Omar Hayssam – condamnat la 24 de ani pentru terorism și infracțiuni economice de zeci de milioane de euro – numără zilele până la eliberarea condiționată. În cel mai recent demers judiciar făcut din pușcărie, sirianul e nemulțumit de felul în care autoritățile i-au calculat zilele câștigate ca urmare a executării condamnării în condiții improprii.
Pe scurt, Hayssam vrea să i se socotească și zilele în care a stat la infirmierie, nu numai cele petrecute în celulă.
Omar Hayssam stă la Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa de 24 de ani rezultată în urma contopirii condamnărilor din cinci procese:
Reamintim că sirianul a fugit din țară în 2006, fiind repatriat abia în 2013.
Pe data de 15 iunie 2022, un judecător de la Tribunalul Dâmbovița s-a trezit pe masă cu o cerere a lui Omar Hayssam din care rezultă că sirianul s-a apucat deja să calculeze zilele efectuate din pedeapsă.
Hayssam are peste 60 de ani și o sănătate șubredă (potrivit unor surse ale Ziare.com, sirianul suferă de Parkinson).
Deși condamnarea pe care o are de ispășit este una grea, Omar Hayssam are dreptul să ceară elibarearea condiționată mai devreme (2/3 din pedeapsă, în cazul condamnării mai mari de 10 ani).
La asta se adaugă zilele petrecute în arest preventiv (cele din 2005 până în 2006, când a fugit din țară) plus cele care i se scad ca urmare a legii recursului compensatoriu.
Așa se face că Omar Hayssam se plânge că o comisie din penitenciar a calculat greșit zilele-câștig la el avea dreptul potrivit art.55 ind.1 din Legea 254/2013: la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, unui deținut i se scad 6 zile din pedeaspsă.
Condițiile necorespunzătoare înseamnă:
Acum, Omar Hayssam spune că peste tot în pușcărie sunt condiții necorespunzătoare, inclusiv la spitalul din penitenciar.
„Condamnatul Omar Hayssam, (…) prin mandatar avocat, a sesizat judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Mărgineni, solicitându-i să constate nelegalitatea modalităţii de calcul a zilelor câştigate în baza legii recursului compensatoriu, susţinând că o astfel de comisie a stabilit potrivit evidenţelor penitenciarului că acesta a efectuat un număr de 817 zile în condiţii corespunzătoare, fără ca o astfel de concluzie să fie fundamentată pe concluziile comisiei de evaluare a condiţiilor de detenţie, în raport cu fiecare clădire care are ca destinație spaţii de cazare, inclusiv în raport cu infirmeria penitenciarului sau spitalele penitenciar în care a fost internat pe parcursul perioadei de detenţie, fundamentându-şi concluziile doar pe dispoziţiile art. 551 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 254/2013. S-a mai susţinut că o astfel de concluzie la care a ajuns comisia era una greşită, întreaga perioadă de detenţie fiind executată în condiţii necorespunzătoare pentru care i s-ar fi cuvenit condamnatului un număr de 162 de zile câştig”, se arată în documentele de la dosarul cauzei.
Omar Hayssam a reușit să fugă în vara anului 2006, după ce l-a convins pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că are cancer în fază terminală și nu poate fi tratat în închisoare. La vremea respectivă, Hayssam era cercetat penal în dosarul răpirii jurnaliștilor români in Irak.
Procurorul l-a crezut, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București, care i-a admis cererea și l-a pus în libertate. Iar apoi, Omar Hayssam dus a fost.
Teroristul a fost prins și repatriat pentru executarea pedepsei abia în vara anului 2013. Patru ani mai târziu, judecătoarea care l-a eliberat pe Omar Hayssam a murit de cancer, în timp de sirianul este încă în pușcărie.
De la repatriere au venit soluțiile definitive în alte 3 dosare de infracțiuni economice, plus cel al fugii din țară, rezultând opedeapsă de 24 de ani de pușcărie pe numele lui Hayssam.
Recent, pe data de 6 iulie 2022, Mohammad Munaf, complicele lui Hayssam Omar în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak în 2005, a părăsit Penitenciarul Jilava, după ce a ispășit în România 7 din cei 10 ani de pușcărie la care a fost condamnat pentru terorism.
Tribunalul Ilfov a admis contestația lui Mohammad Munaf împotriva deciziei instanței ierarhic inferioare și a dispus punerea acestuia în libertate.
„Eu nu am fugit de nimeni, am stat 6 ani într-o închisoare americană din Irak. În România, în penitenciar, am făcut tot ce mi-au dat de făcut, mai puțin în pandemie. Nu am putut să muncesc, pentru că nu mi-au dat voie. Am trei copii, care nu m-au văzut de atâta timp! Aici am făcut 7 ani de închisoare, iar în închisoarea americană din Irak încă 6 ani. Mă scuzați că vă spun, dar unul dintre copiii mei era mic, în pampers, iar acum e anul 3 de facultate. Cu privre la ce a susținut domnule procuror, că m-am dus la biserica ortodoxă, deși sunt musulman: pntru mine discriminarea aceasta nu există. Mă duc (la biserică – n.r.) pentru că e casa lui Dumnezeu. Soția mea e româncă, am lăsat-o creștină și eu am rămas musulman”, a declarat în ultimul cuvânt Mohammad Munaf.
La scurt timp de la eliberare, Mohammad Munaf a părăsit România – dar nu pentru că ar fi vrut el neapărat, ci pentu că așa era obligat prin decizia de condamnare pentru terorism.