Economistii sefi ai marilor banci din Romania: Ordonanta Teodorovici va scadea puterea de cumparea a oamenilor si va pune statul in dificultate

Cinci economisti sefi ai marilor banci din Romania semneaza un mesaj comun prin intermediul caruia atrag atentia Guvernului ca adoptarea Ordonantei Teorodovici risca sa le scada romanilor puterea de cumparare si sa-i reduca pana si statului sansele de a se imprumuta in conditii avantajoase, de pe piata interna.

Cei cinci economisti-sefi care semneaza scrisoarea trimisa Executivului sunt: Horia Braun Erdei (BCR), Andrei Radulescu (Banca Transilvania), Florian Libocor (BRD), Nicolae Covrig (Raiffaisen Bank) si Dan Bucsa (Unicredit).

Potrivit Bursa.ro, in mesajul comun, cei cinci explica pe larg de ce Ordonanta Teodorovici va face mai mult rau decat bine si va crea probleme majore atat pentru romanul de rand, cat si pentru stat. Iata mesajul economistilor-sefi:

"Masurile anuntate recent de Ministrul Finantelor, in coroborare cu legile adoptate in Parlament cu privire la piata creditului, reprezinta o interventie de natura sa modifice semnificativ parametri de functionare a pietelor financiare din Romania, contribuind la intensificarea perceptiei negative a investitorilor fata de riscul asociat plasamentelor in Romania, cu impact nefavorabil asupra climatului investitional pe termen mediu si consecinte in sfera proceselor de dezvoltare si convergenta economica europeana.

In contextul deficitului de cont curent deja ridicat, reducerea fluxurilor de investitii in Romania va dezechilibra balanta de plati si raportul cerere/oferta pe piata valutara, creand presiune pe cursul leului.

Ca urmare a masurilor anuntate, sectorul bancar (principala sursa de finantare a economiei interne) se va confrunta cu cresterea semnificativa a costurilor si deteriorarea severa a profitabilitatii.

La o taxa de 0,9%, raportul dintre costuri si venituri operationale ar ajunge de la 55% la 74%, fiind cel mai mare din Europa (la egalitate cu Germania, unde dobanzile interbancare sunt negative si sistemul bancar se afla in dificultate).

In acest context, actionarii bancilor, indiferent ca e vorba de banci romanesti sau straine, vor impune masuri de restabilire a profitabilitatii, asa cum se intampla in orice economie de piata functionala. Prin urmare, aceste masuri ar putea determina bancile pe de o parte sa reduca ratele de dobanda la depozite, cu impact asupra remunerarii economiilor romanilor, iar pe de alta parte sa majoreze costul creditarii, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru companii (indeosebi pentru cele mici si mijlocii, considerate motorul economiei).

Acest lucru s-a intamplat de altfel si in alte tari care au introdus o taxa pe activele bancare, majoritatea lor intr-o forma mult mai blanda fata de propunerea actuala a guvernului roman.

De asemenea, bancile ar fi obligate sa reactioneze si prin alte masuri de taieri de costuri, cum ar fi restructurarea retelei sau reduceri de personal, cu impact la nivelul accesului la finantare a clientilor persoane fizice si juridice.

Ca urmare a costurilor de finantare mai mari, ne asteptam la recalibrarea in sens negativ a planurilor investitionale ale sectorului privat pe termen mediu, intr-o perioada in care deja economia resimte efectele fazei avansate a ciclului economic global. Creditul catre populatie va fi la randul sau afectat, scaderea lui fiind foarte probabila - din nou, similar cazului Ungariei si Poloniei, care au cunoscut o contractie a creditarii persoanelor fizice in perioada ulterioara introducerii taxei.

Ca atare, atat consumul populatiei, cat si cererea de locuinte ar fi cel mai probabil de asemenea afectate, cu impact inclusiv asupra preturilor de pe piata imobiliara.

In acest context, economia Romaniei s-ar putea confrunta cu o deteriorare semnificativa a ritmului de crestere economica in perioada urmatoare, cu potentialul de a devansa sfarsitul fazei de expansiune a actualului ciclu economic, ceea ce ar pune in dificultate mentinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

Totodata, aplicarea masurilor nu exclude recrudescenta presiunilor inflationiste, mai ales in conditiile majorarii accizelor si a taxarii cifrei de afaceri a companiilor din telecomunicatii si energie, care este probabil sa fie partial translatata in tarifele percepute consumatorilor finali, precum si a presiunilor probabile pe curs.

Aceasta implica o anumita conduita la nivelul politicii monetare, mai ales in conditiile in care dobanda de politica monetara (2,5%) este inferioara ratei inflatiei (3,4%).

Legarea taxei bancare de ROBOR complica insa inutil flexibilitatea BNR in calibrarea politicii monetare, in conditiile in care dobanzile interbancare reflecta conditii de lichiditate asupra carora BNR are cel mai mare impact. Astfel, ROBOR este un indice de piata si nu o masura a profitabilitatii bancilor.

Prin urmare, ROBOR nu poate fi 1,5% cu inflatie peste 3% si curs stabil. O rata ROBOR 'normala' in raport cu rata inflatiei ar fi de 5%, caz in care rezultatul agregat la nivel de sector bancar ar deveni unul negativ, ceea ce ar genera nevoia de re-capitalizare a bancilor si ar restrange drastic capacitatea acestora de a credita economia.

Daca e sa ne referim si la 'reforma' sistemului de pensii private, in conditiile masurilor anuntate vis-a-vis de acest sistem, care vor diminua cererea de actiuni pe piata primara si secundara, e putin probabil ca piata de capital din Romania sa mai poata aspira la categoria de piata emergenta, aspect fundamental pentru planurile Romaniei de aderare la Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica si la Zona Euro.

Aspectele mentionate mai sus vor contribui la crestere semnificativa a costurilor de finantare pentru stat, in primul rand pentru ca bancile si fondurile de pensii nu vor mai avea aceeasi cerere ridicata pentru titlurile de stat, cum a fost cazul in ultimele 12 luni, cand din cresterea nevoilor nete de finantare pe piata locala de circa 12,5 miliarde lei, bancile si fondurile de pensii au acoperit circa 9 miliarde lei, respectiv 72%.

In cazul in care aversiunea fata de risc de pe pietele globale ar creste semnificativ (mai ales in contextul continuarii intaririi politicii monetare in SUA), costul de finantare pe scadentele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz in care statul se va confrunta cu efectul de bulgare de zapada la nivelul datoriei publice (cum s-a intamplat si in 2008-2009), putand chiar conduce la necesitatea unui acord de finantare internationala".

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...

Când se va lansa primul iPhone cu chipset pe 2nm

Apple întâmpină întârzieri în implementarea tehnologiei de fabricație pe 2nm pentru cipurile sale. Astfel, cel mai probabil inovația nu va fi disponibilă pentru seria iPhone 17,...