Zeci de profesori de economie trag un semnal de alarma: Tot clientii bancilor vor plati "taxa pe lacomie". Riscam penalitati si de la Comisia Europeana

Vineri, 01 Februarie 2019, ora 10:21
11300 citiri
Zeci de profesori de economie trag un semnal de alarma: Tot clientii bancilor vor plati "taxa pe lacomie". Riscam penalitati si de la Comisia Europeana

Zeci de profesori universitari de economie din Bucuresti, Cluj si Iasi au redactat o scrisoare deschisa in care arata efectele nocive pe care le va avea Ordonanta Teodorovici si solicita de urgenta retragerea ei.

Semnatarii documentului afirma ca "taxa pe lacomie" aduce o atingere grava sistemului bancar si pune in mare pericol stabilitatea macroeconomica a unei natiuni si viitorul acesteia pe perioade lungi de timp.

In prezent, sectorul financiar-bancar din Romania nu inregistreaza o profitabilitate excesiva, revenindu-si destul de greu dupa criza financiara, fara ajutor direct din partea statului. Iar aceasta taxa pe active il va afecta grav.

Taxarea bancilor va genera efecte nocive si adverse

In ceea ce priveste masura care prevede taxarea activelor bancilor, profesorii de economie subliniaza ca este inoportuna si va genera, mai degraba, efecte nocive si adverse, contrare motivului declarat pentru initierea sa - dezvoltarea sustenabila, inteligenta si incluziva.

"Aceasta taxa pleaca de la o premiza gresita si nesustinuta de datele de observatie cu privire la existenta unui potential comportament lacom al bancilor in relatia cu clientii acestora.

Dimpotriva, increderea in bancile din Romania este in crestere semnificativa, fapt dovedit de numarul in crestere al celor care apeleaza la servicii bancare pentru economisire sau finantare", precizeaza profesorii in scrisoare.

Potrivit acestora, taxa pe activele financiare este legata de ROBOR, un element pe care bancile nu il pot controla si nu il pot influenta direct sau indirect prin strategii proprii.

Profesorii de economie atrag atentia ca aceste costuri cu taxarea activelor se vor repercuta asupra clientilor bancilor, atat deponentilor (vor primi dobanzi mai mici la depozite), cat si a debitorilor, prin dobanzi mai mari la credite si restrictii la creditare.

De asemenea, precizeaza ei, aceasta taxa va distorsiona pretul riscului din sistem, prin majorarea costurilor de gestionare a lui.

"Pentru a reduce impactul acestei taxe, bancile vor reduce volumul creditelor si al celorlale plasamente bancare (efecte publice, obligatiuni, actiuni etc.), inclusiv prin externalizare catre bancile mama.

In aceste conditii, bancile romanesti (cu capital de stat si privat, deopotriva) sunt mai expuse decat bancile care fac parte dintr-un grup bancar international. Cu alte cuvinte, aceasta masura loveste in bancile cu capital romanesc mai mult decat in cele cu capital strain.

La costurile directe induse de taxa in sine, se vor adauga cele cu reducerea creditarii si cele cu cresterea gradului de concentrare al pietei - inrautatirea concurentei pe piata (unele banci se vor retrage, vor restrange activitatea la retail sau la corporate etc.), ceea ce va scumpi rapid produsele si serviciile bancare (inversul economiilor de scala) ", explica semnatarii scrisorii.

De asemenea, mai afirma ei, aceasta taxa se aplica unor banci care nu au un profit asa de mare cum se insinueaza.

"Taxarea pe activele financiare nu tine seama de profit. In contextul unui profit redus sau a lipsei de profit (mai ales in perspectiva unei recesiuni), aceasta taxa trebuie platita obligatoriu, in functie de nivelul mediu al ROBOR trimestrial. Practic, aceasta taxa va absorbi integral profitul majoritatii bancilor din piata si, pentru foarte multe dintre ele, fondurile pentru diferitele dezvoltari si investitii in produse si servicii bancare", semnaleaza profesorii de economie.

In urma "taxei pe lacomie", calitatea serviciilor bancare si incluziunea financiara a populatiei vor avea de suferit.

"Ambele sunt in momentul de fata in ameliorare, dar se situeaza in continuare sub nivelul unor tari ca Bulgaria sau Polonia. Populatia va fi nevoita sa pastreze banii acasa, va suferi pe partea de acces la servicii bancare, si, deci, va economisi cu mai multa greutate sau deloc", mai atrag atentia profesorii de economie.

In acelasi timp, "aceasta masura afecteaza clar independenta bancii centrale, este sursa de risc sistemic si genereaza o posibila degradare in clasamentele de rating international (riscul de tara/riscul politic), ceea ce va duce la izolarea si mai puternica a Romaniei si la compromiterea totala a obiectivului integrarii noastre in categoria pietelor financiare emergente.

Aceasta inseamna o intoarcere inapoi in timp si o inrautatire a costurilor de finantare, importante mai ales in eventualitatea unei recesiuni globale".

Semnatarii scrisorii avertizeaza ca dupa aplicarea acestei taxe unele banci se vor retrage, alte banci vor fuziona, altele vor fi achizitionate la preturi in scadere.

"Acest proces va duce la un grad de concentrare si mai mare al pietei bancare cu efecte negative asupra calitatii serviciilor financiare, costurilor de operare, accesibilitatii pietei. In plus, se vor pierde multe locuri de munca bine platite, precum si impozitele si taxele platite de aceste institutii financiare si de acesti angajati catre bugetul de stat", mai spun profesorii de economie.

Taxa exista si in alte state din UE, dar are alta forma si alta destinatie

Profesorii universitari de economie subliniaza faptul ca si in alte state din UE este aplicata o taxa bancilor, dar ea este mult mai mica si are o forma total diferita.

"O forma a acestei masuri exista in prezent si in alte state din UE (Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria) . In aceste tari, nivelul taxarii insa este semnificativ mai redus, taxarea se face complet diferit, si, oricum, nu are legatura directa sau indirecta cu nivelul de dobanda.

In plus, masura a fost aplicata dupa o ampla consultare cu toti actorii implicati, consultare care in Romania a lipsit cu desavarsire", precizeaza acestia.

Mai mult, afirma profesorii, destinatia banilor incasati in urma aplicarii taxei in tarile din UE este un fond de rezerva pentru sustinerea sistemului bancar in caz de criza. In Romania, insa, banii sunt folositi pentru alimentarea bugetului de stat.

"Destinatia fondurilor obtinute in acest mod este complet diferita: la noi taxarea bancilor este folosita pentru a alimenta bugetul de stat, pe cand in toate celelalte tari masura a fost luata pentru a finanta un fond de rezerva special, ce va fi folosit pentru sustinerea sistemului bancar in caz de criza (pentru bail-out) .

In Romania, masura va provoca, mai degraba, instabilitate macroeconomica, permitand Guvernului sa angajeze cheltuieli bugetare sporite si nesustenabile, in timp ce in toate celelalte tari aceasta masura intareste stabilitatea sistemului financiar-bancar", se arata in scrisoare.

Potrivit profesorilor de economie, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, iar supravietuirea firmelor private romanesti depinde intr-o mai mare masura decat in alte tari din UE de accesul la finantare, de costul capitalului, de calitatea serviciilor financiar-bancare.

"Existenta acestei taxe va limita si mai mult capacitatea de supravietuire a firmelor romanesti, mai ales in cazul unei crize regionale sau globale", avertizeaza ei.

Romania risca imediat declansarea unei proceduri de infringement

Ordonanta este, mai degraba, subliniaza profesorii de economie, retrograda si opusa trendului global atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in curs de dezvoltare, fiind unanim recunoscut rolul fundamental al sistemului financiar-bancar in dezvoltarea economica a unei natiuni.

Semnatarii scrisorii trag un semnal de alarma precizand ca Romania risca imediat declansarea unei proceduri de infringement.

"Prin aceasta masura care incalca clar independenta bancii centrale si statutul acestei institutii fundamentale, Romania risca imediat declansarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene.

In tratatele Uniunii Europene pe care Romania le-a semnat este precizat foarte clar acest lucru:

In exercitarea competentelor si in indeplinirea misiunilor si indatoririlor care le-au fost conferite prin tratate si prin Statutul SEBC si al BCE, Banca Centrala Europeana, bancile centrale nationale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricarui alt organism.

Institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Bancii Centrale Europene sau ale bancilor centrale nationale in indeplinirea misiunii lor", se mai arata in scrisoare.

Citeste si:
A început lupta pentru Ministerul Justiției în PNL. Cine sunt cei trei favoriți SURSE
A început lupta pentru Ministerul Justiției în PNL. Cine sunt cei trei favoriți SURSE
Chiar dacă vor reface coaliția de guvernare alături de USR PLUS, liberalii nu vor să mai renunțe la Ministerul Justiției, susțin surse politice pentru ziare.com. Viitorul ministru va fi ales...
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Cu doar câteva zile înainte de congresul PNL la care se va alege noul președinte al formațiunii, majoritatea filialelor s-au poziționat deja într-o direcție sau alta. Deși premierul Florin...
Sursa: Ziare.com