin lege.

In noiembrie 2006, dupa ce Traian Basescu a gratiat In mod scandalos trei persoane condamnate pentru trafic de droguri si furt calificat a motivat acest gest prin aceea ca In dosarele celor trei condamnati nu au fost gasite probe

temeinice pentru acuzare.

Or, Presedintele tarii nu poate face, prin decretele de gratiere, o reevaluare a probelor, o rejudecare asupra vinovatiei unor infractori, substituindu-se instantei judecatoresti, fapt care a si atras o binevenita reactie a CSM, care a relevat ca Presedintele a Incalcat principiul separatiei puterilor.

Cu toate acestea, insistand asupra legalitatii si corectitudinii actului sau de gratiere, In discursul din 9 iulie 2006, rostit chiar cu ocazia zilei justitiei, a afirmat, fara echivoc, ca Isi permite sa si judece aori de cate ori voi observa mari discrepante Intre modul cum a fost judecat la o instanta un caz si modul cum a fost judecat la o instanta superioara, Intotdeauna voi utiliza institutia gratierii permitandu-mi chiar sa judeca.

In felul acesta, Presedintele Traian Basescu a nesocotit prevederile alin. (1) al art. 126 din Constitutie care precizeaza ca justitia se realizeaza ,,prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de legea.

5. Incalcarea prevederilor art.125 alin. (2), coroborat cu art. 134 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) si art. 134 alin. (1) din Constitutie Presedintele Romaniei numeste In functie judecatorii si procurorii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Contrar acestor prevederi constitutionale,

Traian Basescu a facut aceste numiri la propunerea ministrului justitiei, trimitand C.S.M. aIn decora de unde i-a cerut din cand In cand cate un aviz consultativ.

Grav este si faptul ca Presedintele Traian Basescu a promulgat legea prin care ministrul justitiei si-a asumat acest rol Impotriva Constitutiei.

6. Incalcarea prevederilor art. 133 alin. (1), coroborat cu art. 133 alin. (6) din Constitutie.

Presedintele a Incalcat Constitutia si Legea de organizare si functionare a C.S.M. cand a participat la sedinta In care s-a ales Presedintele C.S.M., exprimandu-si, Inainte de vot, satisfactia Inscrierii ca si candidat a unui anume judecator si chiar felicitandu-l, Inainte de a fi ales, ceea ce a determinat In mod evident retragerea altor intentii de candidatura.

De fapt, ceea ce a urmarit Presedintele Romaniei prin acest demers premeditat (pe care s-a si prefacut ulterior ca-l regreta) a fost, fie compromiterea valorosului magistrat, cu o alegere printr-o procedura discutabila, fie obligarea lui viitoare fata de Presedinte.

Este cert, prezidarea, de catre Presedintele Romaniei, a lucrarilor C.S.M. la care participa nu-l transforma pe Presedinte In membru al C.S.M. si cu atat mai putin In conducator sau judecator suprem al magistratilor care compun C.S.M.

Comportandu-se la sedintele C.S.M. ca un veritabil ,,sefa Presedintele Romaniei a Incalcat grav nu numai textele Constitutiei cu privire la rolul sau de mediator, (art. 80, alin. (2)), cu privire la separatia puterilor (art. 1, alin. (4)), dar si

textele Constitutiei care reglementeaza rolul C.S.M. de garant al independentei justitiei, respectiv colaborarea dintre Presedintele Romaniei si C.S.M. pentru realizarea de catre C.S.M. a rolului sau constitutional.

De altfel, art. 1, alin. (4) vorbeste nu numai de separatie, ci si de echilibrul puterilor, iar comportamentul Presedintelui Traian Basescu scoate In evidenta tocmai ,,strategiaa domniei sale de a dezechilibra C.S.M. ca structura a puterii judecatoresti, ceea ce trebuie convenit, In mod rezonabil, ca reprezinta o fapta grava In sensul alin. (1) al art. 95 din Constitutie.

7. Incalcarea prevederilor art. 142 alin. (1), art. 145 si art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei cu privire la rolul Curtii Constitutionale.

Astfel, domnul Traian Basescu nu s-a rezumat numai sa-si exprime public nemultumirea cu privire la deciziile Curtii Constitutionale, dar a si calificat activitatea Curtii Constitutionale aca fiind In dispretul interesului nationala, fapta grava prin care se Incalca normele constitutionale ce statueaza rolul Curtii de garant al suprematiei Constitutiei, precum si pe cele ce asigura independenta membrilor Curtii.

Presedintele Romaniei, dupa ce a criticat public, In mod repetat, decizia prin care Curtea Constitutionala s-a pronuntat In sensul obligarii Parlamentului la respectarea dispozitiilor art. 64 alin. (2) din Constitutie referitoare la alegerea presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului, asa cum a facut si In cazul deciziei prin care dispozitii ale asa-numitului ,,pacheta privind reforma In justitie au fost declarate neconstitutionale, a sugerat Curtii sa-si revizuiasca pozitia. In mod evident, asemenea manifestari sunt de natura sa submineze pozitia constitutionala a Curtii, rolul acestei institutii si statutul membrilor sai.

Consecvent tezei sale de a determina o schimbare a practicii Curtii Constitutionale, a convocat Curtea Constitutionala pentru aconsultaria la sediul Administratiei prezidentiale. Incercarea de a determina o alta solutie In cazul exceptiilor de neconstitutionalitate la ,,pachetul legislativa privind asa-numita reforma a justitiei reprezinta o fapta de o gravitate deosebita, un atac la principiile cardinale ale statului de drept, consacrate de Constitutia Romaniei.

In acelasi timp, Presedintele Traian Basescu a lansat public teza potrivit careia instanta constitutionala actioneaza politic si este o frana In calea reformelor pe care ar dori sa le promoveze.

Pe acest fond, a instigat, practic, la lansarea mai multor atacuri la adresa unora dintre membrii Curtii Constitutionale, In scopul evident de a-i intimida, lansand inclusiv ideea de a schimba, prin orice mod, actuala componenta.

Presedintele Traian Basescu a mers atat de departe Incat pur si simplu a calificat Curtea Constitutionala ca fiind o institutie care dispretuieste interesul national. Edificatoare In acest sens este afirmatia facuta Intr-o emisiune a TVR 1

la 19 mai 2005: aVa asigur ca am vazut reticenta sistemului la schimbare, am vazut chiar dispretul a repet, dispretul, o spun cu toata responsabilitatea, dispretul unor oameni din C.S.M. pentru interesul national In favoarea intereselor lor.

Am vazut dispretul unei Curti Constitutionale pentru interesul national, prin emiterea unei decizii ca P.N.A. nu mai poate ancheta parlamentarii si, implicit ministrii, cand P.N.A. a fost creat pentru Inalta coruptie si i-as trimite pe acesti judecatori, care au dispret pentru procesele de integrare ale Romaniei, i-as trimite sa raspunda In fata oamenilor, daca le vom rata din cauza lora.

In realitate, Ordonanta de Urgenta prin care a fost constituit P.N.A. era contrara art. 72 alin. (2), coroborat cu art. 109 alin. (2) din Constitutie, iar Curtea Constitutionala n-a facut altceva decat sa restabileasca ordinea constitutionala, potrivit careia competenta de urmarire si trimitere In judecata penala a demnitarilor avuti In vedere se face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu de alte structuri aflate In subordinea ministrului justitiei. Asadar, problema nu se pune In sensul absolvirii de raspundere a acestora, ci de a fi cercetati de catre autoritatea competenta potrivit Constitutiei.

Prin atacarea, In acest mod a institutiei care are menirea de a asigura suprematia Constitutiei, aceasta este In Intregime In pericol. Suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii acesteia devin vorba goala daca agardianula normei este subminat si Impiedicat sa Isi Implineasca menirea.

CAPITOLUL IV - Incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (2), precum si ale altor texte constitutionale referitoare la obligativitatea generala a respectarii legilor si la apararea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

1. Incalcarea prevederilor art. 28 din Constitutie.

Presedintele Romaniei a fost cel putin complice la Incalcarea art. 28 din Constitutie referitor la secretul corespondentei, potrivit caruia asecretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabila.

In interviul acordat TVR din ianuarie 2007, domnul Traian Basescu a recunoscut ca Inca din septembrie 2005 a avertizat membrii Guvernului ca le sunt ascultate telefoanele de catre serviciile de informatii asi am atentionat membrii Cabinetului sa fie atenti ce vorbesc si cu cine vorbesc la telefon, pentru ca deja avem semnale de la serviciile de informatii cu privire la discutii care nu erau In regula Intre ministri si chiar cu unul care este arestat la ora aceastaa.

Exista doua ipoteze logice. Prima, interceptarea era ilegala, fapt de care Presedintele nu era strain, iar aducerea la cunostinta In sedinta Guvernului a avut scopul de a-i timora pe membrii Cabinetului, ipoteza In care, dincolo de abuzul functiei, inclusiv sub aspect penal, domnul Traian Basescu se face vinovat de Incalcarea secretului convorbirilor telefonice.

A doua, Inregistrarea era legala, situatie despre care domnul Traian Basescu a fost informat In calitate de Presedinte al Romaniei si presedinte al C.S.A.T., ipoteza In care domnul Traian Basescu se face vinovat de savarsirea infractiunii de

favorizare a infractorului (art. 264 Cod penal).

Cum ramane cu restul cetatenilor Romaniei care sunt ascultati, legal, de catre serviciile de informatii; pe acestia cine aIi atentioneaza...sa fie atentia?

2. Incalcarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, consacrate In Constitutie, a prevederilor art. 28 din Constitutie cu privire la secretul convorbirilor telefonice, prin raportare si la legile de organizare a serviciilor de informatii.

O fapta deosebit de grava a Presedintelui Traian Basescu o reprezinta folosirea serviciilor de informatii ale statului pentru a supraveghea informativ clasa politica, fapta recunoscuta explicit Intr-un interviu acordat aJurnalului Nationala din data de 6 februarie 2005, publicat sub titlul semnificativ aVoi sta 10 ani la Cotrocenia, In care Traian Basescu, referindu-se la analizarea propunerilor de secretar de stat In diferite structuri guvernamentale, precizeaza ca a cerut serviciilor speciale sa-i supravegheze informativ pe cei propusi.

Astfel, la Intrebarea directa a ziaristului aPrin cine veneau aceste informatii?a Domnul Traian Basescu raspunde aPrin serviciile de informatii. Nu am facut nici un secret, de la bun Inceput le -am cerut sa culeaga informatii, In asa fel Incat sa evitam asezarea In structuri executive importante a unor oameni controlati de grupuri de interese. Sper ca am reusit!a

3. Incalcarea prevederilor art. 65 alin. (2), lit. f) din Constitutie, precum si a prevederilor art. 5 din Legea nr. 473/2004.

Modul sfidator In care se raporteaza Traian Basescu la lege si la obligatiile sale prezidentiale este demonstrat si de refuzul sau (aici nu este vorba de o omisiune) de a prezenta In Parlament strategia nationala de aparare a tarii, In termen de 6 luni, asa cum Il obliga prevederile art. 65 alin. (2), lit. f) din Constitutie si art. 5 din Legea nr. 473/2004. Importanta acestei strategii pentru tara si necesitatea ca aceasta sa fie dezbatuta de Parlament, pentru a capata

forta obligatorie rezultata din aprobarea Parlamentului, ne scutesc de orice comentariu cu privire la gravitatea faptei sale. De altfel, potrivit prevederilor art. 13 din legea mentionata, neIndeplinirea obligatiilor prevazute de art. 5 poate atrage raspunderea administrativa civila sau chiar penala a celor vinovati.

4. Incalcarea prevederilor art. 51 alin (4) cu privire la dreptul de petitionare, coroborat cu prevederile art.1 alin (5), prin raportare la prevederile art.80 alin (2) din Constitutie.

Memoriul Societatii Petromidia pe care Primul-ministru i l-a remis Presedintelui Insotit de o nota personala demonstreaza cum se raporteaza domnul Traian Basescu la statutul si rolul sau de sef de stat.

Gravitatea comportamentului prezidential este demonstrat de urmarile sale. Practic aceasta a fost scanteia care a declansat criza de proportii In care ne aflam.

Sa ne reamintim, deci, de acest episod.

a) Deci, Primul-ministru Ii cere Presedintelui (fie cu buna credinta din grija fata de bunul mers al justitiei si fata de o mare companie contribuabila la bugetul statului, fie din grija personala fata de un prieten), asa discute, cand are ocaziaa cu organele competente.

b) Presedintele a demonstrat ca abordeaza Intr-un mod foarte personal si original felul In care-si exercita unele atributii, sa le spunem curente. Domnul Traian Basescu nu Inregistreaza memoriile primite pentru a le da un curs oficial si transparent, nesocotind astfel prevederile art.51 din Constitutie cu privire la dreptul de petitionare. Pe cele care pun probleme sau Ii ofera diverse posibilitati de valorificare, nu le opereaza prin formulele clasice ci le pastreaza pentru a le utiliza ulterior Impotriva celor In cauza.

c) Presedintele avea doua optiuni: ori sa-i trimita aprietenestea memoriul Inapoi expeditorului si sa-l sfatuiasca personal sa lase justitia sa faca dreptate, ceea ce nu era chiar legal daca agestul premierului poate fi socotit o ingerintaa, ori sa aprecieze ca demersul premierului este unul ilegal, o Incercare sau chiar o actiune de trafic de influenta si In consecinta sa sesizeze Parchetul.

Presedintele a procedat, tot In stilul sau personal, aparent atipic, neconstitutional si ilegal, dar In realitate cu un scop extrem de Injositor pentru un sef de stat. A pastrat materialul pentru momentul potrivit fie pentru a-l santaja pe Premierul neascultator, fie pentru a-l compromite. Indiferent care i-au fost scopurile, Traian Basescu a gresit grav Incalcandu-si si obligatiile prezidentiale si cele ale oricarui functionar public.

CAPITOLUL V - Incalcarea prerogativelor prezidentiale de sef de stat, de reprezentant al statului roman, depasirea sferei atributiilor sale In domeniul politicii externe, prevazute In art. 91 din Constitutie, In contrast cu prevederile art.102 alin.1 din Constitutie, care reglementeaza realizarea politicii externe a tarii de catre Guvern.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

Presedintele oricarui stat are o responsabilitate externa exceptionala. De modul In care actioneaza presedintele pe plan international depinde Intr-o masura esentiala integrarea armonioasa a tarii In concernul tarilor lumii, imaginea tarii, felul In care aceasta este apreciata.

In contrast cu imaginea echilibrata, respectata si responsabila a Romaniei, obtinute cu eforturile, ratiunea si talentul unor valorosi oameni de stat, Traian Basescu a contribuit mult prin gesturile si actiunile sale excentrice, nu numai la ridicarea unor semne de Intrebare si mirare dar chiar la unele reactii mai mult sau mai putin vizibile fata de tara noastra.

Mai grava este atitudinea, sa-i spunem asolitaraa, a Presedintelui care adopta aceste pozitii fara a consulta Guvernul, fara a consulta Parlamentul, desi potrivit prevederilor art. 102 alin. (2) Guvernul este cel care, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament asigura realizarea politicii interne si externe a tarii, iar potri vit art. 91 Guvernul este cel care negociaza tratatele internationale In numele Romaniei iar Parlamentul le ratifica.

1. Inca de la Inceputul mandatului sau, domnul Traian Basescu, fara a tine seama de Programul de guvernare In domeniul politicii externe si fara a consulta Guvernul si Parlamentul, a discriminat intre aliatii si partenerii Romaniei, lansand Axa Washington - Londra - Bucuresti.

Aceasta atitudine discretionara In politica externa romaneasca constituie o grava Incalcare a atributiilor constitutionale ale Guvernului In realizarea politicii externe a Romaniei si lasa fara continut ori consecinta normele constitutionale

referitoare la programul de guvernare si raporturile Intre Parlament si Guvern.

Declaratia sa hazardata a trezit o reactie concreta a ministrului de externe a Frantei la 21 aprilie 2005, la Vilnius care a calificat aceste afirmatii ca fiind agresive la adresa Frantei, caz nemaiIntalnit In agenda raporturilor diplomatice dintre cele doua tari.

2. Redam, In continuare, alte asemenea declaratii, atitudini si actiuni, care dovedesc, fara putinta de tagada, faptele grave prin care Presedintele Romaniei Incalca, pe de o parte, prevederile constitutionale care limiteaza In mod expres atributiile sefului statului In domeniul politicii externe, iar pe dalta parte, Incalca dispozitiile constitutionale prin Impiedicarea bunei functionari a Guvernului In realizarea politicii externe stabilite prin programul de guvernare aprobat de Parlament:

- In septembrie 2005 la sesiunea Adunarii Generale a ONU, Presedintele Romaniei a declarat ca Federatia Rusa trateaza Marea Neagra ca pe un alac rusesca ceea ce a provocat reactii diplomatice de dezaprobare din partea statului nominalizat, dar a afectat si relatiile cu un alt stat cu interese semnificative In zona, Turcia;

- pe 28 iulie 2005, la Washington, domnul Traian Basescu a declarat aComunitatea internationala poate conta pe sprijinul Romaniei In restabilirea pacii In Liban si pentru a garanta securitatea Israeluluia, desi nici ONU si nici vreun stat implicat ori alta entitate nu a cerut asa ceva, mai ales In conditiile In care o asemenea prerogativa apartine, constitutional, Parlamentului;

- In mai multe interventii publice, fara sa consulte vreuna din partile implicate domnul Traian Basescu s-a angajat In numele Romaniei sa participe alaturi de Rusia si Ucraina la solutionarea conflictului din Transnistria, prezentand In mod deformat si demagogic toata istoria negocierilor asupra acestui conflict, ca si a relatiilor cu Republica Moldova.

- In martie 2005, domnul Traian Basescu a afirmat ca asuntem trupe de ocupatie alaturi de aliatii nostri din Iraka, In conditiile In care, la 8 iunie 2004, Consiliul de Securitate al O.N.U. a adoptat Rezolutia nr. 1546 prin care se pune capat ocupatiei militare In Irak si se lua act de faptul ca Incepand cu 30 iunie 2004 trupele coalitiei multinationale se afla In Irak doar la invitatia Guvernului irakian, ca trupe de mentinere a pacii si de consolidare a democratiei.

CAPITOLUL VI - Incalcarea statutului functiei de Presedinte al Romaniei si al rolului acestuia de aparator al Constitutiei si de mediator - art. 80 alin. (2) din Constitutie.

In raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, a savarsit urmatoarele fapte grave prin care a Incalcat In mod repetat Constitutia Romaniei.

Faptele concrete Infatisate la capitolele anterioare nu reprezinta numai Incalcari ale textelor constitutionale citate, dar si o nesocotire a functiei de mediere: aPresedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere Intre puterile statului, precum si Intre stat si societatea.

Presedintele Traian Basescu nu s-a comportat In diverse situatii tensionate aparute In activitatea statala ca un arbitru, ca un conciliator, asa cum procedeaza un sef de stat Intr-un stat de drept. El a dorit sa fie, mai degraba, judecatorul celorlalte autoritati publice, pe care le considera ca un fel de servicii subordonate aPalatului Cotrocenia.

Traian Basescu n-a actionat In functia de Presedinte al Romaniei In sens pozitiv, pentru a preveni starile tensionate si mai ales conflictele, pentru a le stinge atunci cand au aparut. Dimpotriva, el a conceput conflictele, le-a provocat si le-a atatat, el nu a semanat spirtul de concordie, de armonie, de Intelegere, el a semanat tot timpul vrajba, ceea ce contravine alin. (2) al art. 80 din Constitutie.

Desigur, nu este usor de identificat si analizat cazurile concrete In care Presedintele trebuia sa intervina ca mediator si nu a facut-o pentru ca multele din situatiile care necesitau un demers prezidential s-au rezolvat In cele din urma ade la sinea sau au trecut neobservate. Este, Insa, de subliniat ca Presedintele are de principiu o atitudine refractara fata de rolul de mediator. Presedintele Traian Basescu nu crede, pur si simplu, In virtutile dialogului Il socoteste inoportun, pierdere de timp.

Oricum, ca exemple concrete In care trebuia sa intervina, nu In stilul sau de a da verdicte si a Invinovati, ci pentru a aplana lucrurile, a le armoniza, pot fi evocate multe.

1. Presedintele nu a intervenit In cazul unor neIntelegeri sau chiar divergente ivite In cadrul Guvernului, Intre primul-ministru si ministrul justitiei, Intre Primul-ministru si ministrul educatiei si cercetarii, Intre Primul-ministru si ministrul afacerilor externe, pe care In plus, Presedintele a Incercat sa-l atraga sub influenta sa exclusiva, cu scopul transparent de a-l contrapune Premierului.

2. Presedintele nu a intervenit In sens moderator pentru a identifica solutii de rezolvare In conflictul ivit Intre Guvern si Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales Intre ministrul justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, dimpotriva, a Incurajat-o pe d-na Monica Macovei sa sfideze, sa nesocoteasca si sa denigreze institutia suprema care asigura independenta justitiei si pe membrii acesteia, alesi democratic de corpul lor profesional.

3. Deosebit de grava este si fapta comisa a Presedintelui Romaniei de a nu se implica, ca moderator, potrivit art. 80 alin. (2) din Constitutie, pentru prevenirea actiunii de organizare a asa-numitului areferendum pentru autonomia Tinutul Secuiesca. Urmare a neimplicarii sefului statului este ca In fapt, s-au organizat referendumuri locale cu participarea directa a primarilor, consilierilor locali si judeteni si a functionarilor statului, urmarindu-se exercitarea de presiuni nu numai fata de autoritatile statului roman, dar si fata de autoritatile UE, crearea unei situatii gen Kosovo.

Ne Ingaduim sa-i amintim, domnului Presedinte Traian Basescu, ca asemenea actiuni submineaza nu numai activitatea Presedintelui Romaniei de mediator, In sensul art. 80 alin. (2) din Constitutie, dar si caracterul unitar al statului roman (art. 1 alin. (1) din Constitutie), aspect care nu poate forma nici obiectul unei revizuiri a Constitutiei, dupa cum se precizeaza In art. 152 (limitele revizuirii) din Constitutie.

4. Presedintele nu a intervenit pentru a concilia divergenta dintre presa, pe de o parte, si clasa politica, pe de alta parte, In problema raspunderii penale a jurnalistilot. In loc sa sprijine Clubul Roman de Presa In demersurile sale, prin exercitarea functiei de mediere, Presedintele Traian Basescu s-a transformat Intr-un suprajudecator al presei.

La 19 februarie 2005, Intr-un interviu acordat la Radio Europa Libera, Traian Basescu decreteaza ca aparte din mass-media este controlata de diverse grupuri de interese. Ele reprezinta prin forta lor mediatica, pilon de sustinere si de descurajare, de multe ori a luptei Impotriva coruptieia. Intr-un interviu dat ziarului Adevarul la 27 mai 2005 Traian Basescu Ii califica pe ziaristi aOameni care intoxica cu rea credinta ....a

Prin aceste declaratii si calificative facute In public Traian Basescu Isi Incalca grav rolul sau de aparator al Constitutiei si de mediator cu societatea civila prevazut de articolul 80 din Constitutie, discrediteaza mass-media ca factor esential al unei democratii, Incalca si prevederile art. 30 alin. (1) din Constitutie, actele sale devenind presiuni pentru restrangerea libertatii de exprimare.

Exemplele ar putea continua, dar le socotim suficiente pentru a demonstra felul In care interpreteaza Traian Basescu functia de mediere.

Faptele evocate mai sus scot In evidenta o prestatie contrara Constitutiei a domnului Traian Basescu, In calitate de Presedinte al Romaniei, prestatie care nu este Intamplatoare, dimpotriva este expresia filozofiei pe care domnia sa o are cu privire la rolul Presedintelui, filozofie contrara Constitutiei, si ne referim In primul rand la alin. (2) al art. 80 din Constitutie, cat mai ales la spiritul acesteia.

Conceptia explicata cu ostentatie a ,,Presedintelui-jucatora l-a plasat pe Presedintele Traian Basescu nu numai Intr-o stare formal-juridica de conflict cu textele constitutionale, dar si Intr-o stare reala de conflict cu partidele politice parlamentare, implicit cu grupurile politice din Parlament, Intr-o stare conflictuala cu Parlamentul, Intr-o stare conflictuala cu Guvernul si Intr-o stare conflictuala cu Autoritatea judecatoreasca.

Presedintele Traian Basescu nu a Inteles, si este evident ca nu doreste sa Inteleaga ca persoanei care ocupa functia de Presedinte al Romaniei nu Ii este permis orice comportament, pentru ca un comportament neconstitutional al persoanei In exercitiul mandatului se identifica cu exercitarea competentei autoritatii In afara cadrului constitutional.

Faptele evocate mai sus, In aprecierea initiatorilor acestei propuneri de suspendare, sunt fapte grave, de Incalcare a Constitutiei, In sensul art. 95 alin. (1) din Constitutie, care justifica suspendarea din functia de Presedinte al Romaniei a domnului Traian Basescu si, apoi, demiterea sa prin referendum.

In concluzie, rugam Curtea Constitutionala sa constate temeinicia propunerii de suspendare a Presedintelui Romaniei, existenta faptelor grave de Incalcare a Constitutiei si In consecinta sa avizeze favorabil demersul nostru si solicitam Parlamentului sa voteze propunerea noastra de suspendare.

12 februarie 2007

Citeste si:
Dragnea critică PSD: ”Tu demiţi Guvernul şi tu spui că nu vrei să îţi asumi guvernarea? În politică îţi mai asumi şi costul electoral ”
Dragnea critică PSD: ”Tu demiţi Guvernul şi tu spui că nu vrei să îţi asumi guvernarea? În politică îţi mai asumi şi costul electoral ”
Liviu Dragnea consideră că, în cazul în care PSD a demis Guvernul, trebuia să îşi asume guvernarea, precizând că probabil s-a temut să facă acest lucru deoarece vine iarna, menţionând...
Miniștrii cu care premierul desemnat, Dacian Cioloș, ar putea merge în Parlament. Dan Barna, ministru de Externe, Mihai Goțiu, ministrul Mediului
Miniștrii cu care premierul desemnat, Dacian Cioloș, ar putea merge în Parlament. Dan Barna, ministru de Externe, Mihai Goțiu, ministrul Mediului
Conducerea USR aprobă duminică programul de guvernare şi lista membrilor Cabinetului Cioloş. Printre variantele de lucru discutate în şedinţa Biroului Naţional al partidului se numără Dan...
Sursa: Ziare.com