Presa de azi: Republica prezidentiala. Curat neconstitutional!

Sambata, 16 Februarie 2008, ora 08:40
2428 citiri
Presa de azi: Republica prezidentiala. Curat neconstitutional!

Republica prezidentiala. Curat neconstitutional, coana Norica!, titreaza Gardianul in editia de sambata. Judecatorii au invocat un principiu folosit in procesul de legiferare: dreptul presedintelui de a trimite o lege pentru reexaminare, o singura data.

In cazul unei legi trimise spre reexaminare, presedintele trebuie sa o promulge cand ii este trimisa inapoi de Parlament, chiar daca este in aceeasi forma. Analogia ar fi ca presedintele poate refuza un ministru, dar este obligat sa il numeasca daca primeste aceeasi nominalizare.

Pentru prima data in istoria sa, CC a luat o decizie care poate schimba statutul Romaniei in republica prezidentiala, a declarat vicepresedintele PRM Lucian Bolcas, in timp ce deputatul PDL Nicolae Vlad Popa a declarat ca si in cazul Melescanu s-ar putea ajunge, teoretic, tot la arbitrajul CC daca presedintele ar refuza revocarea acestuia de la Aparare.

Ad-literam, articolul 85 alin. 2 din Constitutie prevede ca premierul propune un ministru si presedintele decide numirea sau nenumirea acestuia. Dupa ce au cautat sa impace si capra si varza, judecatorii dat presedintelui dreptul sa refuze numirea unui ministru, dar numai o singura data. Apoi au cautat argumente.

Desi analogia facuta de Curtea Constituionala este fortata, ce inseamna practic echivalarea nominalizarii pe post a unui ministru cu promulgarea unei legi? Curtea ar fi trebuit sa respecte integral prevederile Constitutiei, mai precis, in cazul unei legi trimise spre reexaminare, presedintele trebuie sa o promulge, cand ii este trimisa inapoi de Parlament, chiar daca este in aceeasi forma.

Analogia ar fi ca presedintele poate refuza o data un ministru, dar este obligat sa il numeasca daca primeste aceeasi nominalizare. Curtea a hotarat insa ca premierul nu mai poate face aceeasi nominalizare "prin chiar faptul neinsusirii propunerii de catre presedintele Romaniei".

Pe ce text constitutional sau argumente juridice se bazeaza aceasta decizie nu se explica in decizia Curtii. Ar fi fost, oricum, imposibil, pentru ca nu exista asemenea prevederi legale. Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca aceasta este solutia si au modificat Constitutia, in asa fel incat sa se conformeze deciziei lor, fara sa aiba vreun drept in acest sens.

Mai apare o problema, extrem de actuala. Articolul 85, alin.2 din Constitutie se refera atat la numirea, cat si la revocarea din functie a ministrilor. Daca presedintele refuza sa aprobe revocarea din functie a ministrului Melescanu, de la Aparare, ce se intampla? Ar trebui ca premierul sa nominalizeze o alta persoana pentru revocare, respectand spiritul si litera acestei decizii a Curtii Constitutionale.

Din Cotidianul aflam ca CC ii face implant de putere presedintelui prin publicarea unei motivatii lacunare. Daca in cazul legilor, Constitutia prevede ca presedintele le poate retrimite in Parlament o singura data pentru reexaminare, in ce priveste refuzul de a investi sau revoca din functie un ministru la propunerea premierului, Legea fundamentala este lacunara, mai precis nu prevede nimic.

Curtea Constitutonala a respins insa interpretarea Guvernului, potrivit careia presedintele ar fi obligat sa accepte orice propunere inaintata de premier. Judecatorii au argumentat citind al doilea alineat al articolului 85 din Constitutie, care prevede ca "Presedintele revoca sau numeste, la propunerea primului- ministru, pe unii membri ai Guvernului", articol pe care l-au interpretat in sensul ca, in acest caz, "Presedintele nu executa o hotarare a Parlamentului, ci se afla in situatia de a decide el insusi numirea unor ministri".

Daca propunerea premierului are acceptul Parlamentului, cum se intampla la investirea unui nou guvern sau la restructurare guvernamentala, presedintele n-ar putea sa refuze numirea, intrucat ar incalca Legea fundamentala, prin incalcarea vointei Legislativului.

Dar cand respectiva propunere nu trece prin Parlament, ca in cazul remanierii sau al vacantarii unui post de ministru, seful statului isi poate manifesta "actul de vointa". Curtea a mai stabilit ca premierul nu are dreptul de a cenzura motivele pentru care presedintele ii respinge propunerea.

In continuare, judecatorii se intreaba de cate ori poate refuza presedintele numirea unui ministru si raspund ca o singura data, prin analogie cu practica retrimiterii legilor in Parlament. Constitutia prevede ca presedintele, in cazul in care nu este de acord cu o lege adoptata de Legislativ, o poate returna Parlamentului pentru reexaminare. Cand Parlamentul decide sa-i trimita a doua oara respectiva lege, presedintele este obligat s-o promulge, indiferent daca-i convine sau nu forma in care i-a fost retrimisa.

Tocmai pentru a evita blocajele, judecatorii au stabilit ca premierul este obligat sa vina cu o noua propunere. In acest caz, Curtea Constitutionala a renuntat insa la similitudinea cu situatia promulgarii legilor: Parlamentul poate retrimite presedintelui legea in aceeasi forma in care acesta a respins-o prima oara, dar premierului ii este interzis sa propuna ca ministru aceeasi persoana care a fost respinsa de presedinte.

Faptul ca magistratii CC au luat o decizie in acest sens este argumentat prin aceea ca un judecator nu poate refuza solutionarea cauzei cu care este sesizat cu "motivarea ca nu exista lege care sa prescrie solutia sau ca legea este obscura".

Obligatia judecatorului de a da o solutie este un principiu general de drept, introdus inca de la 1864 in Codul civil roman, spun judecatorii constitutionalisti.

CC a limitat posibilitatea presedintelui de a refuza numirea unui ministru cu argumentul ca "una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman o constituie buna functionare a autoritatilor publice", or vacantarea exagerata a unui post de ministru ar fi in masura sa puna in pericol aceasta conditie.

Presedintele poate refuza o singura data motivat, iar premierul este obligat sa propuna pe altcineva in functia vacanta de ministru, scrie Jurnalul National.

Concluzia? Adagio la Constitutie pentru solutionarea conflictului si inlaturarea blocajului institutional Magistratii CC explica si de ce atunci cand au luat in discutie cazul conflictului pe tema ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, instanta a stabilit dreptul presedintelui de a cere premierului sa faca o alta propunere, motivandu-si refuzul, fara a spune si de cate ori poate presedintele sa procedeze astfel si nici daca premierul poate reveni cu aceeasi propunere. Motivul pentru care nu au decis atunci aceste lucruri a fost acela ca, la momentul in care Curtea a luat in discutie cazul, conflictul fusese stins.

Desi Constitutia este un garat al democratiei, motivarea Curtii transforma Romania in democratie prezindetiala. Nu se prevede expres de cate ori poate presedintele refuza numirea, nici obligatia premierului de a propune o alta persoana in functia vacanta de ministru, ea, instanta, "nu are dreptul sa lase perpetuarea blocarii activitatii guvernamentale privitoare la justitie", ci, dimpotriva, CC "are obligatia sa solutioneze conflictul si sa inlature, prin solutia data, blocajul institutional".

Curtea mai stabileste ca primul-ministru nu are dreptul sa cenzureze motivele pentru care seful statului respinge propunerea, deoarece in procedura prevazuta de art. 85, alin. 2 din Constitutie, premierul "nu are decat dreptul de a propune presedintelui numirea unui ministru, iar nu si competenta decizionala". Curtea retine ca presedintele e raspunzator politic in fata electoratului pentru modul in care a motivat refuzul, dupa cum premierul si Guvernul raman raspunzatori politic in fata Parlamentului.

Reiterarea primei propuneri de catre premier este data ca neposibila. Curtea constata ca posibilitatea ca premierul sa reitereze prima propunere deja respinsa "este exclusa prin chiar faptul neinsusirii propunerii de catre Presedintele Romaniei. Asadar, primul-ministru are obligatia sa propuna pentru functia de ministru o alta persoana".

Judecatorii Curtii Constitutionale au admis ca Legea fundamentala este "obscura" drept pentru care au apelat la diferite analogii pentru a umple golurile din Constitutie. Cel putin asa reiese din motivatia publicata vineri pentru decizia adoptata pe data de 7 februarie, scrie Romania Libera.

Fiindca "presedintele are libertatea de a primi propunerea prim-ministrului sau de a-i cere sa faca o alta propunere", actul de decizie fiind "prin definitie un act de vointa, pot fi puse doua probleme: de cate ori are dreptul presedintele sa procedeze in acest mod si daca prim-ministrul este indreptatit sa repete prima nominalizare. Legea fundamentala nu raspunde in mod explicit la aceste probleme", admit judecatorii CC in motivatie.

Motivarea Curtii in cazul Nicolai este subreda, comeneaza si Evenimentul Zilei. Curtea nu precizeaza daca Norica Nicolai, propusa pentru Ministerul Justitiei, a fost respinsa motivat si lasa aceasta apreciere la latitudinea presedintelui.

Dupa ce Curtea a dat verdictul, liberalii l-au desemnat pe ministrul apararii, Teodor Melescanu, drept ministru la Justitie, iar pe senatorul Radu Stroe l-au trimis la Aparare.

Traian Basescu si-a manifestat dezacordul fata de retragerea lui Melescanu de la Aparare. Joi seara, premierul a precizat ca nu renunta, pentru ca ii este greu sa gaseasca ministrii care sa-i fie "simpatici" lui Traian Basescu. El a anuntat ca va trimite propunerile la Cotroceni, dupa ce motivarea Curtii va fi publicata in Monitorul Oficial.

O solutie alternativa pentru liberali era demisia ministrului apararii, Teodor Melescanu, insa acesta refuza. "Nu, nu va faceti probleme, ca nu mi-am dat niciodata demisia de niciunde", a spus Melescanu intrebat de ziaristi daca va demisiona de la Aparare.

Partidele se orienteaza dupa interes. In timp ce liberalii au catalogat motivatia deciziei CC, prin intermediul vicepresedintelui Crin Antonescu, drept "o rusine", "o solutie aberanta si politicianista", fostul ministru Tudor Chiuariu a apreciat, la randul sau, ca "motivarea nu aduce mai multe elemente de clarificare decat decizia".

"Presedintele poate respinge un ministru pentru ca are ochii verzi", a mai comentat Chiuariu. Vicepresedintele PSD, Victor Ponta, a preferat sa se refere insa la analogiile facute de judecatori.

"Curtea apeleaza la principiul analogiei, deci inseamna ca adauga la Constitutie", a declarat Ponta, mentionand ca, in opinia sa, i s-a cerut CC "sa rezolve niste probleme politice si aproape personale, nu constitutionale".

Motivatia Curtii a fost salutata de democrat-liberali, care considera ca i s-a permis presedintelui rolul "de spectator la ce face primul ministru cu Guvernul". "E drept ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale a stricat planurile la multi, dar ea vine pe fondul unei aplecari asupra interesului national a tuturor institutiilor", a declarat vicepresedintele PDL, Cezar Preda.

Concluzia? Curtea Constitutionala a transformat Romania in democraie prezidentiala si nu a rezolvat niciun conflict. Liberalii ar putea sa ajunga iar la Curtea Constitutionala, reclamand refuzul sefului statului de a-l revoca pe Teodor Melescanu de la sefia Ministerului Apararii, inainte de a-l nominaliza pentru sefia Justitiei. Asta pentru ca Melescanu nu vrea sa demisioneze de la conducerea Apararii.

La finalul sedintei de vineri a CSAT, intrebat de ziaristi daca intentioneaza sa demisioneze, ca solutie la eventualul refuz al sefului statului de a-l revoca, Melescanu a raspuns transant: "N-am demisionat niciodata. Nici acum nu intentionez".

Demisia lui Melescanu de la Aparare a fost solutia gasita de vicepresedintele PNL Ludovic Orban si de presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, atunci cand de la Cotroceni au venit semnale ca presedintele Traian Basescu va refuza revocarea acestuia

Norica il baga in proces pe Basescu, titreaza Adevarul. Potrivit procurorului liberal, Traian Basescu i-a incalcat dreptul fundamental de a accede intr-o functie publica. Norica Nicolai a criticat decizia Curtii Constitutionale care l-a pozitionat pe seful statului "mai presus de lege" si a creat posibilitatea ca accesul la o functie publica sa fie ingradit din alte motive decat cele legale.

"Avand in vedere toate acestea, inteleg sa ma adresez instantei judecatoresti impotriva presedintelui Traian Basescu care, prin afirmatiile publice, in cazul motivarii refuzului candidaturii mele, mi-a incalcat un drept constitutional fundamental.

Nu urmaresc sa acced la o functie publica, ci doar sa creez un precedent in Romania care sa nu dea dreptul nimanui ca, prin incalcarea drepturilor, sa-i fie lezate demnitatea si onestitatea, precum si accesul la o functie publica", a mai declarat Nicolai.

Citeste si:
Reacția unui fost consilier prezidențial la desemnarea generalului Ciucă pentru funcția de premier: ”Unde a luptat acest grăsuț? În bazar la Bagdad”
Reacția unui fost consilier prezidențial la desemnarea generalului Ciucă pentru funcția de premier: ”Unde a luptat acest grăsuț? În bazar la Bagdad”
Fostul ambasador și consilier prezidențial Cătălin Avramescu, a reacționat ironic într-o postare pe Facebook, după anunțul privind nominalizarea de către președintele Klaus Iohannis a...
O hotărâre a Parlamentului privind starea de alertă, declarată neconstituţională de CCR
O hotărâre a Parlamentului privind starea de alertă, declarată neconstituţională de CCR
Curtea Constituţională a admis miercuri, 20 octombrie, cu unanimitate de voturi, o sesizare formulată de 50 de parlamentari - deputaţi neafiliaţi şi membri AUR şi PSD, privind...
Sursa: Ziare.com