Un ofițer șpăgar din MAI-ul condus de Carmen Dan, pe lista beneficiarilor prescripției. Ionel Badea cere încetarea procesului penal

Ionel Badea, un ofițer de poliție care a intermediat o mită de 100.000 de euro între un director al OMV Petrom și un afacerist, este unul dintre inculpații care urmează a beneficia de „dezlegarea de chestiunii de drept” a prescripţiei dată de Înalta Curte. Condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, Ionel Badea a cerut vineri, 28 octombrie, încetarea procesului penal.

Ionel Badea a fost director de cabinet al șefului Corpului de Control al ministrului Carmen Dan, în anul 2017, potrivit unor surse ale Ziare.com. Cu doar 4 ani înainte, el intermediase mita de 100.000 de euro din acest dosar.

Acesta este doar unul dintre cele 367 de dosare ale DNA, aflate pe rolul instanțelor de judecată, care se vor închide ca urmare a deciziei CCR pe tema prescripţiei, conformată de Înalta Curte. Prejudiciul total din aceste dosare se ridică la 561.230.056 de euro, potrivit unui comunicat al procurorilor anticorupție.

Ofițerul Ionel Badea a fost găsit vinovat de complicitate la luare de mită, cel care a luat efectiv banii fiind Paul Eduard Ciobanu, director la OMV Petrom și membru în comisia de evaluare a licitației cu privire la atribuirea unui contract de transport persoane în valoare de aproape 1 milion de euro.

Badea și Ciobanu i-au cerut unui afacerist, care era interesat de obținerea contractului, suma de 100.000 de euro, adică 10% din valoarea acestuia. Ca să nu „bată la ochi”, mita a fost disimulată sub forma unui contract de consultanță redactat pe numele unei firme de Răzvan Viorel Poppa.

Pe 31 decembrie 2020, Tribunalul București i-a condamnat pe Badea, Ciobanu și Poppa la câte 3 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, respectiv complicitate la această infracțiune. Cei trei au fost achitați pentru acuzația de trafic de influență.

Între fond și apel, Paul Eduard Ciobanu a decedat, iar la termenul din 28 octombrie avocatul a cerut încetarea procesului penal cu privire la acesta.

Ceilalți doi inculpați, Ionel Badea și Răzvan Viorel Poppa cer și ei încetarea procesului, ca urmare a hotărârii preliminare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din 25 octombrie.

Avocații celor doi au arătat că în privința clienților lor s-a împlinit termenul de prescripție, motiv pentru care nu vor să se judece în continuare și solicită încetarea procesului. Potrivit legii, Ionel Badea și Răzvan Viorel Poppa ar fi avut dreptul să ceară continuarea procesului pentru a-și dovedi nevinovăția, dar se pare că aceștia nu au vrut să riște.

Pe 25 octombrie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte a confirmat hotărârea Curții Constituționale din 26 mai, care a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripției în perioada 2018-2022.

Ca urmare a acestei decizii, Ionel Badea și Răzvan Viorel Poppa vor scăpa „basma curată”.

Instanța a mai acordat un termen în cauză, pe data de 9 decembrie, pentru a fi redactată motivarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Motivarea condamnării pe fond: Trei inculpați cu „un potențial criminogen ridicat”

Judecătorul de la Tribunalul București, care a pronunțat câte o pedeapsă de 3 ani de închisoare pe numele lui Paul Eduard Ciobanu, Ionel Badea și Viorel Răzvan Poppa a reținut că aceștia „prezintă un potențial criminogen ridicat”.

„Din punctul de vedere al laturii obiective a infracţiunii, elementul material este dat de acţiunea inculpatului (n.r. - Paul Eduard Ciobanu) care – cu ajutorul inculpatului (n.r - Ionel Badea) şi prin intermediul inculpatului (n.r. - Viorel Răzvan Poppa) – a pretins în mod expres un procent cuantificabil pecuniar de la martorul denunţător (…) pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu care îi reveneau în cadrul licitaţiei organizate de PETROM privind verificarea şi evaluarea tehnică a societăţilor participante. Urmarea imediată a infracţiunii constă în crearea unei stări de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul persoanelor juridice și decredibilizarea corpului funcţionarilor privaţi (în sensul legii penale) prin crearea aparenței că aceștia ar putea fi influențați cu avantaje materiale în vederea îndepliniri ori neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei. (…) Instanţa reţine că deşi necunoscuţi cu antecedente penale, inculpații prezintă un potenţial criminogen ridicat, concluzie care rezultă din suma pretinsă cu titlu de mită de la martorul denunţător şi modalitatea conspirată în care au acţionat, pentru a nu atrage bănuieli şi a crea o aparenţă de legalitate a sumei ce urma să fie primită”, reține instanța în motivarea hotărârii de condamnare.

Reacția DNA în urma scandalului privind prescripția: 557 de dosare se vor închide

DNA precizează că 557 de cauze penale, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, vor fi închise ca urmare a deciziilor privind prescripţia.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.

Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):

• 190 dosare
• prejudiciu estimat 648.207.688 euro
• valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii:

• 367 dosare
• prejudiciu estimat 561.230.056 euro
• valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro

„Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ÎCCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, se mai arată în comunicatul DNA.

Când vor avea românii cărți de identitate electronice. Anunțul Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne al României a lansat proiectul cărților de identitate electronice, în cadrul căruia se precizează că toate cărțile de identitate simple, cunoscute și sub...

Imagini cu Tătaru când lua șpagă. Ce sume modice primea fostul ministru al Sănătății

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, suspectat de luare de mită, ar fi fost filmat în timp ce lua bani de la pacienți. În imagini, Tătaru apare, în cabinetul său de la Spitalul...