Ce beneficii vor avea nomazii digitali în România: fără taxe și contribuții pe salarii. Legea ajunge la vot în Parlament

Legislația pentru nomazii digitali prinde contur și în România.

Proiectul de lege privind regimul fiscal al nomazilor digitali ar putea fi votat marți, 28 februarie, de Camera Deputaților, care este for decizional. Astfel, străinii care vin în România și muncesc de la distanță ar putea avea mai multe beneficii.

Ce arată proiectul de lege

În primul rând, nomazii digitali nu vor plăti taxe în România. Un nomad digital este considerată persoana care stă maximum 183 de zile în România.

„Veniturile din salarii sau asimilate salariilor obţinute de persoana fizică cu statut de nomad digital definit potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din activitatea pe care o prestează in baza unui contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor și poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor, în condiţile în care persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat", se arată în proiectul de lege.

Beneficii pentru nomazii digitali:

1. Stabilirea regimului juridic fiscal al nomadului digital;

2. Scutirea de la plata impozitului pe venit;

3. Scutirea de la plata contribuţilor de asigurări sociale, respectiv contribuţilor de asigurări sociale de sănätate.

„Prezenta propunere legislativă are ca scop modificarea si completarea legislaţiei fiscale române, în vederea reglementării unui regim juridic de natură fiscală clar definit și aplicat nomazilor digitali, precum și asigurarea unui tratament fiscal avantajos al veniturilor obținute de aceștia pe perioada în care se află pe teritoriul României pentru ca tara noastră să beneficieze de cât mai multe resurse financiare aduse direct în economie prin prezenţa cât mai multor nomazi digitali aici, în România”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Legea, pe modelul portughez

Deputatul PNL Maria Gabriela Horga, vicepreşedinte al comisiei de buget-finanţe afirmă că, prin iniţiativa legislativă se clarifică regimul fiscal al nomazilor digitali pentru a evita dubla impozitare a acestora. Ea mai afirmă că prin prezenţa cât mai multor nomazi digitali în România, ţara noastră va beneficia de mai multe resurse financiare aduse direct în economie iar România are potenţial pentru a profita de acest fenomen: poate fi atractivă turistic, dar are şi o viteză bună a conexiunilor de internet.

”Legea mea privind regimul fiscal al nomazilor digitali a primit raport favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor. Am iniţiat acest proiect de lege, împreună cu colega mea, Diana Buzoianu. Clarificăm regimul fiscal al nomazilor digitali pentru a evita dubla impozitare a acestora. Propunerea urmează să fie votată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional”, transmite iniţiatorul proiectului, deputatul PNL Maria Gabriela Horga.

Deputatul PNL afirmă că ”nomadul digital este o persoană care călătoreşte şi, în acelaşi timp, lucrează dintr-o ţară străină prin intermediul internetului”.

”În ultimii ani, numărul acestora a crescut la nivel mondial. Au crescut şi beneficiile pe care le pot obţine statele prietenoase cu nomazii digitali. Prin prezenţa cât mai multor nomazi digitali în România, ţara noastră va beneficia de mai multe resurse financiare aduse direct în economie. Pandemia a accelerat fenomenul lucrului de la distanţă şi tot mai multe ţări au adoptat sau urmează să adopte facilităţi fiscale pentru a-i atrage pe lucrătorii de la distanţă”, spune Horga.

Ea explică faptul că ”Portugalia a aprobat recent o viză specială pentru lucrătorii digitali şi facilităţile îi atrag pe nomazii digitali atât în oraşe precum Lisabona şi Porto, cât şi pe insula Madeira, unde a fost înfiinţat un sat nomad digital”.

”Croaţia a fost printre primele state care au introdus facilităţi fiscale pentru nomazii digitali. Ţări precum Germania, Spania, Grecia, Costa Rica, Mexic sau Indonezia au aprobat astfel de facilităţi”, mai spune liberala. Maria Gabriela Horga precizează că ”nomazii digitali pot relansa comunităţi aflate în dificultate, precum Serendiz din Spania, o localitate spaniolă aproape abandonată”. ”Localitatea a fost readusă la viaţă după ce doi antreprenori au înfiinţat un centru pentru nomazii digitali. Un alt exemplul este oraşul Bansko din Bulgaria, o staţiune de schi care atrage turişti iarna, dar vara se lupta să atragă vizitatori. Apariţia spaţiului de lucru pentru nomazii digitali din Bansko a schimbat lucrurile. Localitatea are încasări pe tot parcursul anului, datorită nomazilor digitali care o vizitează, iar mulţi dintre ei aleg să stea mai mult”, spune Horga.

”România are potenţial pentru a profita de acest fenomen: poate fi atractivă turistic, dar are şi o viteză bună a conexiunilor de internet.

Portugalia, paradisul european pentru nomazii digitali

Stimulaţi de telemuncă, mulţi străini optează pentru clima bună şi securitatea din Portugalia pentru a-şi stabili "biroul" în această ţară, aşa că executivul de la Lisabona s-a gândit să profite de sosirea "nomazilor digitali" şi să emită o viză specifică, dar cu o condiţie: "nomazii digitali" trebuie să câştige aproape 3.000 de euro pe lună.

Cu această viză, care a intrat în vigoare la 30 octombrie 2022, Portugalia a urmat paşii altor state cu "instrumente" similare, în contextul în care această ţară europeană era considerată una dintre cele mai bune destinaţii pentru lucrătorii "remote".

Platforma NomadList situează Lisabona în fruntea listei oraşelor şi include alte două regiuni portugheze, Madeira şi Porto, în "top 10".

Facilitarea sosirii "nomazilor"

Noua viză poate "da un impuls" sosirilor, pentru că "va clarifica procesul şi va înlesni accesul", a explicat pentru EFE avocatul Henrique Nunes, asociat coordonator pentru imigraţie la biroul de avocatură CMS Portugal.

Noua viză se doreşte a fi alternativa la viza D7, în vigoare - un permis de şedere extrem de popular, care se referă în principal la pensionari din ţări terţe şi la cei care au "câştiguri pasive". Deţinătorii vizei D7 trebuie să câştige lunar doar echivalentul salariului minim din Portugalia, adică 822,5 euro pe lună. Totuşi, aceste câştiguri trebuie să provină din venituri "pasive" cum ar fi chiriile sau investiţiile.

Noul document include o condiţie suplimentară. În afara actelor doveditoare de free-lancer sau privind existenţa unor relaţii de muncă, solicitanţii trebuie să demonstreze că au venituri lunare medii în ultimul trimestru echivalente cu cel puţin patru salarii minime din Portugalia: adică un total de 2.820 euro.

Potrivit noii scheme, lucrătorii "remote" vor putea trăi şi lucra în Portugalia până la 12 luni pe an, potrivit Euronews. Noua viză - denumită oficial "viză de reşedinţă pentru exercitarea activităţii profesionale prin sistem remote în afara teritoriului naţional" - vizează profesioniştii din diverse domenii.

Boom-ul din turism, vizele "gold" (vizele de aur, un program prin care se acordă permise de şedere în schimbul investiţiilor - n.r.) şi "nomazii digitali" au contribuit la explozia preţurilor locuinţelor în Portugalia, unde ofertele de închiriere încep să dispară: locuinţele disponibile au scăzut cu 84% în Porto şi cu 77% în Lisabona în anul 2021.

Prima țară europeană care a legalizat schimbarea sexului reduce vârsta de la care se poate face intervenția la 16 ani

Parlamentul Suediei a adoptat o lege care reduce vârsta minimă pentru schimbarea legală a sexului de la 18 la 16 ani şi facilitează accesul la intervenţii chirurgicale. Legea a fost...

Violența domestică a devenit infracțiune în Kazahstan. Ce pedepse riscă agresorii

Violenţa domestică împotriva femeilor şi a copiilor a devenit infracţiune în Kazahstan, după ce preşedintele Kasîm-Jomart Tokaiev a semnat luni o nouă lege, relatează marţi, 16 aprilie,...