Megdet Rahimkulov (Mihail Nikolaevich Rahimkulov) s-a ghidat în viață după zicala „Decât codaș la oraș, mai bine-n satul tău fruntaș.”
Astfel, rusul cu origini tătare, acum în vârstă de 77 de ani, a făcut pentru familia sa o avere de 1,1 miliarde de dolari.
Fost adjunct al lui Rem Vyahiriev, director al Gazprom din anii 90, Rahimkulov și-a dat seama că în Rusia a pierdut trenul și nu mai poate să facă avere.
Astfel, în 1994, a ales funcția de director executiv al companiei maghiare de gaze Panrusgaz, un joint venture între Gazprom și MOL, din care și deținea 10%, datorită funcției sale de top manager.
Rahimkulov mai avusese de-a face cu Ungaria, la sfârșitul anilor 70, când a gestionat proiectul sovieto-maghiar cu gaze naturale „Ikarus Buses and Videoton Computers”.
Din poziția de manager al Panrusgaz, importatorul exclusiv al gazului rusesc, Rahimkulov a participat și la realizarea strategiei de alimentare cu gaze a țării vecine.
Strategia a constat în mai multe investiții care nu s-au materializat niciodată și un contract pe termen lung care a dezavantajat Ungaria care a pierdut miliarde de dolari.
Contractul a fost modificat abia după 2015, în urma unei întâlniri private dintre Viktor Orbán și Vladimir Putin.
În aceeași perioadă, Rahimkulov a condus și Általános Értékforgalmi Bank (ÁÉB), o bancă maghiară pe care Gazprombank (controlată de gigantul Gazprom) o cumpărase pentru a procesa plățile de la clienții săi locali. Adjunctul rusului la conducerea băncii era fiul lui Rem Vyahiriev, șeful Gazprom.
Ulterior, banca a fost cumpărată de Rahimkulov ca, în 2007, să o vândă înapoi Gazpromului la un preț mult mai mare.
Abia câțiva ani mai târziu a fost înțeleasă pe deplin această manevră.
Din banii obținuți pe ÁÉB, rusul a cumpărat acțiuni la MOL, compania petrolieră a statului maghiar, și la OTP Bank.
Un e-mail de la o sursă diplomatică și făcut public de Wikileaks avertiza că „Majoritatea acțiunilor MOL se află în mâinile rusești. În general, putem spune că interesele rusești directe și indirecte în MOL au depășit deja 50%. MOL este primul obiectiv al Rusiei, al doilea va fi cea mai mare bancă din Ungaria, OTP.”
Sursa mai arăta că acțiunile au ajuns la ruși prin intermediul OMV.
Și așa s-a și întâmplat. Pentru că Rahimkulov și-a vândut acțiunile pe care le deținea la MOL către compania austriacă OMV care, la rândul ei, a vândut către compania rusească Surgutneftegaz.
În 2009, președintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi, acuza, în fața Comisiei de relații externe a Parlamentului ungar, că grupul austriac OMV reprezintă o acoperire pentru interesele rusești.
Declarația a fost făcută în contextul în care OMV vânduse 21% din acțiunile MOL (cele cumpărate de la Rahimkulov) către rușii de de la Surgutneftegaz, o companie controlată de miliardarul rus Vladimir Bogdanov, aflat pe locul 14 în lista oligarhilor ruși sancționați de Trezoreria Statelor Unite.
În 2011, statul maghiar a răscumpărat de la ruși cele 21% de procente din MOL. Viktor Orban a făcut atunci mare tam-tam în jurul acestei acțiuni anunțând-o ca pe un act patriotic suprem.
Însă, valoarea acțiunilor achitată de statul maghiar, mai mare decât cea din piață, au ridicat suspiciuni. Presa maghiară a speculat că de fapt, întreaga afacere a fost ticluită de la început pentru ca Rusia să achite unele servicii conducătorilor unguri.
Și totul a plecat de la Megdet Rahimkulov, omul de încredere al Kremlinului și devenit om de casă și al puterii de la Budapesta.
Și iată că interesul familiei Rahimkulov în MOL încă persistă prin cele 7,5% din acțiunile pe care le deține OTP Bank la compania petrolieră dar și vreo două procente prin Kafijat (firma de bază a investitorilor ruși).
În 2008, cu puțin timp înainte ca MOL să ajungă pe mâna rușilor de la Surgutneftegaz, Rahimkulov a ales să se mute înapoi în Rusia.
În acel moment, ruso-tătarul era cel mai bogat om din Ungaria și era considerat cel mai influent cetățean străin din țara vecină.
Plecat din Rusia ca simplu director, când s-a întors a intrat direct pe locul 52 în topul celor mai bogați ruși.
Iar apoi, câțiva ani mai târziu, a intrat direct pe lista oligarhilor ruși sancționați fiind considerați apropiați de cercul puterii de la Kremlin.
Dar, până să se repatrieze, numele lui Megdet Rahimkulov a fost implicat în mai multe scandaluri financiare în Ungaria.
Megdet Rahimkulov a achiziționat participațiuni directe în mai multe companii din Ungaria prin firma lui, Kafijat, înființată în 1997.
În 2008, Kafijat era a șasea firmă ca mărime din Ungaria. Prin aceasta s-au derulat inclusiv investițiile din ÁÉB, MOL și OTP.
De exemplu, numele lui Rahimkulov a fost implicat în scadaluri legate de cumpărarea ÁÉB pentru că aceasta deținea pachete de acțiuni la Zalakerámia, cel mai mare producător de gresie din Ungaria.
Dar și în jurul tranzacțiilor cu acțiuni ale producătorilor din domeniul petrochimic BorsodChem și TVK. BorsodChem fusese preluată de Gazprom printr-o companie irlandeză condusă de Rahimkulov. Iar Borsod Chem era acționar la TVK.
Mai mult, la mijlocul anilor 2000, familia Rakhimkulov a raportat că era cel mai mare acționar al BorsodChem. Iar în 2007, autoritatea de reglementare a pieței financiare din Ungaria, l-a amendat Megdet Rakhimkulov cu 250 milioane de forinți pentru tranzacții privilegiate privind acțiunile BorsodChem.
Povești scandaloase au ieșit și legat de Antena Hungária Rt., radiodifuzorul Ungariei, unde familia Rakhimkulov deținea pachete de acțiuni. Dar și după implicarea în Business Telecom Nyrt., un furnizor de telecomunicații maghiar.
Ultimul scandal a avut loc anul trecut și îl are în cătare pe Ruslan. Acesta s-a implicat într-o afacere cu o clădire a primăriei din Budapesta și cu niște opozanți de-ai lui Orban. Discuțiile înregistrate pe ascuns au ajuns la presa prietena a premierului ungar.
Megdet Rahimkulov s-a ocupat practic doar de investiții sigure și foarte profitabile.
Singura sa afacere adevărată a fost Velkhim, o companie din Moscova de parfumuri și cosmetice, pe care a vândut-o, în 2013, companiei germane Henkel Corporation pentru 40 de milioane de dolari.
„Nu am imobiliare scumpe, iahturi sau avioane. Am șapte nepoți. Asta aduce fericirea reală.”, spunea Magdet Rahimkulov.
Așa că, toată averea, administrată printr-un offshore din Cipru, a împărțit-o rudelor apropiate.
Așa a făcut și cu acțiunile de la OTP Bank, fosta CEC al Ungariei, privatizată în 1995.
Kafijat este o firmă ungurească, fondată în 1997 de către Megdet Rahimkulov, și folosită pentru a achiziționa participațiuni directe în companiile din Ungaria. Prin aceasta, Magdet a achiziționat acțiunile la MOL și la OTP Bank.
După plecarea lui Rahimkulov înapoi la Moscova, cei doi fii ai săi, Ruslan și Timur, au rămas în Ungaria devenind și cetățeni maghiari.
Ulterior, ca să nu lase lucrurile neclare, Megdet a lăsat fiului său Ruslan firma Kafijat, iar pentru Timur a fondat firma MGTR Alliance și le-a împărțit acțiunile la OTP. Cele două firme sunt parte a Kafijat Group.
Astfel, în prezent, acționarii OTP Bank sunt Kafijat Group (formată din firmele fiilor, Kafijat Ltd și MGTR Alliance Ltd.) cu 7,05%, Hungarian Oil and Gas Company (MOL) cu 8,59% și Groupama Group cu 5,1%.
Ruslan și Timur Rahimkulov sunt și cetățeni maghiari, așa că ei nu sunt considerați acționari străini în OTP. Pe lângă afacerile moștenite, cei doi desfășoară și investiții independente.
Cel mai activ este fiul cel mic, Ruslan care s-a implicat mult în turismul din Ungaria cumpărând mai multe hoteluri, inclusiv pe malul lacului Balaton. El deține și mai multe imobile de birouri și organizări evenimente și era implicat în construirea celui mai mare terminal de transport din Europa, la granița dintre Ungaria și Ucraina, parte a „noului drum al mătăsii”. Ruslan a beneficiat și de fonduri guvernamentale pentru unele dintre afacerile sale.
Dar bijuteria afacerilor rămâne tot moștenirea de la Magdet ahimkulov, și anume OTP care cuprinde subsidiarele OTP Mortgage Bank, Merkantil Group, OTP Real EstateLtd., OTP Lakástakarék, OTP Factoring Ltd. și OTP Fund Management Ltd.
OTP, ce mai mare bancă ungurească, a avut o campanie agresivă de expansiune în Balcani și Europa de Est în ultimul deceniu.
Acesta este prezentă în Croația, România, Bulgaria (unde au cumpărat Expressbank de la Société Générale), Serbia, Muntenegru, Moldova (unde au cumpărat în 2019 Mobiasbanca), Slovenia, Albania, Ucraina și Rusia (cea mai mare filială din grup).
După izbucnirea războiului, OTP Rusia a intrat în cădere liberă ceea ce a afectat întregul grup.
La doar câteva zile de la invazia rușilor, acțiunile băncii maghiare OTP au înregistrat o scădere de 21,53%, prăbușire fără precedent din cauza expunerii pe Rusia și Ucraina.
Iar grupul Kafijat, deținut de frații Rahimkulov, pierduse 54 de miliarde de foriți (aproape 150 milioane de euro).
După presiunile guvernului Ucrainean pentru a închide filiala din Rusia, reprezentanții OTP au declarat că încetează împrumuturile corporative în Rusia în conformitate cu sancțiunile internaționale și examinează o posibilă retragere de pe piața rusă.
În România, OTP a intrat în anul 2004, inițial prin cumpărarea a 99,99% din RoBank, care a devenit ulterior OTP Bank România.
În 2014, OTP Bank România a semnat contractul de achiziție a Băncii Millennium, subsidiară a Banco Comercial Portugues.
În 2018, OTP Bank România urcase deja pe locul 9 pe piața bancară, cu o cotă de piață de 2,46%.
În același an, OTP Bank a încercat să cumpere și Banca Românească, membră a Grupului National Bank of Greece.
Afacerea nu sa finalizat pentru ca s-a opus Banca Națională a României. BNR a anunţat doar că se opune intenției OTP Bank România de a achiziţiona o participaţie de 99,28% din Banca Românească, precizând, totodată, că motivele care stau la baza deciziei nu pot fi dezvăluite.
OTP a cerut explicaţii Băncii Naţionale în privinţa acestei decizii de refuz, dar, în final, s-au conformat autorităţii centrale.
În prezent, OTP Bank România este deținută de OTP Bank Nyrt. și de Merkantil Bank Zrt.
Presa maghiară a fost curioasă să vadă dacă frații Rahmkulov mai are vreo legătură de afaceri cu Rusia. Așa au descoperit că, în prezent, familia Rahimkulov mai deține în continuare acțiuni la Gazprom și la la grupul financiar rus Vneshtorgbank - VTB (cunoscută sub drept banca KGB și FSB sau Banca Kremlinului).
Noi, avem vreunul? Vezi tot