Conexiunile din România ale celui mai bogat oligarh. O companie rusească sancționată internațional este reprezentată de un basarabean

Uzina Silovîe Mașinî, patronată de miliardarul rus Alexey Mordashov, este reprezentată în România de o firmă moldovenească. Umbra oligarhului mai este simțită prin compania de turism TUI la care rusul este cel mai important acționar.

Reprezentantul oligarhului

Alexey Aleksandrovich Mordashov are 57 de ani și o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Anul trecut, Mordashov a devenit cel mai bogat om din Rusia și a urcat pe locul 51 în lume, în topul celor mai bogați oameni.

El este patronul celei mai mari companii siderurgice din Rusia, Severstal PJSC și conduce firmele Severgroup CJSC, Power Machines PJSC, Nord Gold NV (exploatarea zăcămintelor de aur), ZAO Sveza și Lenta (lanț de hipermarketuri). Mordachov deține și 32% din compania germană de turism TUI Group.

În 2018, SUA și UE au supus sancțiunilor compania Power Machines pentru că a furnizat turbine cu gaz în Crimeea.

Power Machines este un gigant în ingineria constructoare de mașini, iar până în 2018, a fost partener al companiei germane Siemens într-o companie de producție a turbinelor. Dar, din cauza încălcării contractului de către compania rusească și a furnizării de turbine cu gaz în Crimeea (după anexarea acesteia de către de Rusia în 2014), parteneriatul a fost anulat.

În România, interesele companiei Power Machines (în rusă, Силовые машины, Silovîe Mașinî) sunt reprezentate de firma Horus Energy.

Pe site-ul propriu, compania Horus Energy spune că „implementează proiecte la cheie în domeniul industriei energetice: reconstrucția și modernizarea centralelor termice și hidroelectrice, furnizarea echipamentelor electrotehnice, diagnosticarea și întreținerea turbogeneratoarelor și cazanelor energetice, prelungirea duratei de viață a echipamentelor electrice și automatizarea proceselor tehnologice. Compania este reprezentant regional al concernului Power Machines în țările CSI și România.”

Horus Energy a fost deschisă în 2009, la București, având ca acționar unic firma moldovenească Horus SRL, iar ca administrator moldoveanul Valentin Bălan.

În Republica Moldova, firma Horus este deținută de Prominvest Development Ltd (fondată în 2011, la Londra) și care, la rândul ei, este deținută de Daniela Bălan, fiica lui Valentin Bălan.

Prominvest Development Ltd mai este acționară în alte șapte firme din Moldova, iar firma Horus mai este implicată și în afaceri de dezvoltare imobiliară.

Viitorul suna bine

Până în prezent, afacerile firmei Horus Energy în România s-au limitat la furnizarea de cărbune pentru centralele electrice din Suceava, Iași și Petroșani și de echipamente electrotehnice. Firma românească a mai livrat cărbune și pentru centrala din Ruse, Bulgaria.

La data înființării, Horus Energy avea așteptări promițătoare de afaceri având în vedere tradiția colaborării României comuniste cu producătorul sovietic de turbine. Pentru că, începând cu anii 60, Silovîie Mașinî a furnizat echipamente pentru centralele Porțile de Fier I și II, Brazi, Borzești, Deva, Luduș și Mintia (centrala hunedoreană a fost dotată chiar în 2002), concepute pe baza tehnologiei sovietice.

Începând cu anii 70, și compania Kaluga Turbine Works (aflată de asemenea în portofoliul lui Mordashov), a livrat echipamentele pentru centralele de la Galați, Prundul Bârgăului, Bacău, Piatra Neamț, Săvinești, pentru uzinele chimice de la Târgu Mureș, Turnu Măgurele și Făgăraș, pentru rafinăriile Teleajen și Petrotel-LukOil și pentru LukOil Energy (ultima fiind în 2014).

Toate aceste echipamente vor necesita, la un moment dat, reparații sau înlocuiri, iar uzinele oligarhului Mordashov sunt pregătite să intervină.

Moldova captivă

Așa s-a întâmplat și în Republica Moldova, a cărei tehnologie este strâns legată de cea sovietică. Din acest motiv, Horus Energy a avut mai multe contracte cu centralele termoelectrice moldovenești echipate în trecut de Silovîie Mașinî.

Ultimul contract câștigat în Republica Moldova de Horus Energy a declanșat un scandal imens care s-a transformat într-o dispută politică.

În urma unei licitații, consorțiul format din firma Horus Energy și compania rusească Silovîie Mașinî a câștigat contractul privind reabilitarea a două blocuri energetice de la întreprinderea de stat Termoelectrica Chișinău.

Contractul a fost semnat la începutul lunii aprilie dar, după ce s-au gândit câteva zile, guvernanții de la Chișinău au anunțat că vor rezilia contractul cu Horus Energy și Silovîie Mașinî, în contextul în care atât compania rusească cât și patronul ei, Alexei Mordașov figurează pe lista de sancțiuni.

Astfel, la Chișinău s-a născut o dilema politică: să nu respecte sancțiunile internaționale împotriva oligarhilor ruși sau să lase o parte din populație fără încălzire la iarnă. Prima variantă ar strica imaginea Moldovei în Occident, iar a doua ar înfuria propriul electorat.

Apoi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că, după ce a studiat problema, a realizat că nu există o altă companie care ar fi dispusă să repare aceste instalații, care, la rândul lor, au fost construite în anii 70 de compania câștigătoare, Silovîie Mașinî.

Șefa statului de peste Prut a mai afirmat că licitația a fost câștigată de fapt de o companie moldovenească, lider al consorțiului internațional din care face parte și concertul rusesc Silovie Mașinî, ultimul fiind producătorul istoric al turbinelor de la Termoelectrica.

„Acum alegerea este să nu semnăm acest contract în general și ne asumăm riscul că se pot defecta aceste turbine sau semnăm contract cu o companie care le-a construit, nu știu ce va face Guvernul”, a mai spus Președintele Maia Sandu care a precizat că „licitația a fost bună, strict monitorizată de experții Băncii Mondiale”, finanțatorul proiectului.

Cu toate acestea, a existat și un contra ofertant la această licitație, o altă firmă românească, deținută tot de un cetățean moldovean, Turboenergy Power. Potrivit presei moldovenești, fondatorul firmei, Victor Silvinschi este conectat cu fostul premier Chiril Gaburici și cu Vlad Plahotniuc.

Reprezentanții Turboenergy Power au deschis o campanie foarte agresivă în Moldova pentru a înlătura concurentul Silovîie Mașinî.

Până la urmă, acum câteva zile, Horus Energy și Silovîie Mașinî au fost notificate despre rezilierea contractului, iar Banca Mondială a acceptat anularea licitației.

Turism ruso-german

O altă prezență, dar mai indirectă a lui Mordashov în România este prin compania TUI.

TUI Group, liderul mondial în domeniul turismului, este prezent în România prin brandul TUI Travel Center printr-un parteneriat strategic cu Memento Group.

Franciza TUI Travel Center în România este deținută cu bună credință și în exclusivitate de Memento Group și operează ca entitate juridica de sine stătătoare fără să aibă vreo legătură cu oligarhul rus sancționat.

Memento Group deține, printre altele, compania de turism Christian Tour.

După introducerea lui Alexey Mordashov pe lista persoanelor sancționate, șeful TUI, Fritz Joussen, a încercat să-și liniștească angajații, insistând că implicarea lui Mordashov nu pune probleme.

„Domnul Mordashov este acționar TUI de aproximativ 15 ani și deține aproximativ o treime din compania noastră de când a susținut-o în timpul crizei din pandemie”, a scris Joussen într-o notă citată de presa germană.

„Compania noastră este condusă de un consiliul executiv, ca orice societate pe acțiuni germană, și nu de acționari sau de consiliul de supraveghere. Prin urmare, presupunem că orice restricții sau sancțiuni împotriva domnului Mordashov nu vor avea consecințe negative de durată pentru noi, ca companie.”

Drumul oligarhului

Imensa avere a lui Mordashov își are originile în perioada întunecată a privatizărilor realizate în Rusia la începutul anilor 90.

În 1992, la începutul campaniei de privatizare a industriei de stat rusești, Mordashov era director economic la Uzina Metalurgică Cherepovets, redenumită OAO Severstal.

Desemnat să se ocupe de privatizarea Severstal, Mordashov a început să cumpere acțiuni de la muncitori în nume propriu.

În 1997, fostul director economic devine proprietarul Severstal și concediază fosta conducere care-l desemnase să se ocupe de acțiunile companiei, în frunte cu directorul general care îi era și naș de căsătorie.

Dar nașul său nu a fost singura rudă care a suferit de pe urma oligarhului. Cunoscut drept un om care își conduce afacerile cu o mână de fier, Mordashov are șapte copii, din trei căsătorii.

La începutul anilor 2000, Elena, prima soție, îl dă în judecată pe Mordashov pentru a recupera pensia alimentară ce nu mai fusese plătită de un an de zile și pentru a cere o parte din averea oligarhului în favoarea fiului lor, Ilya.

Părăsită de Mordashov pentru o contabilă de la Severstal, cei doi au divorțat în 1996, iar instanța stabilise o pensie alimentară de 18 mii de ruble.

Prin proces, Elena a reușit să blocheze orice tranzacție cu acțiunile companiilor pe care le deținea Mordashov.

La intervenția unor înalți oficiali, judecătoarea care dăduse această decizie a fost înlăturată din funcție, iar fosta soție a lui Mordashov și-a pierdut apartamentul în care locuia, acesta fiind sechestrat în schimbul datoriilor judecătorești.

Apoi, instanța a recunoscut drept nefondate pretențiile Elenei împotriva fostului ei soț, iar Mordashov a câștigat pe toate fronturile.

Omul lui Putin

În 2003 Mordashov devine coproprietar al Băncii Rossiya, achiziționând un pachet de 8,8% din acțiunile băncii pentru Severstal. Banca Rossiya este considerată banca personală a oficialilor ruși de rang înalt și care a beneficiat de pe urma anexării Crimeii.

Apoi, Mordashov cumpără mai multe fabrici și uzine dar se extinde și spre vest cumpărând oțelăria Rouge Steel Company din SUA.

Cea mai importantă și curajoasă mișcare a avut loc în 2006 cînd Mordashov, printr-un lobby susținut la nivel de stat de însuși Vladimir Putin, reușește să încheie un acord de fuziune între Severstal și compania franceză Arcelor.

Până la urmă, înțelegerea cade, francezii preferând compania Mittal Steel. Dar momentul este important pentru că a dezvăluit apropierea dintre Mordashov și Putin.

Următoarele destinații de afaceri au fost Africa și Brazilia unde oligarhul a cumpărat câteva companii care dețineau zăcăminte de minereu de fier.

În 2008, Mordashov, Surgutneftegaz și Rossiya Bank (la care este coproprietar) au creat National Media Group (NMG) care deține canalele TV Fifth, First, REN, ziarele Izvestia, Metro Petersburg, Sport-Express și posturile de radio Life și Sound.

În 2016, Gazprom-Media a cumpărat 7,5% din NMG (întregul grup a fost evaluat la 2,2 miliarde de dolari). Iar trustul de presă devine unul dintre cele mai importante canale de propagandă ale lui Vladimir Putin.

Sancțiunile

În 2014, miliardarul rus își vinde toate activele din SUA pentru a scăpa de sancțiunile impuse după anexarea abuzivă a Crimeii de către Rusia.

După un an, Mordashov îi raportează lui Putin că, deși a pierdut mulți bani vânzând la subpreț, a scăpat de toate activele din SUA și îi promite președintelui rus că pe viitor va evita „investițiile neînțelepte”.

În luna februarie, Mordashov a intrat sub noi sancțiuni impuse de UE în urma invaziei Rusiei din Ucraina.

Mordashov a fost inclus pe lista de sancțiuni în primul rând din cauza implicării sale în Banca Rossiya, în trustul media propagandistic, dar și pentru că unele produse ale Severstal sunt utilizate la fabricarea echipamentelor de apărare rusești, cum ar fi vehiculele blindate.

La izbucnirea conflictului din Ucraina, Mordashov s-a retras cu familia pe insula Seychelles. Miliardarul a mai părăsit insula doar pentru a participa la ședințele cu oligarhii ruși convocate de Vladimir Putin.

Pentru deplasări, Alexey Mordashov folosește avionul personal Bombardier Global 6000 cu indicativul M-YSSF.

În luna martie, poliția italiană a confiscat iahtul Lady M, de 65 de metri și în valoare de 27 milioane de dolari. Dar miliardarul mai deține iahtul Nord (după numele companiei sale de exploatare a aurului), de 142 de metri, care a costat peste 500 milioane de dolari și pe care a reușit să-l ascundă la Vladivostok.

România, pe ultimele locuri din Europa la achiziționarea cărților online. Cât de mult se cumpără ebook-uri și volume tipărite de pe internet

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, 13,4% din rezidenţi au cumpărat online cărţi, reviste sau ziare tipărite şi doar 7,2% din rezidenţii UE au făcut achiziţii online de cărţi...

Cursa europeană de reducere a dobânzilor de referință. Când se vor ieftini împrumuturile în Europa și în România

Oficialii Băncii Centrale Europene au declarat că sunt şanse foarte mari ca prima scădere a dobânzilor de referință europene în ultimii ani să aibă loc în urma ședinței din iunie....