Cum au ”uitat” autoritățile în pandemie de infecțiile nosocomiale din spitale. Cifrele indică o subraportare ridicolă ANALIZĂ

Sambata, 15 Ianuarie 2022, ora 22:00
3110 citiri
Cum au ”uitat” autoritățile în pandemie de infecțiile nosocomiale din spitale. Cifrele indică o subraportare ridicolă ANALIZĂ

Numărul real al infecțiilor nosocomiale din România continuă să fie unul subevaluat, deși legea care obligă spitalele să prevină, să trateze și să raporteze aceste infecții e în vigoare de un an. Pe hârtie, lucrurile arată bine: dacă ar fi să ne uităm la datele raportate de autorități, ar însemna că spitalele din România sunt de 7 ori mai sigure decât cele din străinătate.

Infecțiile nosocomiale sunt definite de Legea nr. 3 din 8 ianuarie 2021 drept „infecții ce apar la pacienții care primesc îngrijiri în unități medicale sau în centre rezidențiale sau care au primit recent asemenea îngrijiri și care nu erau manifeste sau în incubație la momentul internării”. Denumirea lor vine de la termenul grecesc nosokomeion (nosos = boală, komeo = a îngriji).

Subiectul infecțiilor nosocomiale din spitale a ajuns în atenția publicului odată cu tragedia din Clubul Colectiv din 30 octombrie 2015, soldat cu 65 de morți: 24 la fața locului, iar restul în spitale. O parte dintre pacienții cu arsuri grave trimiși în străinătate pentru tratament erau „bombe bacteriologice” – așa cum i-au descris medicii care i-au primit în spitalele de peste hotare.

La nici un an de la tragedie, opinia publică a aflat despre fenomenul dezinfectanților diluați din spitale, în urma scandalul „Hexi Pharma”. Pe 22 mai 2016, patronul Hexi Pharma – Dan Condrea – s-a sinucis, la scurt timp după ce procurorii l-au luat la întrebări cu privire la produsele livrate de firma sa unităților medicale din întreaga țară.

Două dosare sunt pe rolul instanțelor în care sunt vizați cei din conducerea firmei de dezinfectanți: Dosarul Hexi Pharma 1 (inculpați: Flori Dinu și Mihail Leva – judecați pentru înșelăciune) și Dosarul Hexi Pharma 2 (inculpați: Miron Victor Panaitescu și Attila Erdei – judecați pentru evaziune fiscală).

Pe fond, Flori Dinu a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, Mihail Leva – 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acest dosar se judecă pe rolul Curții de Apel București și are termen pe data de 4 martie 2022.

Dosarul Hexi Pharma 2 se va judeca în continuare pe rolul Tribunalului București, după ce judecătorul fondului a constatat „nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate de Direcţia Naţională Anticorupţie”, însă decizia a fost desființată de instanța de control judiciar.

Ultimele date publice cu privire infecțiile intraspitalicești le găsim sub forma unui raport pe site-ul Centrului Național de Supraveghere a Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Raportul – semnat, printre alții, și de dr. Adriana Pistol, șefa Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) – se referă la situația din 2019.

Câte infecții nosocomiale avem „pe hârtie”: 0,98% din cazurile externate

Doar o autosesizare a Avocatului Poporului din vara anului 2021 a făcut ca aceste date să fie completate cu situația infecțiilor intraspitalicești din primul an de pandemie. Așa a aflat publicul că în 2020 s-au înregistrat 23.208 de infecții nosocomiale la 2.377.235 de pacienți externați, adică 0,98%. Pe site-ul INSP nu a fost publicat, încă, un raport oficial cu privire la infecțiile intraspitalicești din 2020.

„Institutul Național de Sănătate Publică arată, prin răspunsul înregistrat cu numărul 10274/19.05.2021, faptul că România se confruntă cu o problemă a fenomenului infecțiilor nosocomiale, existând o subraportare a infecțiilor asociate asistenței medicale. (…) Estimările efectuate la nivel comunitar arată că, în statele membre, între 8% și 12% din pacienții spitalizați suferă din cauza evenimentelor adverse în timp ce li se acordă asistență medicală. (…) Așadar, compararea datelor din țară cu cele de la nivel european oferă un indiciu cu privire la faptul că datele raportate din spitalele din țară nu reflectă realitatea din teren, fiind vorba de o subraportare – așa cum arată și INPS”, reține Avocatul Poporului.

Pe site-ul INSP-CNSCBT a fost publicat, pe data de 23 septembrie 2021, raportul intitulat „Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România. Anul 2019”.

Raportul se concentrează mult asupra consumului de antibiotice la români, care are ca rezultat dificila tratare a infecțiilor nosocomiale. Nimic despre clădirile vechi în care funcționează majoritatea spitalelor din România și nici măcar un cuvânt despre mizeria de acolo. Practic – lasă de înțeles autorii raportului – românii se infectează și mor în spitale deoarece iau antibiotice cu pumnul, iar când au nevoie de ele cu adevărat acestea nu își mai fac efectul. În plus, consumul iresponsabil de antibiotice este responsabil pentru creșterea rezistenței bacteriilor din spitale.

Raportul „tratează” mai degrabă „efectul”, nu „cauza”. Din cele 84 de pagini ale lucrării rezultă că nosocomialele – adică infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) – sunt „un dat” al spitalelor din România, o realitate imuabilă, mai ales că – spun autorii – nosocomiale se găsesc și în spitalele din străinătate.

Dacă ne uităm pe cifre, România stă mai bine decât Marea Britanie în ceea ce privește infecțiile intraspitalicești.

Câte infecții nosocomiale au fost raportate în 2019

Între anii 2005 și 2019, România a avut între 8.105 infecții asociate asistenței medicale / an și 23.139 de IAAM / an, cele mai multe în 2019, așa cum reiese din tabelul de mai jos.

„Infecţiile asociate asistenței medicale (IAAM) rămân și în 2019 o patologie mult subestimată în România, cu o incidență de 0,63% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România. Există totuși o creștere continuă a numărului de IAAM raportate în perioada 2014-2019; în 2019 au fost comunicate 23.139 cazuri, cu 117% mai multe față de anul 2014”, se arată în lucrarea citată.

Spre comparație, la o populație de 67,2 milioane de persoane, Marea Britanie a înregistrat 653.000 de infecții asociate asistenței medicale la cei 13,8 milioane de pacienți internați între 2016-2017. Asta înseamnă un procent de 4,73% de infectări din totalul de pacienți.

Dacă punem cifrele în context – adică procentul de 0,63% de pacienți cu infecții nosocomiale din cei internați în România cu cei 4,7% de cazuri din Marea Britanie – ar rezulta că spitalele de la noi sunt de 7 ori mai sigure decât cele din Regatul Unit. Cum realitatea din cifre e diferită de cea din spitale, explicația rezidă în faptul că exactitatea statisticilor e legată strâns de numărul raportărilor.

Fenomenul subraportării infecțiilor intraspitalicești

„Implementarea sistemului național de supraveghere a infecţiilor cu Clostridioides difficile (ICD) a determinat raportarea mai multor IAAM comunicate; astfel infecțiile digestive au reprezentat în anul 2019 un procent de 37,8% din totalul IAAM, față de 8,3% în 2012. În anul 2019 au fost raportate 12.068 cazuri de ICD îngrijite în spitale, în creștere cu 8,9% față de anul anterior, odată cu diminuarea subraportării și/sau creșterea reală a numărului de ICD. În subraportarea ICD există și un argument important: nivelul mult prea redus al recidivelor comunicate din totalul episoadelor ICD (6,1%). În anul 2019 s-a accelerat tendința de creștere a numărului de infecții respiratorii asociate asistenței medicale înregistrată începând cu 2015; au fost comunicate 4.282 cazuri, față de 2.549 cazuri în 2015, o creștere cu 68%”, se arată în raport.

2.996 de tulpini implicate în infecții invazive, izolate prin hemoculturi sau culturi LCR (lichid cerebro-spinal) au fost identificate în România, însă doar de la 17 mari spitale din țară.

„Se constată un trend crescător al numărului de izolate comunicate, în 2019 fiind înregistrate 2.996, față de 2.448 izolate în 2018, o creștere cu 22,4%; per ansamblu, în perioada 2012-2019 a fost înregistrată o creștere semnificativă, cu 395%”, se arată în raport.

Datele cu privire la stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA) arată că, în România anului 2019, 45,7% dintre pacienții infectați cu nosocomiale contractaseră această tulpină, comparativ cu 15,5% în Uniunea Europeană.

„În anul 2019, nivelul MRSA în România a rămas cel mai ridicat din toate statele UE/EEA, aşa cum se întâmplase şi în anii anteriori, 2012-2018; tendința de scădere a acestui nivel este prezentă și în România, dar mai lentă decât la nivel european. Diferența dintre ponderile de rezistență de la noi și din restul statelor europene poate fi explicată de eficiența măsurilor de limitare a transmiterii interumane de germeni în spitalele din alte state și cele din România, precum şi de consumul mult mai mare de beta-lactamine în România”, se mai arată în raport.

Legea obligă autoritățile să identifice și să raporteze infecțiile nosocomiale

Din data de 8 ianuarie 2021, România are o Lege privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale.

Prin această lege a fost înființat Serviciul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale (SPIAAM).

Articolul 16 din Legea nr. 3 din 8 ianuarie 2021 prevede următoarele:

„Medicii care asigură îngrijirea pacienților în unități medicale au obligația de a derula demersuri diagnostice pentru a confirma sau infirma caracterul asociat asistenței medicale al unei infecții și de a întocmi fișa de raportare a IAAM, pe care o înaintează către SPIAAM, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi”.

Prin aceeași lege se prevede că „fiecare unitate medicală/centru rezidențial public va primi o finanțare în vederea depistării, prevenirii și tratamentului IAAM, asigurării personalului necesar și a realizării lucrărilor de modernizare a infrastructurii adecvate reducerii riscurilor de IAAM, care se va constitui într-o linie bugetară separată, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi” (art. 29).

La articolul 30 din lege se arată și cine răspunde pentru prevenirea, tratamentul și raportarea infecțiilor nosocomiale:

  • „Pentru prevenirea IAAM, răspunderea revine conducerii unităților medicale sau a centrelor rezidențiale, conducerii secțiilor clinice și SPIAAM, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
  • „Pentru diagnosticul și tratamentul IAAM, răspunderea aparține unității medicale și medicilor implicați în îngrijirea pacienților care dezvoltă IAAM”.
  • „Pentru raportarea IAAM către autoritățile publice, răspunderea revine conducerii unității medicale sau a centrului rezidențial”.

Cu toate că legea este în vigoare de un an, unele unități medicale continuă să nu raporteze numărul real de infecții nosocomiale sau date cu privire la acestea.

Avocat: „Vreau să pornim o revoluție de petiții, să-i tragem la răspundere pe toți”

Avocatul Adrian Cuculis a depus plângere penală împotriva Spitalului Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Filantropia” București, după ce fiul său a contractat o bacterie din unitatea medicală.

„Vom depune plângeri pentru fals intelectual conducerii Spitalului Filantropia, asta după ce am descoperit că au fost falsificate raportările referitoare la infecțiile nosocomiale, prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului și prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date referitoare la nosocomiale. Vreau ca împreună cu toti cei care sunteti victimele infecțiilor nosocomiale și actului medical făcut greșit să pornim o revoluție de petiții în toate colțurile țării și pentru toate unitățile spitalicești care vă tratează, v-au tratat sau ar urma să vă trateze cu nesocotirea normelor de igienă și să-i tragem la răspundere pe toți. P.S - Au mințit până și în întâmpinarea făcută”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Cuculis.

Alte persoane au relatat la rândul lor, pe pagina avocatului Adrian Cuculis, prin ce au trecut după ce s-au infectat în spitale:

  • „Am câștigat parțial în 2018 după 9 ani, procesul de malpraxis cu Filantropia și medicul care l-a comis, în urma căruia am rămas fără rinichiul drept (nu pt rinichi evident eram internată, ci pt un chist ovarian). Spun parțial, deoarece daunele morale acordate de Curtea de Apel București au fost in cuantum de 250.000 de euro, dar – stupoare – atât spitalul cât și medicul aveau asigurare la Astra, care era în faliment, și atunci am obținut doar 100.000 de euro prin Fondul de Garantare al Asiguraților. Asta deși instanța a identificat clar culpa si a medicului si a spitalului fiecare în baza poliței de asigurare. Pentru diferenta de 100.000 de euro, că atât îți acorda Fondul, am termen acum pe 8 februarie, la Înalta Curte. Deci 13 ani de umilință si un rinichi sănătos pierdut!”.
  • „Eu astăzi mi-am înmormântat bebelușul de doar 13 zile ... Am născut la spitalul Slatina, o sarcină fără problemă, fără absolut nimic... Am născut un bebe de 3.980 gr. și 54 de cm prin operație de cezariană. Bebelușul sănătos în ziua nașterii, urmând ca a doua zi să aflu că bebelușul meu a luat o infecție puternică. (…) Analizele de sânge mi-au ieșit perfecte, urmând să aflu la 3 zile după naștere că bebelușul meu a luat klebsiella de la mine”.

Citeste si:
Studiu: Vederea copiilor a fost afectată în pandemie. "Dacă nu se plâng, înseamnă că nu au probleme"
Studiu: Vederea copiilor a fost afectată în pandemie. "Dacă nu se plâng, înseamnă că nu au probleme"
Peste 90% dintre părinții participanți la un studiu spun că vederea copiilor a fost afectată în pandemie, potrivit organizației World Vision România. 42% dintre părinții care se plâng...
Partidele noi, discursuri vechi. De ce sunt sortite eșecului majoritatea noilor formatiuni
Partidele noi, discursuri vechi. De ce sunt sortite eșecului majoritatea noilor formatiuni
În ultimele luni scena politică din România a devenit înghesuită cu numeroase noi partide care vor la alegerile din 2024 să detroneze PSD și PNL în opțiunile electoratului. Cu toate astea,...