PwC critica Ordonanta Teodorovici: Modificarile sunt neclare, generatoare de incertitudine, la limita infringementului

Modificarile fiscale propuse de autoritati sunt neclare, generatoare de incertitudine si la limita infringementului, au sustinut, joi, reprezentantii companiei de consultanta PwC Romania.

"Intr-un context global deloc favorabil, in care investitorii sunt foarte precauti si ostili la orice fel de riscuri, recentele masuri anuntate de autoritati risca sa afecteze competitivitatea Romaniei. In astfel de circumstante, stabilitatea si predictibilitatea legislativa sunt regulile de baza.

De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor masuri fiscale de o asemenea importanta sa fie discutata din timp cu mediul de afaceri si cu restul partenerilor sociali si sa fie precedata de un studiu temeinic de impact, in asa fel incat sa existe o imagine clara a efectelor pe termen mediu si lung in plan economic si social.

Inca nu este prea tarziu pentru o astfel de analiza si pentru o consultare reala a mediului de afaceri", a precizat Ionut Simion, Country Managing Partner al PwC Romania.

1. Taxa pe activele financiare

Incepand cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie "o taxa pe lacomie" aplicabila institutiilor financiar-bancare (banci, IFN-uri, institutii de plata), in situatia in care media trimestriala ROBOR depaseste pragul de referinta 1,5 %, reamintesc reprezentantii PwC Romania una dintre cele mai importante masuri propuse printr-un OUG publicat, spre consultare publica, marti, pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP).

"Aceasta taxa se va plati trimestrial prin aplicarea a patru cote progresive de 0,2%, 0,4%, 0,6% si 0,9% asupra activelor contribuabilului existente la sfarsitul trimestrului de calcul, in functie de nivelul ROBOR. Cota de 0,9% poate sa fie majorata progresiv, in cazul in care media trimestriala ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinta. Taxa reprezinta cheltuiala deductibila in calculul impozitului pe profit pentru banci", au explicat reprezentantii PwC.

Asa cum este redactata propunerea legislativa privind instituirea unei taxe pe activele bancare indica faptul ca aceasta ar urma sa fie perceputa trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea ca va fi platita de patru ori pe parcursul unui an, rezultand un nivel al taxei foarte ridicat.

"La actualul nivel al dobanzilor interbancare ROBOR, aceasta taxa s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, in conditiile in care valoarea activelor nete ale bancilor era de 445 de miliarde de lei, la sfarsitul lunii septembrie, conform datelor BNR - aceasta ar rezulta in incasari de 16 miliarde de lei.

Totusi, estimarile autoritatilor din nota de fundamentare a proiectului de ordonanta de urgenta vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe in sectorul bancar, ceea ce indica faptul ca autoritatile mizeaza, totusi, pe perceperea taxei o singura data pe an sau la un nivel al dobanzilor ROBOR semnificativ sub cel inregistrat in prezent in piata bancara", au mai afirmat reprezentantii PwC Romania.

Acestea nu sunt singurele neclaritati cand vine vorba de taxa pe lacomie.

"In afara de modul de percepere al taxei, care ar trebui lamurit, nu este clar mecanismul prin care autoritatile au fixat nivelul de 1,5% al dobanzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, in vreme ce cotatiile peste acest plafon ar fi considerate excesive si ar fi taxate in mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurenta de pe piata interbancara, putand sa se constituie intr-un mecanism de fixare a preturilor", a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica al PwC Romania.

Nivelul la care a fost stabilita aceasta taxa este cel mai ridicat din Uniunea Europeana, in conditiile actuale ale dobanzilor interbancare, in celelalte state membre in care se aplica o astfel de taxa (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scazut si taxa nu este gandita in sistem progresiv, conform reprezentantilor companiei citate.

"Un alt element de incertitudine il reprezinta impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditarii, asupra costurilor finantarii, atat pentru companii, cat si pentru cetateni si pentru stat in definitiv. Nu este clar in ce masura un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru bancile de talie mai mica sau pentru IFN-uri.

Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de crestere economica ale tarii si poate conduce la scaderea intermedierii financiare, in conditiile in care Romania are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiara din Uniunea Europeana", a aratat Diana Coroaba, Partener si Liderul Echipei de Consultanta Fiscala pentru sectorul Serviciilor Financiare al PwC Romania.

2. Modificari in sectorul telecomunicatiilor

Se instituie un prag minim al taxei de licenta intr-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, inregistrata la nivelul ramurii CAEN in care se incadreaza activitatea de comunicatii electronice (pentru comunicatii mobile de generatia a doua si a treia) si intr-un procent de 2% (pentru comunicatii mobile de generatia a cincea), multiplicat cu numarul de ani pentru care se acorda licenta.

O alta modificare adusa se refera la stabilirea tarifului de monitorizare (taxa administrativa) la o valoare de 3% din cifra de afaceri, de aproximativ 7 ori mai mare fata de nivelul actual de 0,4%.

In plus, fata de aceste modificari, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, furnizorilor de servicii de comunicatii electronice le pot fi impuse taxe administrative in vederea finantarii activitatilor autoritatii nationale de reglementare in domeniul gestionarii sistemului de autorizare si al acordarii dreptului de utilizare, dar numai daca aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

"Consideram ca o atare modificare, nealiniata cu prevederile Directivei, ar putea atrage declansarea unei proceduri de infringement de catre Comisia Europeana asupra Romaniei, din moment ce un procent atat de ridicat nu credem ca ar putea fi realmente justificat de valoarea costurilor administrative ale autoritatilor nationale de reglementare", a precizat Manuela Guia, Partener al casei de avocatura D&B David si Baias.

3. Modificari in sectorul energetic

Contributia baneasca perceputa de la operatori economici care desfasoara activitati in domeniul energiei electrice si termice este egala cu 3% din cifra de afaceri realizata de acestia. Pana acum aceasta era stabilita printr-un Ordin ANRE, iar contributia maxima din acest an a fost de 0,1% din cifra de afaceri realizata.

De asemenea, se impune plafonarea preturilor la gazele naturale nivelul de 68 lei/MWh si mentinerea la acest nivel pana in februarie 2022, lucru ce contravine legislatiei europene privind liberalizarea preturilor.

"Vorbim despre o crestere de 30 de ori a contributiei percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice si termice, ceea ce reprezinta o majorare semnificativa, care va avea un impact negativ asupra activitatii acestora. Insa, desi legea vorbeste de perceperea unei contributii, nu este clar, daca in substanta, prin introducerea unei astfel de masuri legislative, nu se instituie in fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA.

In ceea ce priveste plafonarea preturilor la gaze naturale, dincolo de faptul ca aceasta contravine legislatiei europene care da posibilitatea Statelor Membre sa introduca astfel de masuri numai in anumite conditii si pe perioade nu mai lungi de 6 luni, trebuie vazut care va fi impactul asupra sectorului, in conditiile in care un astfel de pret s-ar putea sa faca neatractive din punct de vedere financiar investitiile, atat in sustinerea exploatarilor onshore, care fiind la un nivel ridicat de maturitate necesita investitii semnificative pentru cresterea gradului de recuperare, dar mai ales a investitiilor in exploatarea zacamintelor offshore, care s-ar putea sa fie amanate de operatorii din domeniu in asteptarea unui cadru fiscal mai propice demararii acestor investitii, afectand astfel securitatea energetica a tarii pe termen lung", a precizat Andreea Mitirita, Partener si Lider al Echipei de Servicii de Consultanta Fiscala pentru Sectorul Energetic din cadrul PwC Romania.

De asemenea, se precizeaza ca diferentele de costuri de achizitie ale furnizorilor pentru anii 2018 si 2019, nerecuperate din preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30 iunie 2022, conform reglementarilor ANRE.

"Cu alte cuvinte, furnizorii care s-au aprovizionat deja la un pret mai mare vor subventiona noul pret plafonat din surse proprii, urmand ca pierderile sa fie recuperate, in cel mai bun caz, in termen de trei ani de acum incolo", au explicat reprezentantii PwC Romania.

4. Pilonul II de pensii

Participantii la fondurile de pensii se pot retrage anticipat, dupa cinci ani de cotizare la acel fond, potrivit proiectului de act normativ citat. In plus, in cazul in care retragerea are loc inainte de pensionare, in momentul transferarii activelor se va percepe un comision de 2%.

Se modifica si capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, care in prezent era stabilit la patru milioane de euro, acesta fiind acum calculat ca procent din valoarea contributiilor: 5% daca valoarea contributiilor este de sub 100 de milioane de euro; 7% pentru o valoare intre 100 de milioane de euro si 500 de milioane de euro; 10% pentru o valoare mai mare de 500 de milioane de euro.

"Nu este clar in prezent care este baza de calcul pentru capitalul social, intrucat ordonanta nu mentioneaza care sunt contributiile care se vor lua in considerare la calculul acestuia", au subliniat reprezentantii PwC Romania.

In plus, comisionul de administrare plafonat in prezent la 2,25% este redus la 1%.

"Aceste modificari ale sistemului de functionare a Pilonului II pot schimba in mod radical parametrii financiari in care opereaza fondurile private de pensii, afectand planurile acestora de afaceri. Or in aceste conditii, este de vazut, daca nu cumva vor exista investitori care sa se simta lezati si sa se adreseze curtilor de arbitraj internationale, invocand clauzele din acordurile bilaterale semnate de Romania de protejare a investitiilor straine, precum in cazul unor spete recente pierdute de tara noastra", a precizat Daniel Anghel.

5. Importante modificari aduse Codului de procedura fiscala in privinta accesului organelor fiscale la informatii referitoare la contribuabili

Entitatile care au obligatii de raportare conform legislatiei pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului vor fi obligate sa comunice, la cerere, informatii si catre organul fiscal central detalii referitoare la procedurile adoptate pentru respectarea acestei legislatii, monitorizarea relatiei de afaceri cu parteneri contractuali si respectiv evidentele tranzactiilor derulate.

"Trebuie sa ne asteptam, deci, ca de acum inainte inspectorii ANAF sa solicite si informatii legate de respectarea legislatiei pentru combaterea spalarii banilor de la entitatile care au aceasta obligatie de raportare catre Oficiul pentru Combaterea Spalarii Banilor, la care nu aveau acces pana in prezent, iar aceasta ar putea sa ofere organelor fiscale o perspectiva diferita a operatiunilor pe care le analizeaza, ceea ce ar putea avea consecinte fiscale semnificative pentru contribuabili", a declarat Dan Dascalu, Partener al D&B David si Baias.

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare, AMD Ryzen PRO Seria 8000 pentru desktop-uri și Seria 8040 pentru laptopuri. Noile procesoare sunt proiectate pentru a îmbunătăți semnificativ...

Razer se pregătește să lanseze primul mousepad de gaming cu LED-uri

Compania Razer a anunțat lansarea noului mousepad de gaming Razer Firefly V2 Pro, promovat ca fiind primul din lume iluminat cu LED-uri, un accesoriu care transformă radical aspectul oricărui...