Ziare.com: Stimate Dle profesor Eden Mamut, participați zilele acestea la reuniunile pregătitoare ale un eveniment major la nivel planetar – Summit-ul pentru viitor – Summit of the Future (SoTF) organizat de ONU la New York. În ce calitate participați la aceste evenimente?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: În prezent dețin funcția de Secretar general al Rețelei Universităților de la Marea Neagră pentru mandatul 2024 – 2028 și în ultimii ani am fost implicați în formularea de propuneri și promovarea de inițiative legate SoTF pe care le prezint la aceste reuniuni. De asemenea, în calitate de co-președinte al SDSN România fac parte din delegația acestei organizații la aceste evenimente.
Ziare.com: Ce înseamnă SDSN România?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: Pentru a sprijini implementarea Agendei pentru Dezvoltare Durabilă adoptată de Adunarea Generală în 2015, ONU a înființat o rețea globală intitulată Rețeaua pentru promovarea de soluții pentru dezvoltare durabilă SDSN. Anul acesta, pe baza demersurilor făcute de Academia de Studii Economice – ASE București s-a înființat filiala pentru România a acestei rețele. Dl. Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE și co-președinte la SDSN România este reprezentat de dna lector dr. Oana Popovici și de dna Dr. Elena Preda, Directorul national al SDSN România. Dl. Consilier de Stat Laszlo Borbely, de asemenea co-președinte al SDSN România participă la reuniuni prin conexiune online. Mai multe detalii legate de activitatea SDSN România veți afla la evenimentul de lansare oficială care va avea loc la ASE București în a doua jumătate a lunii octombrie.
Ziare.com: Ce fel de evenimente se derulează în prezent?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: Se estimează că sunt în jur de 400 de evenimente care se derulează pe toate meridianele și care dezbat temele principale ale SoTF. Avantajul reuniunilor de la New York constă în faptul că la unele dintre acestea participă și oficiali din cadrul ONU. De exemplu, ieri la ședința Consiliului director al SDSN a participat dna Amina Mohammed, Secretar general adjunct al ONU, care coordonează o bună parte dintre activitățile de pregătire ale SoTF.
Ziare.com: Care sunt mizele acestui eveniment?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: După cum probabil cunoașteți, adoptarea Agendei pentru dezvoltare durabilă în 2015 a avut o traiectorie foarte sinuoasă. Mai mulți ani la rând, negocierile coordonate de ONU, au fost blocate de grupul celor 77, format din țările nealiniate care, deși recunoscând efectele dramatice ale poluării, au refuzat să accepte formularea unor ținte riguroase și a unor mecanisme de urmărire sau de impunere a implementării unor ținte ambițioase de reducere a emisiilor și de măsuri asociate. După numeroase eforturi s-a ajuns la adoptarea acordului dar pentru acest lucru, au fost făcute concesii în sensul că s-a adoptat un mecanism voluntar din partea statelor membre cu definirea unor ținte proprii pentru fiecare obiectiv și raportarea voluntară a modului de îndeplinire a acestora. După aproape 10 ani de implementare a acordului, se recunoaște că mecanismul a condus la multe dificultăți și progresele realizate sunt modeste. Astfel, exista pericolul unei dezamăgiri generalizate și chiar au fost formulate propuneri de abandonare a implementării Acordului. Dna Secretar general adjunct Amina Mohammed ne spunea ieri, că primul aspect esențial al SoTF, este că există un acord general pentru a se continua implementarea Acordului cu țintele definite pentru anul 2030, iar în anul 2027 să se pregătească adoptarea unei viziuni pentru perioada de după 2030.
Ziare.com: Care este situația în țara noastră?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: După ratificarea acordului, în anul 2018 Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltarea durabilă 2030 și ulterior s-a adoptat și Planul Național de Acțiune. A fost un efort impresionant de organizare a unui cadrul instituțional pentru implementarea strategiei și a măsurilor din planul de acțiune și în prezent, România este recunoscută ca un promotor al dezvoltării durabile cu rezultate notabile și recunoscute de toate forurile internaționale. Este un efort colectiv atât din partea Departamentului pentru Dezvoltarea durabilă, al Consiliului consultative pentru Dezvoltarea durabilă cât și din partea societății civile și al mediului de afaceri.
Ceea ce este însă important de menționat este faptul că fiecare pas realizat până în prezent necesită să fie continuat, amplificat și multiplicat în întreaga societate din țara noastră.
Ziare.com: Putem să luăm un exemplu concret?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: În calitate de membru al Consiliului consultativ pentru dezvoltare durabilă răspund de Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă 7 (ODD 7) – Energie durabilă și accesibilă. În acest domeniu, au fost făcuți pași importanți în direcția promovării surselor regenerabile, dar aceste realizări trebuiesc susținute de eforturi și mai mari legate de modernizarea infrastructurii de transport a energiei, de integrare a capacităților de acumulare de energie, de sistemele digitale de administrare și operare a acestor rețele. Este necesar să se continue eforturile de conectare la nivel regional și European, să se consolideze piețele locale de energie, să fie promovate și sprijinite companiile locale, care investesc și contribuie la extinderea infrastructurilor, a serviciilor și în acest fel consolidează reziliența infrastructurii de producție, distribuție și consum a energiei la nivel național, regional sau local. În caz contrar, pericolul este că investițiile în centralele eoliene sau fotovoltaice pot conduce la dezechilibre în operarea rețelelor la nivel local sau chiar național iar lipsa unor producători de echipamente sau furnizori de servicii locali, pot conduce la dezechilibre ale balanței de plăți și alte perturbații la nivel macroeconomic.
Ziare.com: Care sunt soluțiile care sunt propuse de ONU?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: Prima direcție care este susținută de oficialii ONU este legată de necesitatea reconsiderării Arhitecturii Instituțiilor Financiare la nivel global. În prezent, instituțiile financiare sunt centrate pe propria sustenabilitate. Evoluțiile din ultimele decenii din sectorul financiar la nivel global, în preocuparea de a maximiza profiturilor, a condus la creșterea fără precedent a exploatării resurselor naturale, cu o eficiență foarte mica de valorificare a acestora și un impact uriaș asupra mediului înconjurător. În acest fel, s-a ajuns la degradarea fără precedent a habitatelor, reducerea biodiversității și la polarizarea dintre Nord și Sud. De aceea, soluția trebuie căutată în regândirea instituțiilor financiare care să se implice în implementarea măsurilor legate de obiectivele de dezvoltare durabilă. Acest proces a început și deja sunt o serie de propuneri care vor fi promovate în perioada următoare. Ceea ce trebuie însă menționat, este faptul că implementarea măsurilor legate de dezvoltarea durabilă, impun reformarea cadrului de politici la diferite scări în societate, reformarea instituțiilor publice, al abordărilor de inițiative la scări sectoriale sau geografice relevante și al unor reforme profunde în sectorul de educație la toate nivelurile.
Ziare.com: Și astfel ajungem la educație. Cum poate contribui sectorul de educație și în mod specific Universitățile la implementarea Agendei pentru Dezvoltare durabilă?
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut: Probabil că ar trebui să dedicăm un spațiu foarte larg acestui domeniu și există riscul să ne blocăm în generalități. De aceea, o să vă dau câteva exemple concrete de la Universitatea Ovidius din Constanța. Anul acesta, reorganizăm programele de studii de licență pentru ingineria autovehiculelor rutiere și energetică pentru a promova o viziune holistică asupra mobilității și al asigurării utilităților. Deschidem un nou program de masterat în ingineria vehiculelor modern cu accent deosebit asupra abordărilor legate de dezvoltare durabilă. În cercetarea științifică am dezvoltat proiecte legate de ecoinovare și de promovare a digitalizării și a tehnologiilor avansate cum ar fi nanotehnologii sau inteligență artificială pentru produse și servicii cu impact minim asupra mediului înconjurător. Numai anul acesta am depus 10 dosare de cereri de brevet de invenție la OSIM pentru astfel de soluții, în colaborare cu întreprinderi și cu colegi de la alte Universități sau Institute de cercetare. Împreună cu colegii de la mai multe Universități și institute de cercetare din țară, dezvoltăm Centrul național de competență pentru adaptare la schimbări climatice care va deveni operațional de la începutul anului viitor.
Ziare.com: Vă mulțumim pentru răspunsurile dvs!
Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut este titular pentru disciplinele termotehnică, motoare cu ardere internă și utilizarea energiei termice la Universitatea Ovidius din Constanța. Din 2011 este director al Institutului pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie de la aceeași iar din 2021, dl. Prof. Mamut este membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.