Pandemiile care ne pândesc după invazia din Ucraina. Impactul războiului asupra sănătății, dincolo de gloanțe și bombe

Conflictul din Ucraina ar putea avea urmări sanitare extrem de grave care pot persista multă vreme după ce acesta se va sfârși, spun experții în sănătate.

Se profilează o adevărată catastrofă umanitară. Contagiunea în urma invaziei poate fi la fel de mortală ca gloanțele și bombele. Fără îndoială, spun experții, se vor declanșa focare noi de COVID-19 sau de boli infecțioase care sunt pe cale de eradicare, ca poliomielita.

Până la 5 milioane de oameni ar putea părăsi țara în săptămânile următoare, o mișcare despre care unii oficiali din domeniul sănătății se tem că va alimenta pandemia de COVID dar ar putea declanșa și alte epidemii.

COVID, poliomielita și rujeola ar putea fi adevărații câștigători ai invaziei pe scară largă a Rusiei

Ucraina avea în luna februarie o medie de peste 21.000 de cazuri noi și 210 decese COVID raportate săptămânal, potrivit Centrului de Resurse pentru Coronavirus al Universității Johns Hopkins. Până în prezent, doar 34,29% din populația lor a fost complet vaccinată împotriva Covid-19.

Dar ratele scăzute de vaccinare, în general, au reprezentat o problemă pentru Ucraina, cu mult înainte de pandemia de COVID-19. Anul trecut, această țară a avut cel puțin 20 de cazuri de poliomielita, iar un copil suferea de paralizie, potrivit unui anunț al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) din Ucraina. Pentru că asta se întâmplă atunci când oamenii nu sunt vaccinați împotriva virusului poliomielitei, scrie fobs.com.

Invazia rusă a Ucrainei va aduce, fără îndoială, suferințe catastrofale și consecințe asupra sănătății populației civile, scrie reliefweb.int.

Războaiele sunt urgențe de sănătate complexe. Acestea duc la prăbușirea societăților, provoacă daune și distrugeri considerabile infrastructurii, creează insecuritate și au un impact economic semnificativ. Ele exacerbează, de asemenea, problemele de dinainte de război.

Riscul de răspândire a bolilor infecțioase este, de asemenea, crescut dacă furnizarea de apă curată și sistemele de canalizare funcționale sunt compromise. Iar întreruperea programelor de imunizare, care duce la o acoperire mai scăzută a vaccinurilor, crește riscurile apariției focarelor de boli prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola și poliomielita. Conflictul sirian, de exemplu, a redus substanțial acoperirea vaccinului poliomielitei, ceea ce a dus la un focar de poliomielita în 2017.

Expert în sănătate: ”O criză o potențează pe cealaltă”

Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, dr. Marius Geantă a explicat la ce urmări ne putem aștepta de la Războiul din Ucraina.

”Știm că două valuri ale pandemiei de gripă spaniolă de de acum 100 de ani, au fost determinate de întoarcerea trupelor de pe front în Primul Război Mondial. Există clar izbucnirea unei pandemii în contextul unui război. O criză o potențează pe cealaltă.

Cunoaștem riscurile de apariția bolilor infecțioase în timpul și după cele două războaie mondiale.

Acestea sunt determinate fie în contextul migrațiilor masive de populație, cum este cazul și acum, în Ucraina. Uneori poate fi dificil să găsești la timp resursele de cazare, accesul la apă curentă, potabilă, hrană, medicamente, asistență medicală, etc. În același timp, cei care rămân în zona de conflict în urma bombardamentelor nu mai au acces la aceste resurse”, a explicat medicul.

Pe de altă parte, a continuat specialistul, ”dacă ne referim la posibilele implicații medicale ale războiului din Ucraina, le putem împărți în două categorii”.

”Vorbim despre riscul asociat bolilor infecțioase, iar aici aș accentua riscul legat de pandemia de COVID-19. Sigur, acum avem o perioadă de acalmie după valul Omicron însă trebuie să ținem cont că, atât în Ucraina cât și în țările vecine care îi primesc pe migranți, pe de o parte rata vaccinării este sub media europeană, iar pe de altă parte, rata mortalității din cauza COVID-19 este la un nivel foarte ridicat – vorbesc de mortalitatea pe tot parcursul pandemiei. Iar acest lucru arată o performanță scăzută a sistemelor de sănătate.

Din acest punct de vedere va fi foarte complicat în momentul în care, să sperăm că nu se va întâmpla dar nu putem exclude, va apărea o nouă variantă a virusului, ori varianta care circulă acum va infecta un număr mare de migranți.

Și vă spun acest lucru pentru că în prezent, iar aici nu mai vorbim deja despre Ucraina ci de țările care-i primesc pe refugiați, serviciile de sănătate publică sunt acum îndreptate mai degrabă pe asistența umanitară și există riscul ca ceea ce ține de identificarea și raportarea cazurilor de infectări să nu mai beneficieze de aceeași atenție ca și până acum.

În acest moment ne ajută cumva contextul epidemic pentru că cifrele sunt în scădere și este clar acest trend și ne așteptăm ca într-un orizont previzibil de timp să nu avem o creștere brusă și o supra aglomerare a spitalelor din cauza COVID-19”, a explicat specialistul.

Persoanele cu boli cronice, în pericol

Însă pe lângă epidemiile de boli infecțioase, o altă problemă se ridică din punct de vedere medical.

”Pe de altă parte, în condiții de război, au de suferit și persoanele care au boli cronice și se află sub tratament, fie că pleacă sau rămân. Dacă migrează, nu mai au acces la medicul pe care îl aveau iar dacă rămân, în mod evident accesul la condiții normale de asistență medicală este mult limitat.

Deci și din punctul acesta de vedere este o problemă majoră, având în vedere că ponderea bolilor cronice este acum mult mai mare față de cele din timpul Primului sau celui de-Al Doilea Război Mondial", a explicat dr. Geantă.

În ceea ce privește România, din acest punct de vedere, Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări au reacționat foarte bine și tot ceea ce înseamnă asistență medicală a unui migrant este acoperită de CAS pe un cod special pentru această categorie de persoane, este de părere medicul.

”Pe de altă parte, fiind după doi ani de pandemie, suntem în situația în care mulți pacienți cronici români, accesul la serviciile de sănătate este în continuare limitat. Iar aici este o provocare căreia sistemul de sănătate din România trebuie să îi facă față.

Pe de o parte trebuie să asigure asistența migranților care vedem că sunt în număr considerabil și la vârste extreme, copii și vârstnici, iar pe de altă parte trebuie asigurat accesul pacienților români cu boli cronice.

Acestea sunt riscuri care vin la pachet cu situația de război și trebuie să le avem în vedere”, a mai spus președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

„Ceea ce avem de-a face acum în Ucraina este o criză dublă”

Pe măsură ce campania militară a Rusiei se accelerează, spitalele din Ucraina rămân fără provizii medicale critice, deoarece călătoriile sunt din ce în ce mai sufocate de conflict. Lucrătorii din domeniul sănătății și pacienții din țară se mută în adăposturi improvizate, căutând să scape de explozii, scrie washingtonpost.com.

Între timp, oficialii Organizației Mondiale a Sănătății, Națiunilor Unite, Departamentul de Stat al SUA și alte organizații avertizează asupra creșterii victimelor civile și a noilor presiuni asupra sistemelor fragile de îngrijire a sănătății din regiune.

„Ceea ce avem de-a face acum în Ucraina este o criză dublă”, a spus Máire Connolly, profesor de sănătate globală la Universitatea Națională din Irlanda din Galway, care a studiat legătura dintre conflict și boală. Într-un interviu, Connolly a spus că este îngrijorată nu doar de amenințările generate de pandemia de coronavirus, ci și de cele generate de focarul de poliomielita din Ucraina, pe care experții mondiali au încercat să-l potolească de luni de zile. Ea a mai spus că se teme de potențiala reapariție a tuberculozei în timpul conflictului actual.

„Așa cum am văzut în războaie de-a lungul anilor, virușii și bacteriile profită să exploateze acele situații în care ființele umane sunt supuse presiunii”, a adăugat Connolly, citând modul în care refugiații care fug de conflictul armat pot ajunge în condiții de supraaglomerare și fără apă suficientă, alimentație si salubritate. „Acești factori cresc riscul apariției focarelor în rândul unei populații care se confruntă deja cu trauma deplasării forțate.”

Oficialii americani, ministrul sănătăţii al Ucrainei şi alţii au acuzat, de asemenea, forţele militare ruse că au tras în ambulanţele şi spitalele ţării, iar experţii rămân îngrijoraţi de faptul că conflictul ar putea perturba deşeurile radioactive depozitate la centrala nucleară de la Cernobîl, provocând dezastre suplimentare de sănătate şi de mediu.

Războiul va lăsa multe cicatrici și dizabilități. Dar, consideră experții, războaiele nu cauzează doar vătămări fizice, ele pot avea și consecințe considerabile asupra sănătății mintale, variind de la depresie și tulburări de anxietate până la tulburarea de stres post-traumatic. Ele pot afecta atât combatanții, cât și necombatanții, copiii și adulții, asupra celor rămași în urmă, precum și asupra persoanelor strămutate și refugiaților. Războaiele pot duce la traume psihologice semnificative, în special la copii.

Rusia anunță o creștere economică peste așteptări, în timp ce un raport din SUA prevestește ”destrămarea” finanțelor în viitorul apropiat

Deși se așteaptă la o scădere a valorii rublei și la reducerea excedentului de cont curent, Ministerul rus al Economiei se așteaptă la o creștere economică de 2,8%, cu 0,5% peste prognoza...

Ucraina se pregătește de negocieri la început de mai. Miza: 20 de miliarde de dolari

Ucraina ar plănui să trimită o propunere de restructurare a 20 de miliarde de dolari din datoria sa externă către investitori la începutul lui mai, scrie Reuters luni, 22 aprilie, citând...