Guvernare prin ordonanțe de urgență. Cum se compară Executivul Ciucă cu guvernele din trecut și avertismentul ignorat al Comisiei de la Veneția

Conform Constituției, Guvernul poate emite Ordonanțe de urgență (OUG) doar în „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. Cu toate astea, în ultimii ani, executivul pare că a abuzat de acest instrument, deși a deținut majoritate parlamentară.

De la începutul anului și până acum, guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a emis nu mai puțin de 79 de OUG-uri, cu toate că PSD, PNL și UDMR dețin o majoritate de două treimi în Parlament, deci nu ar avea probleme în a trece diferite propuneri legislative. Anul trecut, după ce Nicolae Ciucă a fost învestit ca premier, Guvernul a emis 25 de ordonanțe, prima chiar în ziua în care a preluat funcția.

Recordul absolut a fost stabilit în 2008

Cel mai mare număr de Ordonanțe de urgență a fost dat în 2008, când până în luna decembrie, executivul a fost condus de către Călin Popescu Tăriceanu, membru PNL atunci, fiind înlocuit la finalul lunii decembrie de către Emil Boc, din partea PDL. Cel doi au lăsat „moștenire” 229 de ordonanțe de urgență, record de care s-a apropiat Ludovic Orban în 2020. În materie de evenimente, 2008 a marcat România prin criza economică care a afectat întreaga planetă, dar și două rânduri de alegeri, locale și parlamentare.

Sub guvernarea lui Emil Boc, următoarele executive până în 2012 au emis un număr considerabil mai mic de OUG-uri: 111 în 2009, 131 în 2010, 125 în 2011 și 95 în 2012, atunci când guvernul a fost condus pe rând de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu și Victor Ponta.

Era PSD

La alegerile din 2012, alianța USL, formată din PNL și PSD obținea scoruri record la alegerile locale și parlamentare. Cu toate că deținea o majoritate absolută în Parlament, guvernul condus de Victor Ponta a apelat în continuare la OUG-uri. După ce în 2012 au fost adoptate 95 de OUG-uri, anul următor executivul a apelat de 115 ori la acest instrument, iar în 2014 de 94 de ori. 2014 este și anul ruperii coaliției USL. Cu toate astea, numărul de ONG-uri din 2015 a fost de doar 66.

Tragedia de la Colectiv și protestele de stradă care au urmat îl determină pe Victor Ponta să demisioneze de la șefia Guvernului, iar în locul său este numit un tehnocrat - Dacian Cioloș. Sub conducerea sa, executivul a emis în 2016 un număr de 99 de ordonanțe. În același an au avut loc și alegeri parlamentare, majoritatea aparținând PSD-ALDE.

2017 a fost anul în care PSD și-a dat jos premierii de două ori, pe motiv că primii-miniștri nu au respectat ordinele lui Dragnea cu privire la legile Justiției. Astfel, în prima jumătate de an Guvernul a fost condus de către Sorin Grindeanu, al cărui nume este legat și de faimoasa OUG 13, după care Executivul este preluat de Mihai Tudose pe 29 iunie. În total executivul a emis în acest an 117 OUG-uri.

Iohannis: Golăneala PSD a depășit orice limită

La începutul anului 2018 este și el sacrificat de conducerea PSD, iar în locul său este numită pe 29 ianuarie, în funcția de premier, Viorica Dăncilă. Sub conducerea sa, Executivul emite 114 OUG-uri, urmând ca în 2019 numărul să scadă la 89. De notat și că Guvernul Dăncilă a fost trântit în noiembrie 2019, iar în locul său au venit liberalii care l-au pus pe Ludovic Orban prim-ministru.

Deși nu a fost depășit numărul din trecut, președintele Klaus Iohannis lansa în 2019 un atac dur la adresa social-democraților pe care-i acuza de „golăneală” pentru că că ar emite o Ordonanță la 2-3 zile.

„Golăneala Guvernului PSD de astăzi a depășit orice limită. Nu trec nici măcar trei zile fără să dea o Ordonanță într-un domeniu sau altul. Nu este nici în spiritul Constituției, nu servește nici echilibrului democratic al puterilor în stat ca Guvernul să apeleze atât de des la ordonanțe de urgență. Ordonanțele de urgență, practic, și-au pierdut menirea esențială și au devenit, în timpul acestui accident regretabil al democrației, care este guvernarea PSD, un instrument folosit abuziv, în exces, eludând astfel orice control de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței. Trebuie să punem punct acestei practici și trebuie să o facem acum.”

Liberalii au continuat tradiția

În ciuda apelului președintelui cum că ordonanțele „și-au pierdut practic menirea esențială”, guvernul condus de Ludovic Orban se apropie de recordul stabilit în 2008 și adoptă nu mai puțin de 226 de OUG-uri. Explicația principală ar fi că România se confrunta la acea dată cu pandemia de COVID-19, dar și de faptul că PNL și USR nu puteau aduna destule voturi pentru a forma o majoritate.

Guvernul Orban a fost și cel care a stabilit un record - cele mai multe Ordonanțe de urgență adoptate într-o singură ședință, cu toate că, într-o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă se cerea „fără OUG”. Astfel, pe 4 februarie 2020, Executivul a adoptat, într-o ședință maraton, 25 de ordonanțe de urgență în diverse domenii, cu o zi înainte ca PSD să trântească Guvernul. Cu toate astea, Orban ajunge iarăși premier după ce PSD votează fix premierul pe care l-a demis. În 2021, până la schimbarea sa cu Nicolae Ciucă, guvernul condus de Florin Cîțu emite 120 de OUG-uri.

Comisia de la Veneția a cerut limitarea OUG-urilor: „A devenit o rutină”

Într-un raport emis de Comisia de la Veneția în 2019, aceasta constata cu regret că elementele cele mai problematice ale reformei din Justiție au rămas neschimbate ori au fost agravate. Totodată, Comisia a cerut atunci limitarea drastică a folosirii Ordonanțelor, notând că Guvernul continuă să promoveze modificări legislative importante prin acest instrument.

“Cel mai îngrijorător, Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanţe de urgenţă. În vreme ce Constituţia prevede în mod clar ca aceastea ar trebui să fie măsuri excepţionale, legislaţia promovată prin OUG, a devenit o rutină. Normele fundamentale ale funcţionării instituţiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede şi prea des, fără o pregătire şi fără consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului şi a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări. Textele juridice rezultate nu sunt clare. Această practică slăbeşte controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separării puterilor şi perturbă securitatea juridică. Comisia de la Veneţia invită autorităţile române să limiteze drastic utilizarea OUG-urilor. În ceea ce priveşte modificările ulterioare aduse celor trei legi în domeniul justiţiei, acestea ar trebui să se facă printr-o procedură legislativă normală”, se arăta în documentul transmis de Comisie în 2019.

Liberalul care a trecut la PSD alături de 500 de colegi: ”Mulțumesc pentru deschiderea și energia cu care ne-a întâmpinat”

Raul Ambruş, preşedintele Partidului Liberal Timiş, a decis să treacă la PSD Timişoara alături de peste 500 de colegi şi să susţînă candidatura lui Alfred Simonis pentru funcţia de...

Surpriza pe care Dreapta Unită o poate face la alegeri și cum îi avantajează asocierea PNL-PSD: “Are un culoar și există alegători PNL nemulțumiți”

Alianța Dreapta Unită (ADU), formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a început să crească în sondaje de la formarea ei, ajungând chiar să surclaseze AUR în unele dintre sondaje....