Nicu Patron în fața Înaltei Curți. Povestea șefului rakeților moldoveni încoronat „hoț în lege” de interlopi și confirmat de CCR

Ultimul șef al rakeților moldoveni, Nicu Patron, scăpat de magistrații Curții Constituționale prin anularea interceptărilor SRI, a ajuns în fața Înaltei Curți pentru a doua oară. Acum, Ion Gușan zis Nicu Patron are de partea lui o decizie de achitare, ceea ce dovedește că este, într-adevăr, „hoț în lege”. Prima oară, Curtea de Apel pronunțase o condamnare de 14 ani și 8 luni pe numele lui Nicu Patron.

Nicu Patron, supranumit în lumea interlopă „hoţ în lege” („vor v zakone” – titulatură care îi dă drept să îi „judece” pe alți membri ai grupării), este ultimul şef al rakeţilor moldoveni, constituiţi într-o grupare (gruparea „patron” – rus. = cartuş) care opera după regulile mafiei ruseşti din timpurile URSS. În România, Nicu Patron (foto dreapta) conducea o grupare de traficanţi de ţigări (din Republica Moldova) şi avea până şi o fabrică clandestină de ţigări.

La termenul de marți, 8 martie, la Curtea supremă a fost audiat inculpatul Marcel Dumitru, un personaj care a ajuns să fie judecat cu rakeții moldoveni după ce le-a închiriat un depozit, unde aceștia își depozitau marfa de contrabandă. Numai că Marcel Dumitru spune că el nu știa ce țin moldovenii acolo, ci doar că „marfa” mirosea îngrozitor a mucegai.

„Nu îmi mai mențin declarațiile pe care le-am dat la urmărirea penală, întrucât eu nu aveam de unde să știu ce era în cutiile alea. În cursul urmăririi penale am declarat foarte multe lucruri care mi-au fost sugerate de către anchetator. În același dosar era cercetat și fiul meu, și procurorul mi-a spus că în funcție de declarațiile mele acesta poate fi inculpat sau martor. Eu am mai fost arestat acum 20 de ani, după care mi-au dat o hârtie prin care au spus că sunt nevinovat. După care am fost achitat. Știam că dacă nu declari ce trebuie, rămâi acolo la nesfârșit. Se vede că, după ce am declarat conform sugestiilor procurorului am fost pus în libertate”, a declarat în fața instanței Marcel Dumitru.

Acesta a relatat că în 2012 a închiriat unor cetățeni moldoveni, inculpați alături de el în dosar, o hală de depozitare. Moldovenii au semnat cu el un contract pe 3 luni, au adus „niște cutii”, apoi au dispărut. Marcel Dumitru spune acum că nu a văzut cutiile, dar că marfa depozitată de moldoveni „mirosea urât, a mucegai”.

„După o lună și ceva s-au făcut perchezițiile: și în spațiul închiriat și la mine acasă. Nu mi s-a achitat nicio sumă de bani pentru spațiu. Eu nu am văzut momentul efectiv când au luat cutiile. Nu am cerut informații, pentru că de închiriere s-a ocupat o firmă. Eu eram bucuros că am reușit să închiriez acest spațiu, pentru că nu găsisem clienți de un an de zile”, a mai relatat Marcel Dumitru.

3 ani și 9 luni de pușcărie a luat Marcel Dumiru pe data de 20 martie 2020, conform aceleiași decizii prin care Nicu Patron a fost achitat.

Cum a ajuns Nicu Patron să fie achitat, după o condamnare de aproape 15 ani

Ion Guşan a fost condamnat pe 10 noiembrie 2016 de Curtea de Apel Bucureşti la 14 ani şi 8 luni de închisoare pentru grup infracţional organizat, însă Inalta Curte a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pe 30 ianuarie 2018. Pe data de 14 septembrie 2020, Nicu Patron a fost achitat, iar acum se discută pe rolul Înaltei Curți apelul declarat de DIICOT.

„S-a arătat că inc. G____ I__ – zis N___ P_____ are din anul 2000 statutul de „hoț în lege” (l. rusă – Vor V zakone) – criminal cu grad superior, originar din spațiul C.S.I. (Comunității Statelor Independente), responsabil pentru respectarea codului de legi al grupării, pentru organizarea bandei și „judecarea” celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracționale, precum și pentru colectarea, evidențierea și distribuirea veniturilor realizate de fiecare dintre nucleele criminale aflate în subordine, indiferent de activitățile infracționale specifice derulate de fiecare astfel de nucleu. În ceea ce privește structura și organizarea grupării P____(n.r.- Patron), s-a arătat că, la un prim nivel de execuție în cadrul grupării P_____ (Patron), se află inc. G___ V______ – zis V_____ (Gori Valeriu – n.r.), cetățean moldovean, al doilea membru ca importanță în ierarhia grupării, om de încredere și mâna dreaptă a inc. G____ I__ – zis N___ P_____ (Gușan Ion zis Nicu Patron), care sub directa coordonare a acestuia din urmă, efectuează frecvente deplasări pe teritoriul României, Republicii Moldova și Ucrainei, pentru a contacta liderii, sau după caz membrii unor nuclee criminale autohtone, pentru a stabili detaliile realizării unor operațiuni ilegale, supervizând derularea unor ample operațiuni de contrabandă, contrafacere, reglare de conturi, colectare taxe de protecție, șantaj, și alte operațiuni ilegale, precum și împărțirea câștigurilor astfel obținute participanților, asigurând legătura dintre liderul grupării și supraveghetorii zonali” se reține în decizia instanței de fond,consultată de Ziare.com.

Efectul deciziei CCR privind interceptările SRI din dosarele penale

În motivarea instenței judecătorul a relevat și ce anume a stat la baza achitării lui Nicu Patron: anularea interceptărilor SRI din dosar. Se pare că procurorii nu l-au avut cu altceva „la mână” pe Nicu Patron în afară de interceptări, iar acestea au fost anulate ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.

„Prin încheierea din data de 31.08.2020, pronunțată în dosarul (…), Curtea a constatat nulitatea absolută a probelor rezultate din mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice emise în baza vechiului Cod de procedură penală realizate cu implicarea Serviciului Român de Informații și a probelor obținute în urma punerii în executare a mandatelor de siguranță națională, făcând trimitere la argumentele expuse în încheierea din data de 03.06.2020 pronunțată în dosarul nr. (…) (f. 5 vol. IX), încheiere ce a fost atașată și în prezentul dosar. În cuprinsul deciziei indicate, Curtea Constituțională a arătat că, în condițiile în care „legiuitorul nu a reglementat un cadru clar, coerent și previzibil aplicabil în cazul contestării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr. 51/1991” (par. 60), ”lipsa de claritate și previzibilitate a cadrului normativ incident în materia contestării legalității înregistrărilor - mijloc de probă - ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, folosite în procesul penal, determină, în fapt, realizarea unui control formal și lipsit de efectivitate, cu consecința încălcării drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de Constituție. Or, conferirea calității de mijloc de probă în procesul penal anumitor elemente este intrinsec legată de crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora” (par. 56). Rezultă astfel că, în lipsa acestui cadru legal, informațiile obținute în temeiul mandatelor de siguranță națională potrivit Legii nr. 51/1991 nu pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal”, se mai arată în motivarea Curții de Apel București.

DIICOT: Ion Guşan are gradul de „hoţ în lege”

Nicu Patron era „strategul” grupării, iar „directorul de operaţiuni era Valeriu Gori. Cei doi erau în vârful unei reţele care acţiona în România şi în Republica Moldova, precum şi în Franţa, Italia sau Germania.

„Guşan Ion – zis Nicu Patron are din 2001 statutul de hoţ în lege – criminal de grad superior, originar din spaţiul CSI, responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi judecarea celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracționale, precum şi pentru colectarea (…) veniturilor”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Procurorii notează că statutul de „hoţ în lege” se acordă de liderii grupărilor criminale aflaţi la cel mai înalt nivel la Moscova, în baza unui cod de reguli, accesibil unui număr foarte restrâns de persoane. Atribuirea titlului de „hoţ în lege” se pace printr-o aşa-zisă „încoronare”, persoana căreia I se atribuie acest titlu fiind recunoscută de toţi liderii grupărilor infracţionale internaţionale ca „lider suprem”.

Sub comanda lui Nicu Patron se afla Valeriu Gori, mâna dreaptă a acestuia. Acesta din urmă contacta pe alţi şefi de grupări infracţionale autohtone şi superviza acţiunile de contrabandă, de reglare de conturi sau instituia se ocupa cu „taxele de protecţie”.

Pe palierul următor al grupării se aflau „supraveghetorii zonali” sau „locotenenţii”: Veaceslav Hariton, zis „Slava” şi Ion Druţă, zis „Vanea Pisateli” (n.r. – Vanea Scriitorul).

Pe lina traficului şi a contrabandei de ţigări, pe Vanea Pisateli îl ajutau fraţii Grigore şi Tudor Druţă. În Europa, supraveghetorul operaţiunilor era Igor Tanasciuc, responsabil cu tot ce se întâmpla în Spania, Italia sau Franţa. Două fabrici clandestine de ţigări În România, gruparea lui Nicu Patron nu s-a mărginit la introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă.

Mafioţii le produceau chiar aici, în două fabrici clandestine de ţigări, una la Braşov, iar alta în Ilfov.

„Pe teritoriul României au fost operaţionalizate în cursul anului 2011, două fabrici clanestine de producere şi ambalare ţigarete contrafăcute, sub coordonarea inculpatului Guşan Ion – alias Nicu Patron, exercitată prin locotenenţii şi oamenii săi de încredere – persoane aflate pe palierul de comandă al grupării infracţionale, care s-au ocupat de amplasarea celor două fabrici clandestine în două locaţii special căutate şi găsite în acest scop, au identificat şi furnizat materie primă – tutun şi materiale auxiliare aferente procesului de producţie (blanchete, timbre de marcare false, foiţă de aluminiu, etc) asigurând totodată întreţinerea utilajelor prin gestionarea legăturilor cu specialişti autohtoni din Republica Moldova”, notează procurorii în rechizitoriu.

Ce mărci de țigarete falsificau moldovenii

Prima fabrică clandestină de tutun a Grupării Patron funcţiona în 2012 într-un imobil fără număr de pe strada Plantelor din Braşov. Acolo, sub supravegherea inculpaţilor Veaceslav Hariton şi Vasile Trohin, o hală industrială a fost amenajată în acest scop cu panouri de lemn de plută şi vată industrială, pentru antifonare. Fabrica a funcţionat acolo timp de 3 luni, începând din vara anului 2012. „La finele anului 2012, din motive conspirative, liderii grupului ai decis stoparea producţiei şi relocarea instalaţiei. (…) La 12.03.2013, s-a reuşit identificarea locaţiei în care membrii grupului depozitau materia primă şi o parte a ţigaretelor produse în perioada de referinţă. În speţă Braşov, strada Turnului nr. 5”, arată procurorii. Despre utilajele din fabrica lui Nicu Patron, anchetatorii spun că aveau o capacitate de producţie de 65.000 de ţigarete pe oră, astfel încât la un timp de lucru de patru ore producţia era de 260.000 de ţigări. O a doua astfel de fabrică a fost deschisă în satul Ploieştiori din Prahova. Mărcile pe care gruparea lui Nicu Patron le falsifica erau Viceroy şi Plugarul.

Ce șanse are Republica Moldova să se integreze în UE sau să facă unirea cu România. Politolog: „A devenit subiect de securitate internațională”

Referendumul privind aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană (UE) se vor desfășura în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, pe data de 20 octombrie 2024. Curtea Constituțională a...

Incidentele din Transnistria au scopul ”să semene neliniște, să mențină o stare de alertă”, susține vicepremierul Republicii Moldova

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, susține că situația în stânga Nistrului este una complicată, mai ales de la invazia rusă, în condițiile în care teritoriul se află în...