Înalta Curte, chemată să stabilească unde se joacă „meciul” de 100.000 de euro dintre Mircea Sandu și Omar Hayssam

Magistrații de la Înalta Curte dezbat pe data de 1 martie dacă teroristul Omar Hayssam joacă acasă sau în deplasare „meciul” cu Mircea Sandu, fostul președinte al Federației Române de Fotbal.

Judecătorii vor tranșa conflictul de competență cu privire la litigiul civil dintre cei doi și vor stabili pe rolul cărei instanțe se va judeca procesul: la Tribunalul Dâmbovița (având în vedere că Hayssam e închis pentru 20 de ani la Penitenciarul Mărgineni), ori la Tribunalul București, în rază căruia se află domiciliul lui Mircea Sandu.

Deplasarea lui Omar Hayssam între instanțe și locul de detenție s-a efectuat întotdeauna sub pază strictă, cu dispozitive impresionante de „mascați”: minim 6 luptători de la forțele speciale, cu echipament de luptă, îl însoțeau de fiecare dată pe primul și singurul terorist al României.

Uneori, dispozitivul de pază al lui Omar Hayssam a numărat chiar și 10 mascați:

De aceea, orice ieșire a lui Omar Hayssam din penitenciar presupune niște costuri.

Mircea Sandu l-a dat în judecată în civil pe Omar Hayssam după ce ultimul i-a făcut un denunț la DNA – ulterior dovedit ca mincinos – în care sirianul scria că președintele FRF ar fi transformat în depozite niște terenuri ale Federației.

După ce procurorii DNA au stabilit că cele susținute de Omar Hayssam nu se confirmă, Mircea Sandu l-a dat în judecată pe sirian, căruia îi cere daune morale de 100.000 de euro.

Astfel, Mircea Sandu s-ar putea înscrie în lista lungă de creditori pe care Omar Hayssam trebuie să-i despăgubească, în frunte cu jurnaliștii români răpiți de acesta în Irak (Marie Jean Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian) cărora sirianului trebuie să le plătească câte 2 milioane de euro, dar și statul român, pe care afaceristul l-a prejudiciat cu zeci de milioane de euro prin evaziune.

Prima instanță la care a fost înregistrat dosarul civil dintre Mircea Sandu și Omar Hayssam a fost Tribunalul București.

Mircea Sandu, înscris pe lista lungă a „creditorilor” lui Omar Hayssam

În motivarea soluției din 07.06.2022, instanța făcut o trecere în revistă a motivelor care l-au determinat pe șeful FRF să-l dea în judecată pe Hayssam:

• „Obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, urmare a încălcării drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului reclamant, constând în onoare, demnitate, reputaţie, imagine și viață privata, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare sau calomnioase de către parat;
• Obligarea pârâtului la prezentarea publică a scuzelor;
• Obligarea pârâtului să înceteze, pe viitor, la formularea oricăror acuzaţii jignitoare, defăimătoare, calomnioase sau mincinoase îndreptate împotriva subsemnatului;
• Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată”, se arată în cererea formulată de Mircea Sandu.

Pe data de 24.11.2017, Omar Hayssam l-a denunțat pe Mircea Sandu la DNA susținând că acesta din urmă, pe vremea în care era președinte al FRF, ar fi construit cinci depozite pe terenurile de antrenament ale echipei naţionale de fotbal:

• „Conform spuselor denunţătorului, de construcţia acestor depozite s-ar fi ocupat chiar Mircea Sandu, având în vedere funcţia pe care a a ocupat-o la acel moment, anume cea de preşedinte a FRF, care ar fi încheiat un contract cu o firmă pe care tot el o controla, prin intermediul fiicei lui.
• Pârâtul a susţinut faptul că „contractul încheiat între Federaţia Română de Fotbal și (firma – n.r.) a avut un pret mărit artificial, având o valoare de circa 3-4 ori mai, mare decât prețul pieţei. În acest sens, Omar Hayssam a menţionat că valoarea contractului a fost de circa 3-4 milioane euro.
• Plata acestor construcţii s-a făcut prin mai multe bilete la ordin emise de Federaţia Română de Fotbal în favoarea (firmei – n.r.), care, la rândul ei, le-a girat în „totalitate către alte firme de tip fantomă, aceste operaţiuni fiind făcute în baza unor contracte de subantreprenoriat”.
• Sumele de bani încasate de firmele din urmă au fost retrase de către persoane interpuse de Mircea Sandu și apoi predate acestuia în numerar, în schimbul unor comisioane.
• Paratul, Omar Hayssam, a mai precizat că la „construcţia celor cinci depozite au lucrat muncitori zilieri, iar materialele necesare construcţiei au fost cumpărate cu numerar de firmele fantomă”, de achiziţii ocupându-se chiar Mircea Sandu”, se arată în documentul citat.

Procurorii au stabilit că firma indicată în denunț de către Omar Hayssam nu există și nici nu a existat vreodată, iar susținerile sirianului au fost simple „povești” prin care acesta încerca, probabil, să obțină avantaje în propriile afaceri judiciare. Astfel, procurorul de caz a dispus clasarea.

De ce fac ping-pong instanțele cu dosarul lui Hayssam

La termenul de judecată din data de 24.05.2022 instanţa a pus în discuţie excepţia competenței teritoriale a Tribunalului Bucureşti și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Dâmbovița:

• „Potrivit dispozițiilor (…) din Codul de procedură civilă în forma de la data înregistrării acţiunii, „Judecătoriile judecă: k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti”, iar (…) „cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.
• Față de cuantumul pretenţiilor deduse judecăţii, de peste 200.000 lei şi de domiciliul de fapt al pârâtului, care, potrivit susţinerilor reclamantului însuşi este încarcerat la Penitenciarul Mărgineni, din județul Dâmbovița, de o perioadă îndelungată de timp, acolo găsindu-se domiciliul de fapt al pârâtului, tribunalul, în temeiul disp. art.131 alin.1 C. proc. civ, va admite excepţia necompetenţei teritoriale şi va declina competenţa în favoarea Tribunalului Dâmbovița”, arată Tribunalul București.

Ajuns pe rolul instanței din Dâmbovița, judecătorul de acolo a hotărât exact pe dos, anume că Tribunalul București ar fi competent să judece cauza:

• „În cauză, reclamantul a investit Tribunalul Bucureşti cu soluţionarea prezentei cereri şi, pe timpul procedurilor (…), pârâtul, legal citat, nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială, excepţia fiind invocată, din oficiu, de Tribunalul Bucureşti, conduită procedurală prohibită prin dispoziţiile amintite ale art. 130 alin. 3 C. proc. civ.
• Astfel, urmare a neinvocării excepţiei necompetenţei teritoriale de ordine privată de către pârât, Tribunalul Bucureşti, instanţa investită iniţial, a devenit instanţa competentă şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
• Tribunalul Dâmbovița mai reţine că în prezenta cauză a fost sesizat prin sentinţa de declinare a competenţei pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi nu prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, motiv pentru care apreciază că în situaţia dată poate să invoce din oficiu necompetenţa teritorială.
• O interpretare contrară ar conduce la eludarea normelor procedurale care reglementează competenţa teritorială de ordine privată, în sensul că, ori de câte ori pârâtul nu invocă această excepţie, instanţa sesizată ar avea posibilitatea să decline din oficiu competenţa de soluţionare a cererii, dezînvestindu-se fără temei şi transformând competenţa de ordine privată într-o competenţă de ordine publică.
• În concluzie, motivat de aceste considerente, instanţa va admite excepţia necompetenţei teritoriale şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
• Instanţa urmează să constate ivit conflictul negativ de competenţă şi să dispună înaintarea dosarului la Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, instanţa în drept să hotărască asupra conflictului de competenţă”, se arată în motivarea Tribunalului Dâmbovița.

Omar Hayssam, eligibil pentru eliberare abia în 2029

Omar Hayssam stă la Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa de 24 de ani rezultată în urma contopirii condamnărilor din cinci procese:

• „Răpirea jurnaliștilor români în Irak” (20 de ani),
• Dosarul „Manhattan” (23 de ani și 4 luni),
• Dosarul „Volvo Truck” (16 ani),
• Dosarul „Foresta Nehoiu” (3 ani)
• Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).

Reamintim că sirianul a fugit din țară în 2006, fiind repatriat abia în 2013. Abia atunci se consideră că Hayssam a început executarea pedepsei.

Pe data de 15 iunie 2022, un judecător de la Tribunalul Dâmbovița s-a trezit pe masă cu o cerere a lui Omar Hayssam din care rezultă că sirianul s-a apucat deja să calculeze zilele efectuate din pedeapsă.

Hayssam are peste 60 de ani și o sănătate șubredă (potrivit unor surse ale Ziare.com, sirianul suferă de Parkinson). Dacă pedea

psa lui nu ar fi fost mai mare de 10 ani, Hayssam ar fi scăpat după ispășirea a 1/2 din condamnare.

Deși pedeapsa pe care o are de ispășit este una grea, de 24 de ani, Omar Hayssam are dreptul să ceară eliberarea condiționată mai devreme (2/3 din pedeapsă, în cazul condamnării mai mari de 10 ani). La asta se adaugă zilele petrecute în arest preventiv (cele din 2005 până în 2006, când a fugit din țară) plus cele care i se scad ca urmare a legii recursului compensatoriu.

Ar urma, după un calcul simplu, că Omar Haysam va atinge fracția de 2/3 din pedeapsă în anul 2029, când va intra în comisia de liberare condiționată.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor. ÎCCJ va judeca conflictul de competență

ÎCCJ va judeca, marţi, 23 aprilie, conflictul între instanţe privind competenţa de soluţionare a cererii DNA de redeschidere a urmăririi penale în legătură cu modul în care...

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...